It has been said that new discoveries and developments in the human, social, and natural sciences hang “in the air” (Bowler, 1983; 2008) prior to their consummation. While neo-Darwinist biology has been powerfully served by its mechanistic metaphysic and a reductionist methodology in which living organisms are considered machines, many of the chapters in this volume place this paradigm into question. Pairing scientists and philosophers together, this volume explores what might be termed “the New Frontiers” of biology, namely contemporary areas (...) of research that appear to call an updating, a supplementation, or a relaxation of some of the main tenets of the Modern Synthesis. Such areas of investigation include: Emergence Theory, Systems Biology, Biosemiotics, Homeostasis, Symbiogenesis, Niche Construction, the Theory of Organic Selection (also known as “the Baldwin Effect”), Self-Organization and Teleodynamics, as well as Epigenetics. Most of the chapters in this book offer critical reflections on the neo-Darwinist outlook and work to promote a novel synthesis that is open to a greater degree of inclusivity as well as to a more holistic orientation in the biological sciences. (shrink)

Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. În plus, studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică. Subiectul pandemiilor este abordat pornind de la existențialismul lui Albert Camus și Sartre, înlocuirea ritualului de excludere cu mecanismul disciplinar al lui Michel Foucault, și despre ipoteza (...) Gaia, dezvoltată de James Lovelock și susținută în actuala pandemie de Bruno Latour. În continuare sunt evidențiate dimensiunile sociale ale pandemiilor, legătura lor cu încălzirea globală care a dus la o creștere a bolilor infecțioase, și despădurirea unor zone întinse, care au determinat virușii să migreze din zona lor nativă („rezervorul” lor). Etica pandemiilor este abordată din mai multe puncte de vedere filosofice, din care cel mai important într-o criză de asemenea dimensiuni globale este utilitarismul care presupune maximizarea beneficiilor pentru societate în conflict direct cu viziunea obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi. După o retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a ciclului său de viață și a istoriei sale, cu accent pe filosofia morții, este discutat conceptul de bioputere dezvoltat inițial de Foucault, cu referire la practica statelor naționale moderne de control al populațiilor și dezbaterea generată de Giorgio Agamben care afirmă că ceea ce se manifestă în această pandemie este tendința crescândă de a folosi starea de excepție ca o paradigmă normală de guvernare. O altă abordare de interes și foarte dezbătută este cea generată de lucrările lui Slavoj Žižek, care afirmă că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va lua omenirea este un neo-comunism. Un alt efect negativ important este desocializarea, cu concluzia unor filosofi că nu putem exista independent de relațiile noastre cu ceilalți, că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei. Ultima secțiune este dedicată previziunilor despre cum va arăta lumea după pandemie, existând deja semne ale unei schimbări de paradigmă, inclusiv dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”: o tuse a fost suficientă pentru a face dintr-o dată imposibilă evitarea responsabilității pe care fiecare individ o are față de toate ființele vii pentru simplul fapt că este parte a acestei lumi, și a dorinței de a fi parte a ei. Întregul este întotdeauna implicat în parte, pentru că totul este, într-un anumit sens, în tot și în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție. Pandemia COVID-19 pare să restabilească supremația care a aparținut cândva politicii. Una din virtuțile virusului este capacitatea acestuia de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică. -/- CUPRINS: -/- Abstract Introducere 1 Viruși 1.1 Ontologia 2 Pandemii 2.1 Dimensiuni sociale 2.2 Etica 3 COVID-19 3.1 Biopolitica 3.2 Neocomunism 3.3 Desocializarea 4 Previziuni Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.27611.39205 . (shrink)

Nobel laureate Erwin Schrödinger's What is Life?, one of the great science classics of the twentieth century appears here together with Mind and Matter.

What is Life? This is the question asked by Denis Noble in this very personal and at times deeply lyrical book. Noble is a renowned physiologist and systems biologist, and he argues that the genome is not life itself: to understand what life is, we must view it at a variety of different levels, all interacting with each other in a complex web. It is that emergent web, full of feedback between levels, from the gene to the wider environment, that (...) is life. (shrink)

Microbes and microbiology are seldom encountered in philosophical accounts of the life sciences. Although microbiology is a well-established science and microbes the basis of life on this planet, neither the organisms nor the science have been seen as philosophically significant. This book will change that. It fills a major gap in the philosophy of biology by examining central philosophical issues in microbiology. Topics are drawn from evolutionary microbiology, microbial ecology, and microbial classification. These discussions are aimed at philosophers and scientists (...) who wish to gain insight into the basic philosophical issues of microbiology. (shrink)

Presents a synoptic, compact, and accessible exposition of this influential and interesting sector of twentieth-century American philosophy.

Viruses are major drivers of global biogeochemistry and the etiological agents of many diseases. They are also the winners in the game of life: there are more viruses on the planet than cellular organisms and they encode most of the genetic diversity on the planet. In fact, it is reasonable to view life as a viral incubator. Nevertheless, most ecological and evolutionary theories were developed, and continue to be developed, without considering the virosphere. This means these theories need to be (...) to reinterpreted in light of viral knowledge or we need to develop new theory from the viral point-of-view. Here we briefly introduce our viral planet and then address a major outstanding question in biology: why is most of life viral? A key insight is that during an infection cycle the original virus is completely broken down and only the associated information is passed on to the next generation. This is different for cellular organisms, which must pass on some physical part of themselves from generation to generation. Based on this premise, it is proposed that the thermodynamic consequences of physical information (e.g., Landauer’s principle) are observed in natural viral populations. This link between physical and genetic information is then used to develop the Viral Information Hypothesis, which states that genetic information replicates itself to the detriment of system energy efficiency (i.e., is viral in nature). Finally, we show how viral information can be tested, and illustrate how this novel view can explain existing ecological and evolutionary theories from more fundamental principles. (shrink)