Conceptul de dreptate socială este unul dintre cele mai controversate concepte ale filosofiei politice. Foarte puține aspecte legate de acest concept nu sunt înconjurate de controverse și dezbateri argumentative. Unele dintre cele mai importante astfel de controverse sunt cele legate de definirea, de specificarea și de legitimitatea lui. Prima este, în esență, o controversă în privința răspunsului la următoarea întrebare: care este conceptul care surprinde cel mai bine trăsătura fundamentală a dreptății și nedreptății sociale? A doua este o controversă în (...) privința exigențelor sau a principiilor „corecte” ale dreptății sociale. În sfărșit, a treia este o controversă pe marginea acceptabilității conceptului de dreptate socială. În studiul de față prezint pe scurt principalele idei, poziții și argumente invocate de filosofii politici recenți în cadrul fiecăreia dintre aceste controverse. (shrink)

My paper consists of two parts. The first part deals with the fundamental normative standards of domestic social justice on the one hand and global justice on the other, standards that are requisite in order to identify injustices on both levels. On this basis, the second part focuses on the interrelations between domestic social justice and global justice with particular attention to the interdependencies between domestic and global injustices.

The marketplace of ideas theoy has been utilized as one means to justify,from a societal perspective, contempora y public relations practice. Proponents confend that practitioners serve society in true Miltonian fashion by helping clients inject their views into that marketplace. One must question, however, whether afunctional marketplace of ideas exists relative to the public relations process. Further, by focusing ethical questions on individualistic practitioner behavior relative to that marketplace, practitioners may not be paying sulyicient attention to the demands of distributive (...) and social justice. (shrink)