Although expected utility theory has proven a fruitful and elegant theory in the finite realm, attempts to generalize it to infinite values have resulted in many paradoxes. In this paper, we argue that the use of John Conway's surreal numbers shall provide a firm mathematical foundation for transfinite decision theory. To that end, we prove a surreal representation theorem and show that our surreal decision theory respects dominance reasoning even in the case of infinite values. We then bring our theory (...) to bear on one of the more venerable decision problems in the literature: Pascal's Wager. Analyzing the wager showcases our theory's virtues and advantages. To that end, we analyze two objections against the wager: Mixed Strategies and Many Gods. After formulating the two objections in the framework of surreal utilities and probabilities, our theory correctly predicts that (1) the pure Pascalian strategy beats all mixed strategies, and (2) what one should do in a Pascalian decision problem depends on what one's credence function is like. Our analysis therefore suggests that although Pascal's Wager is mathematically coherent, it does not deliver what it purports to, a rationally compelling argument that people should lead a religious life regardless of how confident they are in theism and its alternatives. (shrink)

A century after the discovery of quantum mechanics, the meaning of quantum mechanics still remains elusive. This is largely due to the puzzling nature of the wave function, the central object in quantum mechanics. If we are realists about quantum mechanics, how should we understand the wave function? What does it represent? What is its physical meaning? Answering these questions would improve our understanding of what it means to be a realist about quantum mechanics. In this survey article, I review (...) and compare several realist interpretations of the wave function. They fall into three categories: ontological interpretations, nomological interpretations, and the sui generis interpretation. For simplicity, I will focus on non-relativistic quantum mechanics. (shrink)

The mathematical structure of realist quantum theories has given rise to a debate about how our ordinary 3-dimensional space is related to the 3N-dimensional configuration space on which the wave function is defined. Which of the two spaces is our (more) fundamental physical space? I review the debate between 3N-Fundamentalists and 3D-Fundamentalists and evaluate it based on three criteria. I argue that when we consider which view leads to a deeper understanding of the physical world, especially given the deeper topological (...) explanation from the unordered configurations to the Symmetrization Postulate, we have strong reasons in favor of 3D-Fundamentalism. I conclude that our evidence favors the view that our fundamental physical space in a quantum world is 3-dimensional rather than 3N-dimensional. I outline lines of future research where the evidential balance can be restored or reversed. Finally, I draw lessons from this case study to the debate about theoretical equivalence. (shrink)

In a quantum universe with a strong arrow of time, we postulate a low-entropy boundary condition to account for the temporal asymmetry. In this paper, I show that the Past Hypothesis also contains enough information to simplify the quantum ontology and define a unique initial condition in such a world. First, I introduce Density Matrix Realism, the thesis that the quantum universe is described by a fundamental density matrix that represents something objective. This stands in sharp contrast to Wave Function (...) Realism, the thesis that the quantum universe is described by a wave function that represents something objective. Second, I suggest that the Past Hypothesis is sufficient to determine a unique and simple density matrix. This is achieved by what I call the Initial Projection Hypothesis: the initial density matrix of the universe is the normalized projection onto the special low-dimensional Hilbert space. Third, because the initial quantum state is unique and simple, we have a strong case for the \emph{Nomological Thesis}: the initial quantum state of the universe is on a par with laws of nature. This new package of ideas has several interesting implications, including on the harmony between statistical mechanics and quantum mechanics, the dynamic unity of the universe and the subsystems, and the alleged conflict between Humean supervenience and quantum entanglement. (shrink)

In a quantum universe with a strong arrow of time, it is standard to postulate that the initial wave function started in a particular macrostate---the special low-entropy macrostate selected by the Past Hypothesis. Moreover, there is an additional postulate about statistical mechanical probabilities according to which the initial wave function is a ''typical'' choice in the macrostate. Together, they support a probabilistic version of the Second Law of Thermodynamics: typical initial wave functions will increase in entropy. Hence, there are two (...) sources of randomness in such a universe: the quantum-mechanical probabilities of the Born rule and the statistical mechanical probabilities of the Statistical Postulate. I propose a new way to understand time's arrow in a quantum universe. It is based on what I call the Thermodynamic Theories of Quantum Mechanics. According to this perspective, there is a natural choice for the initial quantum state of the universe, which is given by not a wave function but by a density matrix. The density matrix plays a microscopic role: it appears in the fundamental dynamical equations of those theories. The density matrix also plays a macroscopic / thermodynamic role: it is exactly the projection operator onto the Past Hypothesis subspace. Thus, given an initial subspace, we obtain a unique choice of the initial density matrix. I call this property "the conditional uniqueness" of the initial quantum state. The conditional uniqueness provides a new and general strategy to eliminate statistical mechanical probabilities in the fundamental physical theories, by which we can reduce the two sources of randomness to only the quantum mechanical one. I also explore the idea of an absolutely unique initial quantum state, in a way that might realize Penrose's idea of a strongly deterministic universe. (shrink)

The paper explores the influence of greenwash on green trust and discusses the mediation roles of green consumer confusion and green perceived risk. The research object of this study focuses on Taiwanese consumers who have the purchase experience of information and electronics products in Taiwan. This research employs an empirical study by means of the structural equation modeling. The results show that greenwash is negatively related to green trust. Therefore, this study suggests that companies must reduce their greenwash behaviors to (...) enhance their consumers’ green trust. In addition, this study finds out that green consumer confusion and green perceived risk mediate the negative relationship between greenwash and green trust. The results also demonstrate that greenwash is positively associated with green consumer confusion and green perceived risk which would negatively affect green trust. It means that greenwash does not only negatively affect green trust directly but also negatively influence it via green consumer confusion and green perceived risk indirectly. Hence, if companies would like to reduce the negative relationship between greenwash and green trust, they need to decrease their consumers’ green consumer confusion and green perceived risk. (shrink)

If there are fundamental laws of nature, can they fail to be exact? In this paper, I consider the possibility that some fundamental laws are vague. I call this phenomenon nomic vagueness. I propose to characterize nomic vagueness as the existence of borderline lawful worlds. The existence of nomic vagueness raises interesting questions about the mathematical expressibility and metaphysical status of fundamental laws. For a case study, we turn to the Past Hypothesis, a postulate that (partially) explains the direction of (...) time in our world. We have reasons to take it seriously as a candidate fundamental law of nature. Yet it is vague: it admits borderline (nomologically) possible worlds. An exact version would lead to an untraceable arbitrariness absent in any other fundamental laws. However, the dilemma between nomic vagueness and untraceable arbitrariness is dissolved in a new quantum theory of time’s arrow. (shrink)

Two of the most difficult problems in the foundations of physics are (1) what gives rise to the arrow of time and (2) what the ontology of quantum mechanics is. I propose a unified 'Humean' solution to the two problems. Humeanism allows us to incorporate the Past Hypothesis and the Statistical Postulate into the best system, which we then use to simplify the quantum state of the universe. This enables us to confer the nomological status to the quantum state in (...) a way that adds no significant complexity to the best system and solves the ''supervenient-kind problem'' facing the original version of the Past Hypothesis. We call the resultant theory the Humean unification. It provides a unified explanation of time asymmetry and quantum entanglement. On this theory, what gives rise to time's arrow is also responsible for quantum phenomena. The new theory has a separable mosaic, a best system that is simple and non-vague, less tension between quantum mechanics and special relativity, and a higher degree of theoretical and dynamical unity. The Humean unification leads to new insights that can be useful to Humeans and non-Humeans alike. (shrink)

In this short survey article, I discuss Bell’s theorem and some strategies that attempt to avoid the conclusion of non-locality. I focus on two that intersect with the philosophy of probability: (1) quantum probabilities and (2) superdeterminism. The issues they raised not only apply to a wide class of no-go theorems about quantum mechanics but are also of general philosophical interest.

We expect the laws of nature that describe the universe to be exact, but what if that isn't true? In this popular science article, I discuss the possibility that some candidate fundamental laws of nature, such as the Past Hypothesis, may be vague. This possibility is in conflict with the idea that the fundamental laws of nature can always and faithfully be described by classical mathematics. -/- [Bibliographic note: this article is featured on the magazine website under a different title (...) as "The fuzzy law that could break the idea of a mathematical universe" and on the magazine cover as "The Flaw at the Heart of Reality: Why precise mathematical laws can never fully explain the universe." It is a popular version of the article "Nomic Vagueness" that can be found on arXiv: 2006.05298.]. (shrink)

In analyzing oppressive systems like racism, social theorists have articulated accounts of the dynamic interaction and mutual dependence between psychological components, such as individuals’ patterns of thought and action, and social components, such as formal institutions and informal interactions. We argue for the further inclusion of physical components, such as material artifacts and spatial environments. Drawing on socially situated and ecologically embedded approaches in the cognitive sciences, we argue that physical components of racism are not only shaped by, but also (...) shape psychological and social components of racism. Indeed, while our initial focus is on racism and racist things, we contend that our framework is also applicable to other oppressive systems, including sexism, classism, and ableism. This is because racist things are part of a broader class of oppressive things, which are material artifacts and spatial environments that are in congruence with an oppressive system. (shrink)

Gila Sher interviewed by Chen Bo: -/- I. Academic Background and Earlier Research: 1. Sher’s early years. 2. Intellectual influence: Kant, Quine, and Tarski. 3. Origin and main Ideas of The Bounds of Logic. 4. Branching quantifiers and IF logic. 5. Preparation for the next step. -/- II. Foundational Holism and a Post-Quinean Model of Knowledge: 1. General characterization of foundational holism. 2. Circularity, infinite regress, and philosophical arguments. 3. Comparing foundational holism and foundherentism. 4. A post-Quinean model of (...) knowledge. 5. Intellect and figuring out. 6. Comparing foundational holism with Quine’s holism. 7. Evaluation of Quine’s Philosophy -/- III. Substantive Theory of Truth and Relevant Issues: 1. Outline of Sher’s substantive theory of truth. 2. Criticism of deflationism and treatment of the Liar. 3. Comparing Sher’s substantive theory of truth with Tarski’s theory of truth. -/- IV. A New Philosophy of Logic and Comparison with Other Theories: 1. Foundational account of logic. 2. Standard of logicality, set theory and logic. 3. Psychologism, Hanna’s and Maddy’s conceptions of logic. 4. Quine’s theses about the revisability of logic. -/- V. Epilogue. (shrink)

Here I respond to Anthony Brueckner and John Martin Fischer’s “The Evil of Death: A Reply to Yi.” They developed an influential strategy in defense of the deprivation account of death’s badness against the Lucretian symmetry problem. The core of their argument consists in the claim that it is rational for us to welcome future intrinsic goods while being indifferent to past intrinsic goods. Previously, I argued that their approach is compatible with the evil of late birth insofar as an (...) earlier birth would have generated more goods in the future. In reply, Brueckner and Fischer argue that my critique fails to appreciate an important aspect of their thought experiment, which aims only to show that the deprivation of past goods per se is not bad for us. Thus, purportedly, my critique poses no threat to their view. Here I argue that since the deprivation account explains the evil of death with recourse to how one’s life would have fared had one lived longer, it ought to respond to the symmetry problem with reference to how one’s life would have fared had one been born earlier. However, it is not generally true that the life one would have had with an earlier birth is not preferable to one’s actual life, because in many cases such a life would contain more future goods. (shrink)

A plurality or plural object is a single object that is also many, and pluralitism is the thesis that there is such an object. This paper argues that pluralitism and closely related theses (e.g., the many-one identity thesis and the composition as identity thesis) violate logic. To do so, it formulates an approach to the logic and semantics of plural constructions that results in plural logic and relates treatments of plural constructions to accounts of natural number. And it gives a (...) critical examination of Frege’s views of numbers and plural constructions, and sketches the view of plural constructions as devices for talking about the many (as such), and an account of natural numbers as properties of a special kind, plural properties. (shrink)

One aim of this essay is to contribute to understanding aesthetic communication—the process by which agents aim to convey thoughts and transmit knowledge about aesthetic matters to others. Our focus will be on the use of aesthetic adjectives in aesthetic communication. Although theorists working on the semantics of adjectives have developed sophisticated theories about gradable adjectives, they have tended to avoid studying aesthetic adjectives—the class of adjectives that play a central role in expressing aesthetic evaluations. And despite the wealth of (...) attention paid to aesthetic adjectives by philosophical aestheticians, they have paid little attention to contemporary linguistic theories of adjectives. We take our work to be a first step in remedying these lacunae. In this paper, we present four experiments that examine one aspect of how aesthetic adjectives ordinarily function: the context-sensitivity of their application standards. Our results present a prima facie empirical challenge to a common distinction between relative and absolute gradable adjectives because aesthetic adjectives are found to behave differently from both. Our results thus also constitute a prima facie vindication of some philosophical aestheticians’ contention that aesthetic adjectives constitute a particularly interesting segment of natural language, even if the boundaries of this segment might turn out to be different from what they had in mind. (shrink)

Imaginative resistance refers to a phenomenon in which people resist engaging in particular prompted imaginative activities. Philosophers have primarily theorized about this phenomenon from the armchair. In this paper, we demonstrate the utility of empirical methods for investigating imaginative resistance. We present two studies that help to establish the psychological reality of imaginative resistance, and to uncover one factor that is significant for explaining this phenomenon but low in psychological salience: genre. Furthermore, our studies have the methodological upshot of showing (...) how empirical tools can complement the predominant armchair approach to philosophical aesthetics. (shrink)

Our goal in this paper is to articulate a novel account of the ordinary concept ART. At the core of our account is the idea that a puzzle surrounding our thought and talk about art is best understood as just one instance of a far broader phenomenon. In particular, we claim that one can make progress on this puzzle by drawing on research from cognitive science on dual character concepts. Thus, we suggest that the very same sort of phenomenon that (...) is associated with ART can also be found in a broad class of other dual character concepts, including SCIENTIST, CHRISTIAN, GANGSTER, and many others. Instead of focusing narrowly on the case of ART, we try to offer a more general account of these concepts and the puzzles to which they give rise. Then, drawing on the general theory, we introduce a series of hypotheses about art concepts, and put those hypotheses to the test in three experimental studies. (shrink)

Imaginative immersion refers to a phenomenon in which one loses oneself in make-believe. Susanna Schellenberg says that the best explanation of imaginative immersion involves a radical revision to cognitive architecture. Instead of there being an attitude of belief and a distinct attitude of imagination, there should only be one attitude that represents a continuum between belief and imagination. -/- We argue otherwise. Although imaginative immersion is a crucial data point for theorizing about the imagination, positing a continuum between belief and (...) imagination is neither necessary nor sufficient for explaining the phenomenon. In addition, arguing against Schellenberg’s account reveals important but underappreciated lessons for theorizing about the imagination and for interpreting boxological representations of the mind. (shrink)

In this paper, I introduce an intrinsic account of the quantum state. This account contains three desirable features that the standard platonistic account lacks: (1) it does not refer to any abstract mathematical objects such as complex numbers, (2) it is independent of the usual arbitrary conventions in the wave function representation, and (3) it explains why the quantum state has its amplitude and phase degrees of freedom. -/- Consequently, this account extends Hartry Field’s program outlined in Science Without Numbers (...) (1980), responds to David Malament’s long-standing impossibility conjecture (1982), and establishes an important first step towards a genuinely intrinsic and nominalistic account of quantum mechanics. I will also compare the present account to Mark Balaguer’s (1996) nominalization of quantum mechanics and discuss how it might bear on the debate about “wave function realism.” In closing, I will suggest some possible ways to extend this account to accommodate spinorial degrees of freedom and a variable number of particles (e.g. for particle creation and annihilation). -/- Along the way, I axiomatize the quantum phase structure as what I shall call a “periodic difference structure” and prove a representation theorem as well as a uniqueness theorem. These formal results could prove fruitful for further investigation into the metaphysics of phase and theoretical structure. (shrink)

Imaginative resistance refers to a phenomenon in which people resist engaging in particular prompted imaginative activities. On one influential diagnosis of imaginative resistance, the systematic difficulties are due to these particular propositions’ discordance with real-world norms. This essay argues that this influential diagnosis is too simple. While imagination is indeed by default constrained by real-world norms during narrative engagement, it can be freed with the power of genre conventions and expectations.

A primary argument against the badness of death (known as the Symmetry Argument) appeals to an alleged symmetry between prenatal and posthumous nonexistence. The Symmetry Argument has posed a serious threat to those who hold that death is bad because it deprives us of life’s goods that would have been available had we died later. Anthony Brueckner and John Martin Fischer develop an influential strategy to cope with the Symmetry Argument. In their attempt to break the symmetry, they claim that (...) due to our preference of future experiential goods over past ones, posthumous nonexistence is bad for us, whereas prenatal nonexistence is not. Granting their presumption about our preference, however, it is questionable that prenatal nonexistence is not bad. This consideration does not necessarily indicate their defeat against the Symmetry Argument. I present a better response to the Symmetry Argument: the symmetry is broken, not because posthumous nonexistence is bad while prenatal nonexistence is not, but because (regardless as to whether prenatal nonexistence is bad) posthumous nonexistence is even worse. (shrink)

Narrative representations can change our moral actions and thoughts, for better or for worse. In this article, I develop a theory of fictions' capacity for moral education and moral corruption that is fully sensitive to the diversity of fictions. Specifically, I argue that the way a fiction influences our moral actions and thoughts importantly depends on its genre. This theory promises new insights into practical ethical debates over pornography and media violence.

The goal of this short paper is to show that esthetic adjectives—exemplified by “beautiful” and “elegant”—do not pattern stably on a range of linguistic diagnostics that have been used to taxonomize the gradability properties of adjectives. We argue that a plausible explanation for this puzzling data involves distinguishing two properties of gradable adjectives that have been frequently conflated: whether an adjective’s applicability is sensitive to a comparison class, and whether an adjective’s applicability is context-dependent.

David Lewis argues that centered worlds give us a way to capture de se, or self-locating, contents in philosophy of language and philosophy of mind. In recent years, centered worlds have also gained other uses in areas ranging widely from metaphysics to ethics. In this paper, I raise a problem for centered worlds and discuss the costs and benefits of different solutions. My investigation into the nature of centered worlds brings out potentially problematic implicit commitments of the theories that employ (...) them. In addition, my investigation shows that the conception of centered worlds widely attributed to David Lewis is not only problematic, but in fact not his. (shrink)

This paper examines the relationship of ethical decision-making by individuals to corporate business ethics and organizational performance of three groups: SMEs, Outstanding SMEs and Large Enterprises, in order to provide a reference for Taiwanese entrepreneurs to practice better business ethics. The survey method involved random sampling of 132 enterprises within three groups. Some 524 out of 1320 questionnaires were valid. The survey results demonstrated that ethical decision-making by individuals, corporate business ethics and organizational performance are highly related. In summary, then, (...) high levels of organizational performance were directly attributable to high levels of applied corporate and individual ethics. Furthermore, there is a demonstrable tendency for Outstanding SMEs to reject ethically unsound practices such as padded expense accounts, tax evasion and misleading advertising. The measurement criteria used to assess organizational performance, however, did not include an objective evaluation of financial performance. (shrink)

In this paper we elaborate on the neo-Confucian interpretation of the Yi-Jing system. Based on a further exploration of the Diagram of the Supreme Polarity of Zhou Dunyi, we develop a cosmological-anthropological model in constructive engagement with Western thoughts and views on systems and on the universe. The vital energy and the pattern play central roles in this model and also in the interpretation of the images and forces of the trigrams. This leads to a comparative model, based on a (...) quadrant system with four perspectives: naturality, rationality, humanity and morality. This model fits in the quadrant system of Wilber, and also corresponds to the cosmic ring of duograms. The natural YI Ba-Gua, a cycle of trigrams where Heaven and Earth are seen as elements of the production cycle, supplies an alternative interpretation of the King Wen Ba-Gua. When extending the quadrant system to octants we observe a cycle of trigrams, the cosmic YI Ba-Gua, as a spiralling sequence, following the order of the Five elements. Heaven and Earth are seen, as in the elaborated Diagram of the Supreme Polarity, as instigator and receiver respectively of the production cycle. It forms the framework for an alternative interpretation of the Fu Xi Ba-Gua. In addition to the images, we can display the forces of the trigrams in the octant system of the cosmic YI Ba-Gua as concentric circles. In the YI Ba-Gua we combine both the cosmic and the natural YI Ba-Gua, and compare this with the Ba-Gua of King Wen and of Fu Xi. Finally we present some hypotheses for further analysis of the matrix of hexagrams based on the cosmic YI Ba-Gua. The comparison of the different philosophical views in one framework may lead to further engagement of these ways of seeing. We already conclude that there is so much structure in the Yi-Jing that it is possible to use the wisdom of the Yi-Jing without applying a divination system. (shrink)

Where is imagination in imaginative resistance? We seek to answer this question by connecting two ongoing lines of inquiry in different subfields of philosophy. In philosophy of mind, philosophers have been trying to understand imaginative attitudes’ place in cognitive architecture. In aesthetics, philosophers have been trying to understand the phenomenon of imaginative resistance. By connecting these two lines of inquiry, we hope to find mutual illumination of an attitude (or cluster of attitudes) and a phenomenon that have vexed philosophers. Our (...) strategy is to reorient the imaginative resistance literature from the perspective of cognitive architecture. Whereas existing taxonomies of positions in the imaginative resistance literature have focused on disagreements over the source and scope of the phenomenon, our taxonomy focuses on the psychological components necessary for explaining imaginative resistance. (shrink)

Issues of pretense and imagination are of central interest to philosophers, psychologists, and researchers in allied fields. In this entry, we provide a roadmap of some of the central themes around which discussion has been focused. We begin with an overview of pretense, imagination, and the relationship between them. We then shift our attention to the four specific topics where the disciplines' research programs have intersected or where additional interactions could prove mutually beneficial: the psychological underpinnings of performing pretense and (...) of recognizing pretense, the cognitive capacities involved in imaginative engagement with fictions, and the real-world impact of make-believe. In the final section, we discuss more briefly a number of other mental activities that arguably involve imagining, including counterfactual reasoning, delusions, and dreaming. (shrink)

We refine a line of feminist criticism of pornography that focuses on pornographic works' pernicious effects. A.W. Eaton argues that inegalitarian pornography should be criticized because it is responsible for its consumers’ adoption of inegalitarian attitudes toward sex in the same way that other fictions are responsible for changes in their consumers’ attitudes. We argue that her argument can be improved with the recognition that different fictions can have different modes of persuasion. This is true of film and television: a (...) satirical movie such as Dr. Strangelove does not morally educate in the same way as a realistic series such as The Wire. We argue that this is also true of pornography: inegalitarian depictions of sex are not invariably responsible for consumers' adoption of inegalitarian attitudes toward sex in reality. Given that pornographic works of different genres may harm in different ways, different feminist criticisms are appropriate for different genres of pornography. (shrink)

The central claim of the Parfitian psychological approach to personal identity is that the fact about personal identity is underpinned by a non-branching psychological continuity relation. Hence, for the advocates of the Parfitian view, it is important to understand what it is for a relation to take or not take a branching form. Nonetheless, very few attempts have been made in the literature of personal identity to define the non-branching clause. This paper undertakes this task. Drawing upon a recent debate (...) between Anthony Brueckner and Harold Noonan on the issue, I present three candidates for the non-branching clause. (shrink)

Consider a specific type of fission where psychological continuity takes a branching form, and one of the offshoots comes into being later than the other offshoot. Let us say that the earlier offshoot comes into being in the left branch at t, and the later offshoot comes into being in the right branch at t+1. With regard to the question how many persons are involved in this case, three answers are worth considering: (i) The original subject persists up to t; (...) a distinct person comes into being immediately after t and continues to exist in the left branch; and the third person comes into being in the right branch at t+1. (ii) The original subject persists up to the moment immediately before t+1; a distinct person comes into being at t+1 and continues to exist in the left branch; and the third person comes into being in the right branch at t+1. (iii) The original subject continues to exist in the left branch; a distinct person comes into being in the right branch at t+1. For those who hold that personal identity consists in psychological continuity of some sort, the aforementioned three options exhaust the sensible ways of understanding how one persists in delayed fission. However, I argue that complications arise for each answer. Hence, delayed fission poses a challenge for the psychological approach to personal identity. (shrink)

It has been widely reported that women are underrepresented in academic philosophy as faculty and students. This article investigates whether this representation may also occur in the domain of journal article publishing. Our study looked at whether women authors were underrepresented as authors in elite ethics journals — Ethics, Philosophy & Public Affairs, the Journal of Political Philosophy, and the Journal of Moral Philosophy — between 2004-2014, relative to the proportion of women employed in academic ethics (broadly construed). We found (...) that women are indeed underrepresented overall in prestigious ethics journal publishing. Though this is not our focus, we discuss possible causes for this finding, such as top ethics journals’ tendency not to publish much feminist philosophy; the impact of women’s lesser professional status or rank within philosophy on their prospects for, and success in, journal publishing; and the review process itself, which may disadvantage or discourage women authors — perhaps especially when their gender, rank, and affiliation are known to the editor or reviewer, or if their work is explicitly feminist. We discuss possible avenues for future research on the "woman problem" in philosophy, noting how our study relates to existing research on this issue. (shrink)

Psychological Sequentialism holds that no causal constraint is necessary for the preservation of what matters in survival; rather, it is sufficient for preservation if two groups of mental states are similar enough and temporally close enough. Suppose that one’s body is instantaneously dematerialized and subsequently, by an amazing coincidence, a collection of molecules is configured to form a qualitatively identical human body. According to Psychological Sequentialism, these events preserve what matters in survival. In this article, I examine some of the (...) main arguments for the view and argue that they fail to establish that no causal constraint is necessary. I also argue that Psychological Sequentialism yields implausible consequences that render it hard to accept the view. (shrink)

In “Sideways Music”, Ned Markosian uses aesthetic intuitions about temporally-rotated music to argue that the metaphysics of time is different from the metaphysics of space. In response, I use aesthetic intuitions about spatially-rotated paintings to pose a dilemma for Markosian’s argument: either he accepts the intuitions about spatially-rotated paintings, in which case he must give up on some assumptions in his argument, or he rejects intuitions about spatially-rotated paintings, in which case an analogous response can be given regarding intuitions about (...) temporally-rotated music. That is, if Markosian wants to hold on to the assumptions that underwrite his argument, then he thereby offers his opponent the resources with which to resist his conclusion. As such, Markosian’s argument cannot offer a new independent consideration for adjudicating the metaphysical debate between the Dynamic Theorist and the Spacetime Theorist. [Unpublishable 2019]. (shrink)

O argumentare a importanței dualiste a emoțiilor în societate, individual și la nivel de comunitate. Tendința actuală de conștientizare și control al emoțiilor prin inteligența emoțională are un efect benefic în afaceri și pentru succesul activităților sociale dar, dacă nu suntem atenți, poate duce la o alienare ireversibilă la nivel individual și social. Lucrarea se compune din trei părți principale: Emoții (Modele ale emoțiilor, Procesarea emoțiilor, Fericirea, Filosofia emoțiilor, Etica emotiilor), Inteligența emoțională (Modele ale inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în cercetare (...) și educație, Filosofia inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în filosofia orientală) și Inteligența emoțională în organizații (Munca emoțională, Filosofia inteligenței emoționale în organizații, Critica inteligenței emoționale în organizații, Etica inteligenței emoționale în organizații). În Concluzii prezint un rezumat al afirmațiilor din lucrare. CUPRINS: Abstract 1. Emoții 1.1 Modele ale emoțiilor 1.2 Procesarea emoțiilor 1.3 Fericirea 1.4 Filosofia emoțiilor 1.5 Etica emoțiilor 2. Inteligența emoțională 2.1 Modele ale inteligenței emoționale 2.1.1 Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey 2.1.2 Modelul mixt al lui Goleman 2.1.3 Modelul mixt al lui Bar-On 2.1.4 Modelul de trăsături al lui Petrides 2.2 Inteligența emoțională în cercetare și educație 2.3 Filosofia inteligenței emoționale 2.3.1 Inteligența emoțională în filosofia orientală 3. Inteligența emoțională în organizații 3.1 Munca emoțională 3.2 Filosofia inteligenței emoționale în organizații 3.3 Critica inteligenței emoționale în organizații 3.4 Etica inteligenței emoționale în organizații Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.32991.20640. (shrink)

This chapter explores the interaction between the moral value and aesthetic value of food, in part by connecting it to existing discussions of the interaction between moral and aesthetic values of art. Along the way, this chapter considers food as art, the aesthetic value of food, and the role of expertise in uncovering aesthetic value. Ultimately this chapter argues against both food autonomism (the view that food's moral value is unconnected to its aesthetic value) and Carolyn Korsmeyer's food moralism (the (...) view that moral flaws can only make food aesthetically worse). Instead, it argues for the position of food immoralism: sometimes a moral flaw can make an item of food aesthetically better. This chapter concludes by drawing out broader implications of this position for discussions on the ethics of food and discussions on the interaction between the moral and aesthetic values of art. (shrink)

Some philosophers have criticized experimental philosophy for being superfluous. Jackson implies that experimental philosophy studies are unnecessary. More recently, Dunaway, Edmunds, and Manley empirically demonstrate that experimental studies do not deliver surprising results, which is a pro tanto reason for foregoing conducting such studies. This paper gives theoretical and empirical considerations against the superfluity criticism. The questions concerning the surprisingness of experimental philosophy studies have not been properly disambiguated, and their metaphilosophical significance have not been properly assessed. Once the most (...) relevant question is identified, a re-analysis of Dunaway and colleagues’ data actually undermines the superfluity criticism. (shrink)

Methodologically, philosophical aesthetics is undergoing an evolution that takes it closer to the sciences. Taking this methodological convergence as the starting point, I argue for a pragmatist and pluralist view of aesthetic explanations. To bring concreteness to discussion, I focus on vindicating genre explanations, which are explanations of aesthetic phenomena that centrally cite a work's genre classification. I show that theoretical resources that philosophers of science have developed with attention to actual scientific practice and the special sciences can be used (...) to make room for genre explanations in aesthetics. In turn, making room for genre explanations also demonstrates the plausibility of the pragmatist and pluralist view of aesthetic explanations. (shrink)

The present study aims to examine the relationship between the cortical midline structures (CMS), which have been regarded to be associated with selfhood, and moral decision making processes at the neural level. Traditional moral psychological studies have suggested the role of moral self as the moderator of moral cognition, so activity of moral self would present at the neural level. The present study examined the interaction between the CMS and other moral-related regions by conducting psycho-physiological interaction analysis of functional images (...) acquired while 16 subjects were solving moral dilemmas. Furthermore, we performed Granger causality analysis to demonstrate the direction of influences between activities in the regions in moral decision-making. We first demonstrate there are significant positive interactions between two central CMS seed regions—i.e., the medial prefrontal cortex (MPFC) and posterior cingulate cortex (PCC)—and brain regions associated with moral functioning including the cerebellum, brainstem, midbrain, dorsolateral prefrontal cortex, orbitofrontal cortex and anterior insula (AI); on the other hand, the posterior insula (PI) showed significant negative interaction with the seed regions. Second, several significant Granger causality was found from CMS to insula regions particularly under the moral-personal condition. Furthermore, significant dominant influence from the AI to PI was reported. Moral psychological implications of these findings are discussed. The present study demonstrated the significant interaction and influence between the CMS and morality-related regions while subject were solving moral dilemmas. Given that, activity in the CMS is significantly involved in human moral functioning. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Two lines of investigation into the nature of mental content have proceeded in parallel until now. The first looks at thoughts that are attributable to collectives, such as bands' beliefs and teams' desires. So far, philosophers who have written on collective belief, collective intentionality, etc. have primarily focused on third-personal attributions of thoughts to collectives. The second looks at de se, or self-locating, thoughts, such as beliefs and desires that are essentially about oneself. So far, philosophers who have written on (...) the de se have primarily focused on de se thoughts of individuals. This paper looks at where these two lines of investigations intersect: collective de se thoughts, such as bands' and teams' beliefs and desires that are essentially about themselves. There is a surprising problem at this intersection: the most prominent framework for modeling de se thoughts, the framework of centered worlds, cannot model a special class of collective de se thoughts. A brief survey of this problem's solution space shows that collective de se thoughts pose a new challenge for modeling mental content. (shrink)

The problem of imaginative resistance holds interest for aestheticians, literary theorists, ethicists, philosophers of mind, and epistemologists. We present a somewhat opinionated overview of the philosophical discussion to date. We begin by introducing the phenomenon of imaginative resistance. We then review existing responses to the problem, giving special attention to recent research directions. Finally, we consider the philosophical significance that imaginative resistance has—or, at least, is alleged to have—for issues in moral psychology, theories of cognitive architecture, and modal epistemology.

O scurtă retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a cilului său de viață și a istoriei sale. Reacții, măsuri și efecte ale pandemiei COVID-19. O prezentare a diverselor abordări filosofice, cu accent pe filosofia morții, ecopsihanaliză, și apel la filosofiile lui Sigmund Freud și Albert Camus. DOI: 10.13140/RG.2.2.17900.59528.

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

In the past decade, experimental philosophy---the attempt at making progress on philosophical problems using empirical methods---has thrived in a wide range of domains. However, only in recent years has aesthetics succeeded in drawing the attention of experimental philosophers. The present paper constitutes the first survey of these works and of the nascent field of 'experimental philosophy of aesthetics'. We present both recent experimental works by philosophers on topics such as the ontology of aesthetics, aesthetic epistemology, aesthetic concepts, and imagination, as (...) well as research from other disciplines that not only are relevant to philosophy of aesthetics but also open new avenues of research for experimental philosophy of aesthetics. Overall, we conclude that the birth of an experimental philosophy of aesthetics is good news not only for aesthetics but also for experimental philosophy itself, as it contributes to broaden the scope of experimental philosophy. (shrink)

There has been a long history of arguments over whether happiness is anything more than a particular set of psychological states. On one side, some philosophers have argued that there is not, endorsing a descriptive view of happiness. Affective scientists have also embraced this view and are reaching a near consensus on a definition of happiness as some combination of affect and life-satisfaction. On the other side, some philosophers have maintained an evaluative view of happiness, on which being happy involves (...) living a life that is normatively good. Within the context of this debate we consider how people ordinarily understand happiness, and provide evidence that the ordinary understanding of happiness reflects aspects of both evaluative and descriptive views. Similar to evaluative views, normative judgments have a substantive role in the ordinary understanding of happiness. Yet, similar to descriptive views, the ordinary understanding is focused on the person’s psychological states and not the overall life they actually lived. Combining these two aspects, we argue that the ordinary understanding of happiness suggests a novel view on which happiness consists in experiencing positive psychological states when one ought to. This view, if right, has implications for both philosophical and psychological research on happiness. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Oceanic languages typically make a grammatical contrast between expres- sions of alienable and inalienable possession. Moreover, further distinctions are made in the alienable category but not in the inalienable category. The present research tests the hypothesis that there is a good motivation for such a development in the former case. As English does not have a grammaticalized distinction between alienable and inalienable possession, it provides a good testing ground. Three studies were conducted. In Study 1, participants were asked to write (...) down the first interpretation that came to mind for possessive phrases, some of which contained inherently relational possessums, while o thers contained possessums that are not inherently relational. Phrases with non-relational possessums elicited a broader range of interpretations and a lower consistency of a given interpretation across possessor modifiers than those with relational possessums. Study 2 demonstrated that users assign a default interpretation to a possessive phrase containing a relational possessum even when another reading is plausible. Study 3, a corpus-based analysis of possessive phrase use, showed that phrases with relational possessums have a narrower range of interpretations than those with other possessums. Taken together, the findings strongly suggest that grammatical distinctions between different types of alienable possession are motivated. (shrink)

Izolarea socială (desocializarea) presupune o lipsă completă sau aproape completă de contact între un individ și societate. Aceasta poate fi o problemă pentru persoanele de orice vârstă, deși simptomele pot diferi în funcție de grupul de vârstă. Izolarea socială poate include șederea acasă pentru perioade îndelungate de timp, și lipsa comunicării față în față cu familia, cunoștințele, prietenii sau colegii de servici. Izolarea socială poate duce la sentimente de singurătate, frica de ceilalți sau stima de sine negativă. Nu putem exista (...) independent de relațiile noastre cu ceilalți. Propria umanitate este redusă atunci când alții sunt tratați fără demnitate și respect. În același timp, provocarea de rău altei persoane poate afecta și percepțiile despre sine. Rezultă că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei. DOI: 10.13140/RG.2.2.27847.32166. (shrink)

In this essay, I develop the concept of episodic value, which describes a form of value connected to a particular object or individual expressed and delivered through a narrative. Narrative can bestow special kinds of value on objects, as exemplified by auction articles or museum collections. To clarify the nature of episodic value, I show how the notion of episodic value fundamentally differs from the traditional axiological picture. I extend my discussion of episodic value to argue that the notion of (...) episodic value readily incorporates the role of narratives into the construction of identity in personal and social contexts. My main contentions are twofold. First, events or experiences from our personal narratives are episodically valuable insofar as they contribute to shaping our narrative identities. Second, when engaged in a collective action, we write a joint narrative with other participants that confers special meanings on the actions of each participant. (shrink)