There are two different ways in which one can connect the declarations of a worldwide financial crisis and a worldwide climate crisis. The first way has relatively clear legal aspects and requires just a bit of extra thought to see the connection. Insofar as institutions and sources of law have attempted to address climate change to date, states have come to regard the United Nations Convention on Climate Change (UNFCCC) and the Protocol thereto, signed during a regular annual Conference (...) of the Parties in 1997 at Kyoto, as the organizing force of all serious legal actions. There are two foci of the UNFCCC and Protocol - mitigation of the causes of climate change and adaption to the effects of climate change. In the first ten years of life with the UNFCCC, much of the focus was upon mitigation. During that period, adaptation was regarded as only a regrettable fallback position to be considered if we were unable (or as it turns out, unwilling) to mitigate. (shrink)

Obstacles to achieving a global climate treaty include disagreements about questions of justice raised by the UNFCCC's principle that countries should respond to climate change by taking cooperative action "in accordance with their common but differentiated responsibilities and respective capabilities and their social and economic conditions". Aiming to circumvent such disagreements, Climate Change Justice authors Eric Posner and David Weisbach argue against shaping treaty proposals according to requirements of either distributive or corrective justice. The USA's climate envoy, Todd Stern, (...) takes a similar position. In this article I explain the practical and theoretical drawbacks of Posner & Weisbach's welfarist perspective and propose an alternative. I show that their arguments fail to rule out John Rawls' non-utilitarian, political conception of international justice and human rights, the Law of Peoples. On this basis I develop a conception of climate justice that highlights implications of some of Rawls' principles and adds a principle for determining fair shares of climate -treaty-related benefits and burdens. I propose this conception as a moral framework for negotiating a treaty that would promote human welfare consistently with requirements of justice, and I argue that a treaty proposal satisfying these requirements could best satisfy Posner & Weisbach's own feasibility criteria. (shrink)

India dropped its target of 500 GW of renewable energy capacity fossil fuel sources by 2030. Its responsibilities the United Nations Framework Convention Climate Change [UNFCCC],and reducing radiations by one billion tonnes by the end of the decade at the COP26 conference, held in Glasgow in November 2022. Researchers are continually searching for inexhaustible and reasonable energy sources. Solar energy is one of the greenest sources of energy and is also one of the cleanest. The most important factor in (...) using solar energy is the location of the solar power plant. The main objective of this study is to find the best location for a new solar power plant in a specific region called Bundelkhand region of Uttar Pradesh in India. Here we offer an extension of ELECTRE III method as two-phase Pythagorean neutrosophic elimination and choice translating reality PN-ELECTRE-III) method to adapt with fuzzy, ambiguous, unsure, and indeterminate criteria. The Pythagorean neutrosophic numbers [PNNs] used by the group decision support system of PN-ELECTRE III to measure performance of the alternatives. The options are entirely outclassed in the subsequent stage in view of the past stage's evaluations of them. By defining PNN we describe the technique of indifference threshold functions, preference treshold and veto threshold functions, which provide a more stable basis to drop outranking relations. By calculating the concordance credibility, discordance credibility and net credibility degrees of each alternative, the ranking module of the PN-ELECTRE III approach is made simpler. In order to confirm the applicability of the strategy suggested in this paper, the location selection problem for solar plants is finaly solved. (shrink)

From a nonideal justice perspective, this article investigates liability and compensation intheir wider theoretical context to better understand the governance of climate loss anddamage under the United Nations Framework Convention on Climate Change(UNFCCC). The usual rationale for considering compensation takes a backward-looking understanding of responsibility. It links those causing harm directly to its remedy. Thisarticle shows that, under current political circumstances, it is more reasonable to understandresponsibility as a forward-looking concept and thus to differentiate responsibilitieson grounds of capacity and (...) solidarity. The article argues that loss and damage entitlementsinUNFCCCgovernance should be understood as entitlements to a threshold of capabilitiesfor resilience. While compensation merely means redressing the situation ex ante a threat,entitlements to capabilities for resilience can entail more demanding responsibilities ofsupport. This means that Article 8 of the Paris Agreement has much more demandingimplications than it might at first appear. (shrink)

Previzualizare carte Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual (...) apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. CUPRINS: Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)