This paper aims to provide a theoretical framework for explaining the subjective character of pain experience in terms of what we will call ‘embodied predictive processing’. The predictive processing (PP) theory is a family of views that take perception, action, emotion and cognition to all work together in the service of prediction error minimisation. In this paper we propose an embodied perspective on the PP theory we call the ‘embodied predictive processing (EPP) theory. The EPP theory proposes to explain pain (...) in terms of processes distributed across the whole body. The prediction error minimising system that generates pain experience comprises the immune system, the endocrine system, and the autonomic system in continuous causal interaction with pathways spread across the whole neural axis. We will argue that these systems function in a coordinated and coherent manner as a single complex adaptive system to maintain homeostasis. This system, which we refer to as the neural-endocrine-immune (NEI) system, maintains homeostasis through the process of prediction error minimisation. We go on to propose a view of the NEI ensemble as a multiscale nesting of Markov blankets that integrates the smallest scale of the cell to the largest scale of the embodied person in pain. We set out to show how the EPP theory can make sense of how pain experience could be neurobiologically constituted. We take it to be a constraint on the adequacy of a scientific explanation of subjectivity of pain experience that it makes it intelligible how pain can simultaneously be a local sensing of the body, and, at the same time, a more global, all-encompassing attitude towards the environment. Our aim in what follows is to show how the EPP theory can meet this constraint. (shrink)

[my chapter in "Dissident Philosophers: Voices Against the Political Current of the Academy" (2022), T. Allan Hillman and Tully Borland, eds.].

Using a theoretical framework derived from my ongoing engagement with what I have called a ‘Gynocentric matrix’ of Indic sensibility, along with James Hillman’s polytheistic psychology and Wallace Stevens’ notion of a Supreme Fiction, this paper offers a reading of Jhumpa Lahiri’s (b. 1967) short stories beyond postcolonial criticism. Stemming from a depth consciousness where life, living and death, joy, indifference and sorrow, generation, de/re-generation, and transformation are intricately intertwined, Lahiri’s fictional multiverse, opposed to universe, is peopled by a (...) new generation of characters who speak to the soul of the reader, while in the process, she sculpts a reality that does not tolerate any homogenizing impulse in the name of an abstract unity. (shrink)

Despre moarte, durere, doliu, viaţa de după moarte şi nemurire. De ce trebuie să murim ca oameni pentru a trăi ca specie. "Nimeni nu vrea să moară. Chiar și cei care doresc să ajungă în cer, nu ar vrea să moară pentru a ajunge acolo. Și totuși, moartea este destinația pe care o împărtășim cu toții. Nimeni nu a scăpat vreodată. Și aşa şi trebuie, pentru că Moartea este foarte probabil cea mai bună invenție a Vieții. Este agentul de schimbare (...) a Vieţii. Ea şterge pe cele vechi pentru a face loc celor noi. În momentul ăsta noul eşti tu, dar într-o zi, nu peste mult timp, vei deveni treptat vechi, și vei fi şters la rândul tău. Îmi pare rău că sună aşa de dramatic, dar este cât se poate de adevărat. Timpul tau este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altcuiva. Ai grijă să nu fii prins în dogme - trăind prin rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să înece propria ta voce interioară. Și cel mai important, ai curajul să urmezi inima și intuiția ta. Ele știu cumva deja ce îți dorești tu cu adevărat să devii. Orice altceva este de importanţă secundară." (Steve Jobs) CUPRINS: Moartea - Termeni asociaţi - Senectutea - Semne de moarte biologică - Conceptul de moarte - Moartea în societate şi cultură - Uitarea veşnică - - Uitarea şi Subiectivitatea - - În filosofie Moartea programată a celulelor - Istorie - Tipuri - - Apoptoza - - Autofagia - - Alte tipuri - Originea evolutivă Obiceiuri mortuare - Înmormântarea - - Istorie - - Motivaţii pentru înmormântare umană - Cimitire - - Obiceiuri şi practici în cimitire - - - Flori - - - Pietre - - - Cruci - - Cimitire şi superstiţie - Preotulsul în religia ortodoxă - - Serviciul religios - - Coliva - - Când se practică parastasul - - Litate Doliul - Procesul de doliu - Reacţii - Cinci identităţi ale persoanelor în doliu - Ştiinţa durerii - - Cele patru traiectorii Bonanno ale durerii - Teoria celor cinci etape - Procese fiziologice şi neurologice - Teorii evolutive ale doliului - - Riscuri - - Complicaţii ale doiului Experienţe aproape de moarte - Caracteristici - Studii - - Varianţa în studiile EAM - - Analiza neurobiologică şi psihologică - - Starea REM - - Visul lucid - - Psihologia computaţională - - Efecte - - Cercetarea inter-culturală - - Studiile Van Lommel - - Studiul AWARE Nemurirea - Abordări ştiinţifice - Abordări religioase - Nemurirea biologică - - Specii biologice nemuritoare - - Evoluţia îmbătrânirii - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - Nemurirea tehnologică - - Crionica - - Încărcarea minţii la calculator - - Cibernetica - - Nemurirea evoluţionară - Puncte de vedere religioase - - Religia greacă antică - - Marii maeştri - - Budism - - Creştinism - Etica nemuririi - - Indezirabilitatea nemuririi - Sufletul - - Abordări filosofice - - - Socrate şi Platon - - - Aristotel - - - Avicenna şi Ibn al-Nafis - - - Toma de Aquino - - - Immanuel Kant - - - James Hillman - - - Filosofia minţii - Scientologia Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - Filozofia vieţii de Apoi - - Filozofia modernă - - Filozofia procesului - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Religiile abrahamice - - Iudaism - - Olam Haba - - Reîncarnarea în tradiţia evreiască - - Creştinismul - Istoricitatea şi originea Învierii lui Isus - - Contextul istoric - - Învierea lui Iisus Nemorţi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Moroi - Scheleţi - - Mit şi folclor - Strigoi - - Etimologie - - Istorie - - Diferite tipuri de strigoi - - Cum ajunge cineva strigoi - - Prevenţie - - În cultura populară - Vampiri - - Etimologie - - Credinţe populare - - - Descriere şi caracteristicile comune - - - Credinţe non-europene - - Vampiri psihici - - - Vampiri energetici - Vârcolaci - - Caracteristici - - Apotropaice - - Vârcolacul şi Occidentul - Zombi - - Apocalipsa zombi - - - Ideea - - - Elementele arhetipale Aspecte culturale ale morţii - Înmormântarea în diferite culturi - Durerea şi doliul - Tradiţii mortuare - - Sacrificii umane şi animale - - Filozofia, religia şi mitologia morţii - - Personificări ale morţii - - Simbolismul numeric în Asia de Est - - Glorificarea şi fascinaţia morţii - Mitul originii morţii - - Africa - - Oceania - - - Polinezia - - Civilizaţia occidentală - - - Mitologia greacă - Moartea pe Internet - - E-mail - - Facebook - - Dropbox - - Google - - MySpace - - Twitter - - Wikipedia - - YouTube - - Moştenirea digitală Dispariţia omului ca specie - Percepţia riscului de extincţie umană - Soluţii propuse - În cultura populară Arta - Sculptura - - Gisant - - Îngerul durerii - Picturi - - Moartea lui Sardanapal - Poezii - - Alexandru Vlahuţã, "Din prag..." - - George Bacovia, “Decor” - - George Coşbuc, “Moartea lui Fulger” - - Lucian Blaga, “Omule” - - Mihai Eminescu, “Cu mâine zilele-ţi adaogi” - - Ştefan Augustin Doinaş, “Moartea Ofeliei” Citate Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Vi è prepotente orient-amento nella civiltà orientale contemporanea, un imperioso richiamo ad orient-arsi verso l’est, appunto. Daremo degli esempi di questo moto epocale, che appare sostanzialmente un moto dell’Anima, nel senso Hillman. Ma cos’è l’Oriente? Forse l’Oriente: “Non è una realtà naturale, ma un idea, e più precisamente un’idea occidentale, con una storia e una patologia di miti e di significati nascosti” (Clarke 1996).

In different versions, from Heraclitus to Plato and from Plotinus to the Romantic poets, many thinkers have put forward the idea that the universe has a soul, the so called anima mundi. If the soul of a human being can be thought as the totality of the traits which form character and personality, that of the universe too can be imagined as a complex of distinct traits and dispositions which can be recognised in the phenomenal world. Then, we may ask (...) ourselves:are there events which suggest the idea of the existence of the soul of the world? In what sense do they differ from other events which drift away into nothing? How do they move us? Can they be captured by a photography? I reflect on these questions intertwining philosophy, travel tales, poetry and photography studies. Molti filosofi hanno sostenuto che l’universo ha un’anima, la cosiddetta anima mundi. Di questa idea sono state proposte diverse versioni a partire dalle cosmologie orientali e dal pensiero di Eraclito e Platone. Se l’anima di un essere umano puo' essere pensata come la totalita' dei tratti che formano la sua personalita', allora anche quella dell’universo puo' essere immaginata come un complesso di tratti distintivi e disposizioni rintracciabili nel mondo dei fenomeni. Ci possiamo allora chiedere: quali sono gli eventi che suggeriscono l’esistenza dell’anima del mondo o rivelano alcuni dei suoi tratti? In che senso differiscono da altri eventi che si perdono nel flusso indistinto e ininterrotto del tempo? Come ci emozionano? Possono essere catturati da una fotografia? Sciortino riflette su queste domande intrecciando filosofia, racconto di viaggio, poesia e critica della fotografia. Ne emerge un avvincente racconto, corredato da bellissime fotografie, di come la bellezza raggiunge i nostri cuori, muove la nostra immaginazione e ci rivela l’essenza delle cose. (shrink)