A radically dualist view of the relationship between God and the universe is apt to make the problem of Divine intervention more difficult than under other metaphysical conceptions. We need to find a closer relationship than this if the causal picture is to work. We could try saying that God is realized by the universe, without being reducible to the universe. He has no further substance over and above that of the universe, but he is not simply identical to the (...) universe. I am not sure I know what this idea of realization comes to for the case of God and the universe, but it least it promises to make it feasible for God to be enmeshed in the natural causal order, without collapsing into it. It is not so much that God intervenes as supervenes, to use the jargon. On this picture, there is a mega- universe that includes both the physical universe and God, with the two locked somehow together. (shrink)

There are two claims that are central to McGinn’s mysterianism: (1) there is a naturalist and constructive solution of the mind-body problem, and (2) we human beings are incapable in principle of solving the mind-body problem. I believe (1) and (2) are compatible: the truth of one does not entail the falsity of the other. However, I will argue that the reasons McGinn presents for thinking that (2) is true are incompatible with the truth of (1), at least (...) on a fairly standard conception of the terms ‘naturalist’ and ‘constructive’, which McGinn himself seems to take for granted. (shrink)

In this paper, I discuss Colin McGinn’s claim that the mind is not miraculous but merely mysterious, and that this mystery is due to the limits of our cognitive faculties. To adequately present the flow and unity of McGinn’s overall argument, I offer an extended and uninterrupted précis of his case, followed by a critique. I will argue that McGinn’s argument is unsuccessful if it is intended to persuade non-naturalists, but nevertheless may be a plausible position for (...) a naturalist, qua naturalist, to take on the mind. (shrink)

I try to distinguish McGinn's separation of evil from mere wrong from his aesthetic theory of morality. I argue that the combination is dangeroous.

This is a brief essay discussing Colin McGinn's theory of human cognition. Mcginn believes that the more profound Metaphysical problems such as the mind-body problem, are unsolvable due to the limitations of our cognitive abilities. I argue that the solutions to these problems lies not in the strength of our cognitive abilities but rather in how we apply these abilities.

Anyone who has been around analytic philosophy the past 20 years knows that consciousness is in. These days much effort is spent playing whack-a-dualist. It seems that anyone who is anyone has written a book on the metaphysics of mind. Colin McGinn's new book marks a refreshing departure from this trend. Mindsight: Image, Dream, Meaning discusses the role imagination plays in the way we represent the world; the role it plays in dreams and some mental illnesses; and the fundamental (...) role it plays in belief and meaning. (shrink)

Much has been written on the relative merits of different readings of Wittgenstein's Tractatus Logico-Philosophicus. The recent renewal of the debate has almost exclusively been concerned with variants of the ineffabilist (metaphysical) reading of TL-P - notable such readings have been advanced by Elizabeth Anscombe, P. M. S. Hacker and H. O. Mounce - and the recently advanced variants of therapeutic (resolute) readings - notable advocates of which are James Conant, Cora Diamond, Juliet Floyd and Michael Kremer. During this debate, (...) there have been a number of writers who have tried to develop a third way, incorporating what they see as insights and avoiding what they see as flaws in both the ineffabilist and resolute readings. The most prominent advocates of these elucidatory readings of TL-P are Dan Hutto (2003) and Marie McGinn (1999). In this paper we subject Hutto's and McGinn's readings of TL-P to critical scrutiny. We find that in seeking to occupy the middle ground they ultimately find themselves committed to (and in the process commit Wittgenstein to) the very ineffabilism they (and Wittgenstein) are seeking to overcome. (shrink)

In Truth by Analysis (2012), Colin McGinn aims to breathe new life into conceptual analysis. Sadly, he fails to defend conceptual analysis, either in principle or by example.

I recommend this book, although it lacks coverage of environmental ethics.

In this article I reject the argument of Colin McGinn ("Must I Be Morally Perfect?", 1992) that ordinary morality requires that each of us be morally perfect. McGinn's definition of moral perfection –– according to which I am morally perfect if I never do anything that is supererogatory, but always do what is obligatory, and always avoid doing what is impermissible –– should be rejected, because it is open to the objection that I am morally perfect if I (...) always do what is optional but bad to do (what is suberogatory), in addition to always doing what is obligatory and always avoiding what is impermissible. Moral perfection may be defined as always doing what is obligatory, and always doing what is optional but good to do (supererogatory), and never doing what is impermissible, and never doing what is optional but bad to do [suberogatory]. Since ordinary morality does not require this, ordinary morality does not require moral perfection. (shrink)

La position mystérienne en philosophie de l’esprit est minoritaire. Notamment défendue par Noam Chomsky et Colin McGinn, ces derniers prétendent que nos capacités cognitives et conceptuelles sont insuffisantes afin d’offrir une réponse satisfaisante à la question suivante : comment de notre cerveau peut émerger la conscience? En présentant la généalogie partielle du problème corps-esprit que dresse Chomsky, nous nous intéresserons à l’argument central de McGinn prétendant que nous avons de bonnes raisons de croire que nous n’éluciderons jamais le (...) problème de la conscience. L’objectif sera de considérer son argument d’un point de vue critique afinde déterminer s’il est concluant. (shrink)

‘Quantified pure existentials’ are sentences (e.g., ‘Some things do not exist’) which meet these conditions: (i) the verb EXIST is contained in, and is, apart from quantificational BE, the only full (as against auxiliary) verb in the sentence; (ii) no (other) logical predicate features in the sentence; (iii) no name or other sub-sentential referring expression features in the sentence; (iv) the sentence contains a quantifier that is not an occurrence of EXIST. Colin McGinn and Rod Girle have alleged that (...) standard first-order logic cannot adequately deal with some such existentials. The article defends the view that it can. (shrink)

It is often assumed thatconsciousness and intentionality are twomutually independent aspects of mental life.When the assumption is denounced, it usuallygives way to the claim that consciousness issomehow dependent upon intentionality. Thepossibility that intentionality may bedependent upon consciousness is rarelyentertained. Recently, however, John Searle andColin McGinn have argued for just suchdependence. In this paper, I reconstruct andevaluate their argumentation. I am in sympathyboth with their view and with the lines ofargument they employ in its defense. UnlikeSearle and McGinn, however, (...) I am quite attachedto a naturalist approach to intentionality. Itwill turn out to be somewhat difficult toreconcile naturalism with the notion thatintentionality is dependent upon consciousness,although, perhaps surprisingly, I will arguethat McGinn's case for such dependence iscompatible with naturalism. (shrink)

_ Source: _Volume 6, Issue 2-3, pp 120 - 142 This paper aims to contribute to the debate over epistemic versus non-epistemic readings of the ‘hinges’ in Wittgenstein’s _On Certainty_. I follow Marie McGinn’s and Daniele Moyal-Sharrock’s lead in developing an analogy between mathematical sentences and certainties, and using the former as a model for the latter. However, I disagree with McGinn’s and Moyal-Sharrock’s interpretations concerning Wittgenstein’s views of both relata. I argue that mathematical sentences as well as (...) certainties are true and are propositions; that some of them can be epistemically justified; that in some senses they are not prior to empirical knowledge; that they are not ineffable; and that their primary function is epistemic as much as it is semantic. (shrink)

reviews of Dennett & McGinn on consciousness for an unsophisticated audience.

It has been suggested that certain problems may be unsolvable because of the mind's cognitive structure, but we may wonder what problems, and exactly why. The ultimate origin of the universe and the mind-body problem seem to be two such problems. As to why, Colin McGinn has argued that the mind-body problem is unsolvable because any theoretical concepts about the brain will be observation-based and unable to connect to unobservable subjective experience. McGinn's argument suggests a requirement of imagability (...) -- an observation basis -- for physical causal explanation that cannot be met for either of these problems. Acausal descriptions may be possible but not the causal analyses that provide the greatest explanatory satisfaction, a psychological phenomenon that seems tied to the strength of the underlying observation basis but is affected by other factors as well. (shrink)

A theory of the structure and cognitive function of the human imagination that attempts to do justice to traditional intuitions about its psychological centrality is developed, largely through a detailed critique of the theory propounded by Colin McGinn. Like McGinn, I eschew the highly deflationary views of imagination, common amongst analytical philosophers, that treat it either as a conceptually incoherent notion, or as psychologically trivial. However, McGinn fails to develop his alternative account satisfactorily because (following Reid, Wittgenstein (...) and Sartre) he draws an excessively sharp, qualitative distinction between imagination and perception, and because of his flawed, empirically ungrounded conception of hallucination. His arguments in defense of these views are rebutted in detail, and the traditional, passive, Cartesian view of visual perception, upon which several of them implicitly rely, is criticized in the light of findings from recent cognitive science and neuroscience. It is also argued that the apparent intuitiveness of the passive view of visual perception is a result of mere historical contingency. An understanding of perception (informed by modern visual science) as an inherently active process enables us to unify our accounts of perception, mental imagery, dreaming, hallucination, creativity, and other aspects of imagination within a single coherent theoretical framework. (shrink)

In his The Meaning of Disgust, Colin McGinn employs elements of the phenomenological theory of disgust advanced by Aurel Kolnai in 1929. Kolnai’s treatment of what he calls “material” disgust and of its primary elicitors—putrefying organic matter, bodily wastes and secretions, sticky contaminants, vermin—anticipates more recent scientific treatments of this emotion as a mode of protective recoil. While Nina Strohminger charges McGinn with neglecting such scientific studies, we here attempt to show how Kolnai goes beyond experimental findings in (...) his careful description of the phenomenological differences between disgust and other emotions of forceful disapproval. (shrink)

Conocemos la propia mente mejor que la mente de otras personas. Explicaciones racionalistas dicen que este fenómeno se debe a nuestra racionalidad: Somos capaces de ajustar nuestras creencias e intenciones racionalmente en vista de su coherencia o de nueva evidencia y tal ajuste requiere que conozcamos nuestras creencias e intenciones con la autoridad de la primera persona. Examino pasajes de McGinn, Shoemaker y Burge, criticando el argumento en tres puntos: (1) Es posible pensar racionalmente sin autoconocimiento. (2) Los requerimientos (...) racionalistas parecen ser incoherentes. (3) Los racionalistas no explican cómo es posible que tengamos un autoconocimiento autoritativo. Como alternativa a las teorías racionalistas, ofrezco una explicación de la autoridad de la primera persona inspirada en una observación de Evans. (shrink)

Bernard McGinn was a great historian of Christianity. But in this book under review he fails to do justice to the history of the Summa. He fails to understand the ontologies of the economic theories of Bernard Lonergan and the theology of Karl Rahner, for examples. The book is patchy and seems under-researched. McGinn does not do justice to the influence of the Summa as a text which forms a bridge between St. Augustine of Hippo and Hannah Arendt (...) and Jean Lyotard. The review is marred by a typos which the proofreader(s) of Prabuddha Bharata overlooked. Of course, the onus of the error lies with the reviewer. (shrink)

In response to widespread doubts among professional philosophers (Russell, Horwich, Dietrich, McGinn, Chalmers), Stoljar argues for a ‘reasonable optimism’ about progress in philosophy. He defends the large and surprising claim that ‘there is progress on all or reasonably many of the big questions.’ However, Stoljar’s caveats and admitted avoidance of historical evidence permits overlooking persistent controversies in philosophy of mind and cognitive science that are essentially unchanged since the 17th Century. Stoljar suggests that his claims are commonplace in philosophy (...) departments and, indeed, the evidence I adduce constitutes an indictment of the widely shared view among professional analytic philosophers. (shrink)

Dispositional theories of colour have been attacked by McGinn and others on the ground that ‘Colours do not look like dispositions’. Langsam has argued that on the contrary they do, in ‘Why Colours Do Look Like Dispositions’, The Philosophical Quarterly, 50 , pp. 68–75. I make three claims. First, neither side has made its case. Secondly, it is true, at least on one interpretation, that colours do not look like dispositions. Thirdly, this does not show that dispositionalism about colours (...) is false. (shrink)

În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește naturalism transcedental, deoarece recunoaște posibilitatea că soluțiile s-ar putea încadra în modul de abordare a unei ființe inteligente non-umane. Potrivit lui McGinn, astfel de întrebări filosofice includ problema minte-corp, identitatea de sine, fundamentele sensului, voința liberă și cunoașterea, atât (...) a priori cât și empiric. (shrink)

Evaluativism is best thought of as a way of enriching a perceptual view of pain to account for pain’s unpleasantness or painfulness. Once it was common for philosophers to contrast pains with perceptual experiences (McGinn 1982; Rorty 1980). It was thought that perceptual experiences were intentional (or content-bearing, or about something), whereas pains were representationally blank. But today many of us reject this contrast. For us, your having a pain in your toe is a matter not of your sensing (...) “pain-ly” or encountering a sense-datum, but of your having an interoceptive experience representing (accurately or inaccurately) that your toe is in a particular experience-independent condition, such as undergoing a certain “disturbance” or being damaged or in danger (Armstrong 1962; Tye 1995). But even if such representational content makes an experience a pain, a further ingredient seems required to make the pain unpleasant. According to evaluativism, the further ingredient is the experience’s possession of evaluative content: its representing the bodily condition as bad for the subject. In this chapter, I elaborate evaluativism, locate it among alternatives, and explain its attractions and challenges. (shrink)

According to Conceptual Role Semantics, the meaning of a representation is the role of that representation in the cognitive life of the agent, e.g. in perception, thought and decision-making. It is an extension of the well known "use" theory of meaning, according to which the meaning of a word is its use in communication and more generally, in social interaction. CRS supplements external use by including the role of a symbol inside a computer or a brain. The uses appealed to (...) are not just actual, but also counterfactual: not only what effects a thought does have, but what effects it would have had if stimuli or other states had differed. The view has arisen separately in philosophy and in cognitive science. The source of the view is Wittgenstein and Sellars, but the source in contemporary philosophy is a series of papers by Harman and Field. Other proponents in philosophy have included Block, Horwich, Loar, McGinn and Peacocke. In cognitive science, they include Woods and Miller and Johnson-Laird. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

In this chapter, mixed with moral psychology and ethics, I explore the topic of manipulation by analyzing “Orange Is The New Black” season two antagonist, Yvonne “Vee” Parker. I claim that Vee is a master manipulator. I begin by laying out several definitions and features of manipulation. Definitions include covert influence, non-rational influence, the effect of non-rational influence, and intentionally making someone or altering a situation to make someone succumb to weaknesses. Features include trust, deception, emotion, false belief, and vulnerability. (...) I argue that although philosophers (Anne Barnhill, Robert Noggle, and Colin McGinn) are divided on what manipulation is because not all definitions and features fit all cases, I claim that Vee’s actions fit them all. I then attempt to explore what is bad and possibly good about manipulation. I examine if excellence alone is what makes manipulation good or should we take into consideration the autonomy denied the listener, the vices employed, and the bad consequences that arise from manipulation. I conclude with offering up suggestions on how one can guard themselves against manipulators. (shrink)

This is a response to Marie McGinn, who, roughly, lined me up with J. L. Austin over against GEM Anscombe and Wittgenstein on the issue whether perception is (or can be) intentional. I do not mind being aligned with Austin, but argue that this is the wrong way to line things up. I stand equally with Wittgenstein. Anscombe turns out to be odd man out on this one.

When considering potential solutions to meaning-scepticism, Kripke (1982) did not consider a causal-theoretic approach. Kusch (2006) has argued that this is due to the qua-problem. I consider Kusch’s criticism of Maddy (1984) and McGinn (1984) before offering a different way to solve the qua-problem, one that is not susceptible to sceptical attack. If this solution is successful, at least one barrier to using a causal theory to refute Kripke’s scepticism is removed.

I examined the proposition that there are psychological limits on what scientific problems can be solved, and that these limits may be based on a failure to be able to produce imagable, observation-based models for any possible solution, a position suggested by philosopher Colin McGinn in an argument attempting to prove that the mind-body problem is unsolvable. I examined another likely candidate for an unsolvable problem -- the ultimate origin of the universe (i.e., what might have preceded the Big (...) Bang or any other starting point; why there should be something rather than nothing) -- by exploring the reasoning of physicists about this problem and measuring visual imagery frequency and vividness, with the expectation that those who most believed the problem unsolvable would be more frequent/vivid imagers and therefore more affected by the apparent impossibility of producing an imagable solution. Eight physicists were interviewed and imagery frequency and vividness measurements performed using Cohen & Saslona's IDQ-IHS and Marks's VVIQ, respectively. All subjects considered the problem unsolvable within today's physics and all but one thought the problem still meaningful, though none were optimistic about a solution. The one subject who dismissed the problem had the lowest imagery frequency score, and there was also a significant rank order correlation (r = 0.83, p < .02) between degree of belief in problem unsolvability (extended to include viewing the problem as meaningful and not already solved) and a composite imagery frequency/vividness score, though the sample was too small to control for some possible confounding factors. (shrink)

According to some philosophers, we are “cognitively closed” to the answers to certain problems. McGinn has taken the next step and offered a list of examples: the mind/body problem, the problem of the self and the problem of free will. There are naturalistic, scientific answers to these problems, he argues, but we cannot reach them because of our cognitive limitations. In this paper, we take issue with McGinn's thesis as the most well-developed and systematic one among the so-called (...) “new mysterians”. McGinn aims to establish a strong, representational notion of cognitive closure: a principled inaccessibility of a true theory of certain properties of the world, but he offers arguments that only bear on difficulties with psychologically grasping the correct answers. The latter we label psychological closure. We argue that representational closure does not follow from psychological closure, and that McGinn's case therefore falters. We could very well be able to represent the correct answer to some question, even without being able to grasp that answer psychologically. McGinn's mistake in deriving representational closure from psychological closure rests on a fallacy of equivocation relating to the concept of ‘understanding’. By making this distinction explicit, we hope to improve our thinking about the limits of science in particular and human knowledge in general. (shrink)

A “self-effacing” property is one that is definable without referring to it. Colin McGinn (2000) has argued that there is exactly one such property: truth. I show that if truth is a self-effacing property, then there are very many others—too many even to constitute a set.

In this paper, I will argue against certain criticisms of Kripke’s Wittgenstein’s sceptical argument and sceptical solution, made especially by Baker and Hacker, McGinn, and McDowell. I will show that their interpretation of Kripke’s Wittgenstein’s view is misplaced. According to Kripke’s Wittgenstein’s sceptical argument, there is no fact as to what someone means by her words. For Kripke, this conclusion, combined with Classical Realist view of meaning, leads to the Wittgensteinian paradox, according to which there is no such thing (...) as meaning anything by any word. Wittgenstein presents this paradox in paragraph 201 of the Philosophical Investigations. As Kripke reads Wittgenstein, Wittgenstein is in agreement with his sceptic on the sceptical conclusion of the sceptical argument, that is, that there is no fact about meaning, and builds his sceptical solution on an endorsement of that. McDowell, McGinn, and others have objected that Kripke has failed to properly understand Wittgenstein’s main remarks in 201, that is, that the paradox is the result of a misunderstanding of the ordinary notion of meaning. Wittgenstein does not accept such a sceptical conclusion. I will use the distinction George Wilson draws between two different conclusions of the sceptical argument and show that Kripke has respected all of the remarks that Wittgenstein has put in section 201. (shrink)

Are science and religion compatible when it comes to understanding cosmology (the origin of the universe), biology (the origin of life and of the human species), ethics, and the human mind (minds, brains, souls, and free will)? Do science and religion occupy non-overlapping magisteria? Is Intelligent Design a scientific theory? How do the various faith traditions view the relationship between science and religion? What, if any, are the limits of scientific explanation? What are the most important open questions, problems, or (...) challenges confronting the relationship between science and religion, and what are the prospects for progress? These and other questions are explored in Science and Religion: 5 Questions--a collection of thirty-three interviews based on 5 questions presented to some of the world's most influential and prominent philosophers, scientists, theologians, apologists, and atheists. Contributions by Simon Blackburn, Susan Blackmore, Sean Carroll, William Lane Craig, William Dembski, Daniel C. Dennett, George F.R. Ellis, Owen Flanagan, Owen Gingerich, Rebecca Newberger Goldstein, John F. Haught, Muzaffar Iqbal, Lawrence Krauss, Colin McGinn, Alister McGrath, Mary Midgley, Seyyed Hossein Nasr, Timothy O'Connor, Massimo Pigliucci, John Polkinghorne, James Randi, Alex Rosenberg, Michael Ruse, Robert John Russell, John Searle, Michael Shermer, Victor J. Stenger, Robert Thurman, Michael Tooley, Charles Townes, Peter van Inwagen, Keith Ward, Rabbi David Wolpe. (shrink)

From the premise that our biology imposes cognitive constraints on our epistemic activities, a series of prominent authors – most notably Fodor, Chomsky and McGinn – have argued that we are cognitively closed to certain aspects and properties of the world. Cognitive constraints, they argue, entail cognitive closure. I argue that this is not the case. More precisely, I detect two unwarranted conflations at the core of arguments deriving closure from constraints. The first is a conflation of what I (...) will refer to as ‘representation’ and ‘object of representation’. The second confuses the cognitive scope of the assisted mind for that of the unassisted mind. Cognitive closure, I conclude, cannot be established from pointing out the (uncontroversial) existence of cognitive constraints. (shrink)

Bealer’s argument against Kripke is presented. We then show how Kripke could counteract it. Our idea that the identity materialist may have the possibility of explaining why type psychophysical identities only appear to be contingent (but are necessary), because we confuse the exemplified properties (one property) with the concepts that subsume them (two distinct concepts), is supported by McGinn’s and Nagel’s materialistic intuitions. It remains to be seen whether a critique of Kripke like that of Bealer runs counter to (...) the exemplified properties and the concepts that subsume them. We argue that Bealer’s criticism of Kripke does not contradict it. McGinn’s and Nagel’s intuitions support our idea. What we want to show is that, even if, from the anti-materialist side of the debate about the mind–body identity thesis, Bealer and Kripke agree on the general anti-materialist strategy but not on the strategies of phenomenological explanation (which for Bealer, Kripke neglects) and descriptivist explanation (which for Bealer is wrong), the disagreement between Bealer and Kripke still leaves open the materialist explanation of one property and two concepts. If there is an explanation for the illusion of contingency, it is quite possible that these type psychophysical identities are indeed necessary. (shrink)

On Certainty was not published until 1969, 18 years after Wittgenstein’s death and has only recently begun to draw serious attention. I cannot recall a single reference to it in all of Searle and one sees whole books on W with barely a mention. There are however xlnt books on it by Stroll, Svensson, McGinn and others and parts of many other books and articles, but hands down the best is that of Daniele Moyal-Sharrock (DMS) whose 2004 volume “Understanding (...) Wittgenstein’s On Certainty” is mandatory for every educated person, and perhaps the best starting point for understanding Wittgenstein (W), psychology, philosophy and life (no I am not joking!). However (in my view) like all analysis of W, they fall far short of grasping his unique and revolutionary advance in describing behavior, suffering from the near universal tunnel vision and failing to put behavior in its broad evolutionary and contemporary scientific context, which I will attempt in skeletal form here. After doing this I will give brief comments on each article in this book of varied perspectives on W’s work. -/- Those wishing a comprehensive up to date framework for human behavior from the modern two systems view may consult my book ‘The Logical Structure of Philosophy, Psychology, Mind and Language in Ludwig Wittgenstein and John Searle’ 2nd ed (2019). Those interested in more of my writings may see ‘Talking Monkeys--Philosophy, Psychology, Science, Religion and Politics on a Doomed Planet--Articles and Reviews 2006-2019 3rd ed (2019), The Logical Structure of Human Behavior (2019), and Suicidal Utopian Delusions in the 21st Century 4th ed (2019). (shrink)

Review of Oskari Kuusela and Marie McGinn, eds. , The Oxford Handbook of Wittgenstein. Comments on some of the articles in this huge collection.

Mysterianism has become a popular stance in philosophy of consciousness and other philosophical subdisciplines. The aim of this paper is to show that mysterianism is not justified, mainly because its inclination to epistemic defeatism and the misunderstanding of the division of epistemic labour. In the first part, I will present the history of mysterianism in the 19th and 20th century philosophy. Then, in the second part, I will point out how epistemic defeatism is founded in the unwarranted philosophical futurology. The (...) third part will deal with the division of labour in society, language and knowledge. Because of the division of epistemic labour, the understanding is distributed among numerous agents without possibility of individual comprehension. Finally, I will coin the term “ignorance illusion” that plays the central role in the mysterians’ worldview. (shrink)

THE MIND-BODY PROBLEM: A GUIDE TO THE CURRENT DEBATE (EDITED BY RICHARD WARNER AND TA D E U S Z SZUBKA) contains recent essays by the key players in the the field of the Mind-Body problem: Searle, Fodor, Problem Honderich, Nagel, McGinn, Stich, Rorty and others. But there are a few interesting exceptions, for example Edelman, Popper, Putnam and Dennett. Nevertheless, these thinkers do get a mention here and there, and nearly all the exciting topical issues are dealt with, (...) including externalism, functionalism, intentionality, Turing computational models, and the relationship between these philosophical problems and psychology. I am particularly struck by the tendency to engage in an evasive stratagem when it comes to stating the physicalist thesis. Instead of a clear definitive position about what kind of physical science would achieve the hoped-for reduction, what I found was variations on Lewis's claim that the reduction would be effected by a "unified body of scientific theories of the sort we now accept". Materialism used to be a clear doctrine: a clockwork Universe of impenetrable particles. But materialism transcended itself. First through Hobbes' and Leibniz's criticisms of Descartes, then Newton's demolition of the Cartesian idea that matter was essentially extension by introducing gravity (action at a distance) and then through the field theories of Faraday and Maxwell, and more recently through Einstein's work, which undermined the "substance" view of matter, something that remained permanent while other changes occurred. I contrast the perspectives of the Churchlands with those of Donald T. Campbell, Karl Popper and other evolutionary and emergentist views. -/- . (shrink)

The received view of Kripke's Wittgenstein on Rules and Private Language is that it fails as an interpretation because, inter alia, it ignores or overlooks what Wittgenstein has to say in the second paragraph of Philosophical Investigations 201. In this paper, I demonstrate that the paragraph in question is in fact fully accommodated within Kripke's reading, and cannot therefore be reasonably utilised to object to it. -/- In part one I characterise the objection; in part two I explain why it (...) fails; in part three I suggest why commentators might have been motivated to offer it; and in part four I claim that two commentators who have offered it also imply otherwise. (shrink)