Relativitatea generală a generat diverse interpretări filosofice timpurii. Adepții lui au evidențiat "relativizarea inerției" și conceptul de simultaneitate, kantienii și neo-kantienii au subliniat abordarea anumitor "forme intelectuale" sintetice (în special principiul covarianței generale, iar empiriștii logici au accentuat semnificația filozofică metodologică a teoriei. Reichenbach a abordat relativitatea generală prin prisma tezei "relativității geometriei", încercând o "axiomatizare constructivă" a teoriei relativității pe baza "problemelor elementare de fapt" (Elementaratbestande) cu privire la comportamentul observabil al razelor de lumină, a tijelor și a ceasurilor. (...) DOI: 10.13140/RG.2.2.27826.76486. (shrink)