This paper examines the extent to which dispute resolvers in customary law systems provide widely understandable justifications for their decisions. The paper first examines the liberal-democratic reasons for the importance of publicity, understood to be wide accessibility of legal justification, by reviewing the uses of publicity in Habermas’ and Rawls’ accounts of the rule of law. Taking examples from Sierra Leone, the paper then argues that customary law systems would benefit from making local dispute resolution practices, such as “begging” from (...) elders, witchcraft, and customary law judgments, more widely accessible. The paper concludes that while legal pluralism is usually taken to be an analytical concept, it may have a normative thrust as well, and that publicity standards would also apply to formal courts in developing countries, which are also typically “defective” along this dimension. (shrink)

This three-part paper presents Gordon Pask’s conversation theory (CT) and interaction of actors theory (IA) and outlines ways to apply these cybernetic approaches to designing technologies and scenarios for both formal and informal learning. The first part of the paper covers concepts central to CT and IA, explaining the relationship between conceptual and mechanical operators, and machines mediating informal and formal learning. The second part of the paper applies visual representations of CT and IA to understanding the use of Pask’s (...) course assembly systems (CASTE and THOUGHTSTICKER), created between the late 1960s and the 1980s, and the ThoughtShuffler search interface, created in the 2010s. The third part proposes two pathways for design based on CT and IA: firstly, the potential for designers and observers to reformulate the qualities of tools and learning scenarios to augment human thinking and collective action; and secondly, the possibility to create tools with malleable interfaces that allow users to become intermediaries rather than consumers of knowledge. (shrink)

In this book the author has equated Swaraj with Mahatma Gandhi’s ‘self-rule’, Bal Gangadhar Tilak’s ‘birthright for freedom’, Aurobindo’s ‘Sanatana Dharma’, Raja Rammohun Roy’s ‘individual liberty’, Rabindranath Tagore’s ‘humanity’, and Swami Vivekananda’s ‘love of the motherland’.

Contemporary Indian Philosophy is related to contemporary Indian thinkers and contains the proceedings of First Session of Society for Positive Philosophy and Interdisciplinary Studies (SPPIS) Haryana. It is neither easy nor impossible to translate into action all noble goals set forth by the eminent thinkers and scholars, but we might try to discuss and propagate their ideas. In this session all papers submitted electronically and selected abstracts have been published on a website especially develop for this session. In this volume (...) we included some papers from this session and also from open sources and contributors include teachers, research scholars and students etc. This volume is divided into two parts. First part contains papers on Swami Vivekananda and second part contains papers of B. G. Tilak, Sri Aurobindo, Mahatma Gandhi, Jawaharlal Nehru, Saheed Bhagat Singh and Dr. B.R. Ambedkar etc. It is the general intention of the Centre to produce informative as well as positive literature to inspire and motivate the students and the general readers. (shrink)

Când densitatea corpului devine suficient de mare, relativitatea generală prezice formarea unei găuri negre. Stelele neutronice de circa 1,4 mase solare și găurile negre sunt starea finală pentru evoluția stelelor masive. De obicei o gaură neagră într-o galaxie a jucat un rol important în formarea acesteia și a structurilor cosmice aferente. Astfel de corpuri oferă un mecanism eficient pentru emisia de radiații electromagnetice și formarea de microquasari. Accreția poate duce la jeturi relativiste. Relativitatea generală permite modelarea acestor fenomene, confirmate prin (...) observații. DOI: 10.13140/RG.2.2.18088.93441. (shrink)

Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz? În acest eseu argumentez faptul că există singularități, iar teoria generală a relativității, ca de altfel oricare altă teorie științifică din prezent, nu este valabilă (...) în interiorul orizontului evenimentelor. Dar asta nu presupune, așa cum consideră unii oameni de știință, că ea trebuie considerată ca fiind perimată. După o scurtă prezentare a aspectelor specifice din teoria clasică newtoniană și teoria specială a relativității, și o scurtă prezentare a teoriei generale a relativității, în capitolul Ontologia relativității generale prezint aspectele ontologice specifice relativității generale. Următorul capitol, Singularități, este dedicat prezentării singularităților care rezultă în relativitatea generală, a aspectelor specifice ale găurilor negre și orizontul evenimentelor, inclusiv dezbaterea despre Big Bang ca singularitate inițială, și argumentele în favoarea existenței singularităților. În Ontologia singularităților vorbesc despre posibilitățile de încadrare ontologică a singularităților în general și a găurilor negre în special, despre argumentul găurii pus în evidență de Einstein, și argumentele prezentate de oamenii de știință că nu există singularități și deci că teoria generală a relativității este în impas. Închei cu Concluziile în care expun și reiau pe scurt argumentele care ămi susțin opiniile prezentate mai sus. Aceasta este o traducere din limba engleză a lucrării: Sfetcu, Nicolae, "The singularities as ontological limits of the general relativity". (shrink)