It is widely recognized that accurately identifying and classifying competitors is a challenge for many companies and entrepreneurs. Nonetheless, it is a paramount activity which provide valuable insights that affect a wide range of strategic decisions. One of the main challenges in competitor identification lies in the complex nature of the competitive relationships that arise in business envi- ronments. These have been extensively investigate over the years, which lead to a plethora of competition theories and frameworks. Still, the concept of (...) competition remains conceptually complex, as none of these approaches properly formalized their assumptions. In this paper, we address this issue by means of an ontological analysis on the notion of competition in general, and of business competition, in particular, leveraging theories from various fields, including Marketing, Strategic Management, Ecology, Psychology and Cognitive Sciences. Our analysis, the first of its kind in the literature, is grounded on the Unified Foundational Ontology (UFO) and allows us to formally characterize why competition arises, as well as to distinguish between three types of business competitive relationships, namely market-level, firm-level and potential competition. (shrink)

Reification is a standard technique in conceptual modeling, which consists of including in the domain of discourse entities that may otherwise be hidden or implicit. However, deciding what should be rei- fied is not always easy. Recent work on formal ontology offers us a simple answer: put in the domain of discourse those entities that are responsible for the (alleged) truth of our propositions. These are called truthmakers. Re-visiting previous work, we propose in this paper a systematic analysis of truthmaking (...) patterns for properties and relations based on the ontolog- ical nature of their truthmakers. Truthmaking patterns will be presented as generalization of reification patterns, accounting for the fact that, in some cases, we do not reify a property or a relationship directly, but we rather reify its truthmakers. (shrink)

For over a decade now, a community of researchers has contributed to the development of the Unified Foundational Ontology (UFO) - aimed at providing foundations for all major conceptual modeling constructs. This ontology has led to the development of an Ontology-Driven Conceptual Modeling language dubbed OntoUML, reflecting the ontological micro-theories comprising UFO. Over the years, UFO and OntoUML have been successfully employed in a number of academic, industrial and governmental settings to create conceptual models in a variety of different domains. (...) These experiences have pointed out to opportunities of improvement not only to the language itself but also to its underlying theory. In this paper, we take the first step in that direction by revising the theory of types in UFO in response to empirical evidence. The new version of this theory shows that many of the meta-types present in OntoUML (differentiating Kinds, Roles, Phases, Mixins, etc.) should be considered not as restricted to Substantial types but instead should be applied to model Endurant Types in general, including Relator types, Quality types and Mode types. We also contribute a formal characterization of this fragment of the theory, which is then used to advance a metamodel for OntoUML 2.0. Finally, we propose a computational support tool implementing this updated metamodel. (shrink)

In recent years, there has been an increasing interest in thedevelopment of ontologically well-founded conceptual models for Information Systems in areas such as Service Management, Accounting Information Systems and Financial Reporting. Economic exchanges are central phenomena in these areas. For this reason, they occupy a prominent position in modelling frameworks such as the REA (Resource-EventAction) ISO Standard as well as the FIBO (Financial Industry BusinessOntology). In this paper, we begin a well-founded ontological analysisof economic exchanges inspired by a recent ontological (...) view on the nature of economic transactions. According to this view, what counts asan economic transaction is based on an agreement on the actions thatthe agents are committed to perform. The agreement is in turn based on convergent preferences about the course of action to bring about. This view enables a unified treatment of economic exchanges, regardless the object of the transaction, and complies with the view that all economictransactions are about services. In this paper, we start developing our analysis in the framework of the Unified Foundational Ontology (UFO). (shrink)

Beliefs are concrete particulars containing ideas of properties and notions of things, which also are concrete. The claim made in a belief report is that the agent has a belief (i) whose content is a specific singular proposition, and (ii) which involves certain of the agent's notions and ideas in a certain way. No words in the report stand for the notions and ideas, so they are unarticulated constituents of the report's content (like the relevant place in "it's raining"). The (...) belief puzzles (Hesperus, Cicero, Pierre) involve reports about two different notions. So the analysis gets the puzzling truth values right. (shrink)

The asylum system faces problems on two fronts. States undermine it with populist politics, and migrants use it to satisfy their migration preferences. To address these problems, asylum services should be commodified. States should be able to pay other states to provide determination and protection-elsewhere. In this article, I aim to identify a way of implementing this idea that is both feasible and desirable. First, I sketch a policy proposal for a commodification of asylum services. Then, I argue that this (...) policy proposal is not only compatible with the right to asylum, but also supported by moral considerations. Despite some undesirable moral features, a market in asylum facilitates the provision of asylum to those who need it. (shrink)

A scientific community can be modeled as a collection of epistemic agents attempting to answer questions, in part by communicating about their hypotheses and results. We can treat the pathways of scientific communication as a network. When we do, it becomes clear that the interaction between the structure of the network and the nature of the question under investigation affects epistemic desiderata, including accuracy and speed to community consensus. Here we build on previous work, both our own and others’, in (...) order to get a firmer grasp on precisely which features of scientific communities interact with which features of scientific questions in order to influence epistemic outcomes. (shrink)

Janet Radcliffe Richards’ The Ethics of Transplants outlines a novel framework for moral inquiry in practical contexts and applies it to the topic of paid living kidney donation. In doing so, Radcliffe Richards makes two key claims: that opponents of organ markets bear the burden of proof, and that this burden has not yet been satisfied. This paper raises four related objections to Radcliffe Richards’ methodological framework, focusing largely on how Radcliffe Richards uses this framework in her discussion of kidney (...) sales. We conclude that Radcliffe Richards’ method of inquiry hinders our ability to answer the very question that it ought to help us resolve: What is there best reason to do, all things considered? (shrink)

The first work that René Descartes wrote was the Compendium Musicæ in 1618, this was his first experiment with the future cartesian method. As a work of youth, the author must have studied music in your education, mainly in the college of La Flèche. Conventionally, the work of Gioseffo Zarlino had been considered the main source, because was cited in the Compendium. Since the text starts with music´s definition and eight propositions, about which the rest of work was developed; check (...) the way that them appear in other treatises of the time could help to deduce the possible musical sources that the author used.This dissertation starts with a necessary reconstitution of philosophical and musical context of the epoch, followed by an analysis of jesuits conceptions of knowledge and music. In this way, it can be considered what motivated the author to write about music, as his the debates. In resemblance to his mature work, the text proposes a methodological turn that is only perceived with the context of the time in mind. After an interpretation of the definition of the music and the eight propositions, it could be possible compare with the others works form the epoch to verify his musical sources. With this process, it could evidence the influence of Aristotle, Aristoxenus, Jean de Murs, Pontus de Tyard, Gioseffo Zarlino and Francisco de Salinas. (shrink)

Dans les études sur la corruption politique, on trouve fréquemment des retours au lieu commun que les problèmes d’abus de charge publique en vue d’un intérêt privé ne peuvent être réglés sans la magie du leadership (l’anglicisme malheureux s’impose ici), cette qualité énigmatique de commandement qui saurait mettre en place les dispositifs d’incitatifs, de surveillance et de contrôle nécessaires pour contrer les abus. Mais un tel argument mène à une aporie, car les études qui placent ainsi leur confiance dans cet (...) énigmatique leadership sont également traversées par l’idée, aussi un lieu commun, que toute autorité qui n’est pas sujette à la surveillance et au contrôle aura tendance à être corrompue. Dans cet essai, je propose de lire Le Prince de Machiavel comme une méditation sur le paradoxe suivant : l’autorité du principe est à la fois la source de la purification politique et la cause principale de la corruption. Le Prince, souvent considéré comme un texte fondateur des « leadership ethics », sera mal compris s’il n’est pas lu à la lumière de la préoccupation centrale de Machiavel républicain : la corruption. (shrink)

This article intends to show that the defense of “understanding” as one of the major goals of science education can be grounded on an anti-reductionist perspective on testimony as a source of knowledge. To do so, we critically revisit the discussion between Harvey Siegel and Alvin Goldman about the goals of science education, especially where it involves arguments based on the epistemology of testimony. Subsequently, we come back to a discussion between Charbel N. El-Hani and Eduardo Mortimer, on the one (...) hand, and Michael Hoffmann, on the other, striving to strengthen the claim that rather than students’ belief change, understanding should have epistemic priority as a goal of science education. Based on these two lines of discussion, we conclude that the reliance on testimony as a source of knowledge is necessary to the development of a more large and comprehensive scientific understanding by science students. (shrink)

Termination in international contracts is considered a harsh sanction that harms international trade for each breach of contract or its provisions. The interest of international trade is fulfilled in maintaining and completing performance of contract, even if with a breach rectifiable by remedy. The termination destroys the contract and results in returning goods after their dispatch in addition to the accompanying new freight and insurance expenses and administrative and health procedures necessary for the entry and exit of goods and to (...) pay then refund the price. Moreover, the goods are exposed again to damage and perishing risks. Furthermore, the international sale contract is inherently associated with other international contracts such as goods transport contract, insurance contract and documentary credit through which the price is paid. If the sale contract is terminated, its effect will apply to all other associated contracts, if not performed, which produces many issues and hardships. (shrink)

This article intends to show that the defense of ‘‘understanding’’ as one of the major goals of science education can be grounded on an anti-reductionist perspective on testimony as a source of knowledge. To do so, we critically revisit the discussion between Harvey Siegel and Alvin Goldman about the goals of science education, especially where it involves arguments based on the epistemology of testimony. Subsequently, we come back to a discussion between Charbel N. El-Hani and Eduardo Mortimer, on the one (...) hand, and Michael Hoffmann, on the other, striving to strengthen the claim that rather than students’ belief change, understanding should have epistemic priority as a goal of science education. Based on these two lines of discussion, we conclude that the reliance on testimony as a source of knowledge is necessary to the development of a more large and comprehensive scientific understanding by science students. (shrink)

Abstract: This study examined marketing executives’ sales performance motivations in Deposit Money Banks in Nigeria. The specific objectives include: (i) to determine the influence of motivation on both objective and subjective performance of marketing executives in Nigerian Deposit Money Banks and (ii) to determine how these 14 motivational variables: basic salary, monthly rent allowance, re-imbursement of selling expenses, commission, official cars, promotion opportunities, awards, job security, job autonomy, performance communication feedback, marketing mix tool, job dismissal, promotion delays and suspension (...) from work as punitive measures influence performance of marketing executives in Nigerian Deposit Money Banks. Quantitative survey research design methodology was adopted for the study. By gathering primary data from 334 bank marketing executives and 219 business managers using structured questionnaire and MANCOVA statistical tool for testing the hypotheses and analyzing the data, findings revealed that: motivation has strong and positive influence on both objective and subjective performance of marketing executives in Nigerian Deposit Money Banks and (ii) all the motivational tools mentioned above have strong and positive influence on both objective and subjective performance of marketing executives in Nigerian Deposit Money Banks except monthly rent, official cars and suspension from job. It was recommended that bank managers should pay adequate attention to those motivational tools that have strong positive influence on performance of marketing executives and de-emphasize expenditures on those that do not. (shrink)

Although the Phaedo never mentions a Form of Soul explicitly, the dialogue implies this Form’s existence. First, a number of passages in which Socrates describes his views about Forms imply that there are very many Forms; thus, Socrates’ general description of his theory gives no ground for denying that there is a Form of Soul. Second, the final argument for immortality positively requires a Form of Soul.

While epistemic democrats have claimed that majority rule recruits the wisdom of the crowd to identify correct answers to political problems, the conjecture remains abstract. This article illustrates how majority rule leverages the epistemic capacity of the electorate to practically enhance the instrumental value of elections. To do so, we identify a set of sufficient conditions that effect such a majority rule mechanism, even when the decision in question is multidimensional. We then look to the case of sociotropic economic voting (...) in US presidential elections to provide empirical tractability for these conditions. We find that absent such an epistemic capacity a number of presidential elections might well have been decided differently. By generating clear conditions for the plausibility of claims made by epistemic democrats, and demonstrating their correspondence to empirical data, this article strengthens the broader instrumental grounds recommending democracy. (shrink)

Tripura was a princely state and ruled by the rulers of Manikya dynasty for a long period. She merged with the Indian Union on 15th Oct 1949. The rulers of Tripura wanted to modernise their state and educational modernisation was only a part of it. However, that process of modernisation was started only from the last quarter of 19th century. Many schools, both primary and secondary were established during that short span of time. Nevertheless, due to its primitive and patriarchal (...) character the ratio between the male and female literacy growth rate was not uniform. In this article the researcher tried to find out the female literacy growth rate in Tripura before her amalgamation and historically analyse the real cause behind the negligence of women education in the Princely state Tripura on the basis of various statistical records. (shrink)

Business models for biomedical research prescribe decentralization due to market selection pressures. I argue that decentralized biomedical research does not match four normative philosophical models of the role of values in science. Non-epistemic values affect the internal stages of for-profit biomedical science. Publication planning, effected by Contract Research Organizations, inhibits mechanisms for transformative criticism. The structure of contracted research precludes attribution of responsibility for foreseeable harm resulting from methodological choices. The effectiveness of business strategies leads to overrepresentation of profit values (...) versus the values of the general public. These disconnects in respect to the proper role of values in science results from structural issues ultimately linked to the distinct goals of business versus applied science, and so it seems likely that disconnects will also be found in other dimensions of attempts to combine business and science. The volume and integration in the publishing community of decentralized biomedical research imply that the entire community of biomedical research science cannot match the normative criteria of community-focused models of values in science. Several proposals for changing research funding structure might successfully relieve market pressures that drive decentralization. (shrink)

CATEGORY: Philosophy play; historical fiction; comedy; social criticism. -/- STORYLINE: Katherine, a neurotic American lawyer, meets Christianus for a philosophy session at The Late Victorian coffee shop in London, where they also meet Wendy the waitress and Baldy the player. Will Katherine be able to overcome her deep depression by adopting some of Christianus’s satisfactionist ideas? Or will she stay unsatisfied and unhappy by stubbornly sticking to her own neti-neti nothingness philosophy? And what roles do Baldy, Wendy, and the Okefenokee (...) Man-Monster have in this connexion? -/- TOPICS: In the course of this philosophy play, Katherine and Christianus discuss many things: friendship, a Renoir painting, global warming, elephant conservation, freemasons, Prince of Wales and his tiger-hunting experience in Nepal, Victorian Chartism and a Kennington Common daguerreotype, a Mortality Proof, and, last but not least, Baldy, Wendy, and the gory plot of the Okefenokee Man-Monster. -/- NOTES: This work features elaborate footnotes and comments (including full bibliographical references) by the author, to enhance the reader's experience of the play and its philosophizing characters. (shrink)

Governments across the globe have squandered treasure and imprisoned millions of their own citizens by criminalising the use and sale of recreational drugs. But use of these drugs has remained relatively constant, and the primary victims are the users themselves. Meanwhile, antimicrobial drugs that once had the power to cure infections are losing their ability to do so, compromising the health of people around the world. The thesis of this essay is that policymakers should stop wasting resources trying to fight (...) an unwinnable and morally dubious war against recreational drug users, and start shifting their attention to the serious threat posed by our collective misuse of antibiotics. (shrink)

Many people think that citizenship should not be for sale. On their view, it is morally wrong for states to sell citizenship to foreigners. In this article, I challenge this view. I argue that it is in principle permissible for states to sell citizenship. I contend that, if states can permissibly deny foreigners access to citizenship in some cases, then states can permissibly give foreigners the option of buying citizenship in these cases. Furthermore, I defend the permissibility of selling citizenship (...) against the objections that selling citizenship values citizenship in the wrong way, corrupts civic norms, and unfairly discriminates against poor foreigners. I conclude by noting that, although selling citizenship is not intrinsically wrong, it could still be wrong for states to sell citizenship in practice. If existent immigration restrictions are unjust, then it may be impermissible for states to sell citizenship in the real world. (shrink)

In the world according to Hume, people are complicated creatures, with convoluted, often contradictory characters. Consider, for example, Hume's controversial assessment of Charles I: "The character of this prince, as that of most men, if not of all men, was mixed .... To consider him in the most favourable light, it may be affirmed, that his dignity was free from pride, his humanity from weakness, his bravery from rashness, his temperance from austerity, his frugality from avarice .... To speak (...) the most harshly of him, we may affirm, that many of his good qualities were attended with some latent frailty, which, though seemingly inconsiderable, was able, when seconded by the extreme malevolence of his fortune, to disappoint them of all their influence: His beneficent disposition was clouded by a manner not very gracious; his virtue was tinctured with superstition; his good sense was disfigured by a deference to persons of a capacity inferior to his own; and his moderate temper exempted him not from hasty and precipitate resolutions." This sketch shows Charles in all his complexities, with his virtues, near virtues, and contradicting virtues. I have quoted it at length because it is hard to summarize without losing the subtleties that lie within it. Hume's moral theory is based fundamentally on judgments of character, 2 so those subtleties are important to his view. The character sketches that pervade the.. (shrink)

Most people agree that inflicting unnecessary suffering upon animals is wrong. Many fewer people, including among ethicists, agree that painlessly killing animals is necessarily wrong. The most commonly cited reason is that death (without pain, fear, distress) is not bad for them in a way that matters morally, or not as significantly as it does for persons, who are self-conscious, make long-term plans and have preferences about their own future. Animals, at least those that are not persons, lack a morally (...) significant interest in continuing to live. At the same time, some argue that existence itself can be good, insofar as one’s life is worth living. For animals, a good life can offset a quick, if early, death. So, it seems to follow that breeding happy animals that will be (prematurely) killed can be a good thing overall. Insofar as slaughter and sale makes it economically sustainable to raise new ones, who would otherwise not exist, raising and killing animals for food who will have lives worth living is good overall. It benefits them as well as consumers, and makes the world better by adding to the sum of happiness. The process of raising and killing animals with positive welfare produces a sequence of replacement that maintains or increases overall welfare, all else being equal (assuming in particular no overall negative impact on the welfare of other parties). Call this the Replaceability Argument (RA) and the ensuing controversy the Replaceability Problem (RP). This is a problem at the crossroads of the ethics of killing, agricultural ethics, procreation ethics, and population ethics. (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Agricultural biotechnology refers to a diverse set of industrial techniques used to produce genetically modified foods. Genetically modified (GM) foods are foods manipulated at the molecular level to enhance their value to farmers and consumers. This book is a collection of essays on the ethical dimensions of ag biotech. The essays were written over a dozen years, beginning in 1988. When I began to reflect on the subject, ag biotech was an exotic, untested, technology. Today, in the first year of (...) the millenium, the vast majority of consumers in the United States have taken a bite of the apple. Milk produced by cows injected with a GM protein called recombinant bovine growth hormone (bGH), is found, unlabelled, on grocery shelves throughout the US. In 1999, half of the soybeans and cotton harvested in the US were GM varieties. Billions of dollars of public and private monies are being invested annually in biotech research, and commercial sales now reach into the tens of billions of dollars each year. Whereas ag biotech once promised to change American agriculture, it now is in the process of doing so. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Commodification is a broad and crosscutting issue that spans debates in ethics (from prostitution to global market practices) and bioethics (from the sale of body parts to genetic enhancement). There has been disagreement, however, over what constitutes commodification, whether it is happening, and whether it is of ethical import. This chapter focuses on one area of the discussion in bioethics – the commodification of human tissue – and addresses these questions – about the characteristics of commodification, its pervasiveness, and ethical (...) significance – in order to clarify and map the commodificatory debate. The chapter does this in three parts. First, it defines commodification as the shift from “persons” to “things” and from “relationships” to services for “contract.” Second, using examples of kidney and gamete sale and commercial surrogacy, it argues that commodification is rife in bioethics. Third, it contends that commodification is an ethical problem for three key reasons: First, because it leads to exploitation; second, because some things should not be for sale; and third, because it damages social goods. The chapter concludes that commodification and commodificatory practices should be resisted. (shrink)

O scurtă retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a cilului său de viață și a istoriei sale. Reacții, măsuri și efecte ale pandemiei COVID-19. O prezentare a diverselor abordări filosofice, cu accent pe filosofia morții, ecopsihanaliză, și apel la filosofiile lui Sigmund Freud și Albert Camus. DOI: 10.13140/RG.2.2.17900.59528.

Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. În plus, studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică. Subiectul pandemiilor este abordat pornind de la existențialismul lui Albert Camus și Sartre, înlocuirea ritualului de excludere cu mecanismul disciplinar al lui Michel Foucault, și despre ipoteza (...) Gaia, dezvoltată de James Lovelock și susținută în actuala pandemie de Bruno Latour. În continuare sunt evidențiate dimensiunile sociale ale pandemiilor, legătura lor cu încălzirea globală care a dus la o creștere a bolilor infecțioase, și despădurirea unor zone întinse, care au determinat virușii să migreze din zona lor nativă („rezervorul” lor). Etica pandemiilor este abordată din mai multe puncte de vedere filosofice, din care cel mai important într-o criză de asemenea dimensiuni globale este utilitarismul care presupune maximizarea beneficiilor pentru societate în conflict direct cu viziunea obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi. După o retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a ciclului său de viață și a istoriei sale, cu accent pe filosofia morții, este discutat conceptul de bioputere dezvoltat inițial de Foucault, cu referire la practica statelor naționale moderne de control al populațiilor și dezbaterea generată de Giorgio Agamben care afirmă că ceea ce se manifestă în această pandemie este tendința crescândă de a folosi starea de excepție ca o paradigmă normală de guvernare. O altă abordare de interes și foarte dezbătută este cea generată de lucrările lui Slavoj Žižek, care afirmă că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va lua omenirea este un neo-comunism. Un alt efect negativ important este desocializarea, cu concluzia unor filosofi că nu putem exista independent de relațiile noastre cu ceilalți, că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei. Ultima secțiune este dedicată previziunilor despre cum va arăta lumea după pandemie, existând deja semne ale unei schimbări de paradigmă, inclusiv dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”: o tuse a fost suficientă pentru a face dintr-o dată imposibilă evitarea responsabilității pe care fiecare individ o are față de toate ființele vii pentru simplul fapt că este parte a acestei lumi, și a dorinței de a fi parte a ei. Întregul este întotdeauna implicat în parte, pentru că totul este, într-un anumit sens, în tot și în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție. Pandemia COVID-19 pare să restabilească supremația care a aparținut cândva politicii. Una din virtuțile virusului este capacitatea acestuia de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică. -/- CUPRINS: -/- Abstract Introducere 1 Viruși 1.1 Ontologia 2 Pandemii 2.1 Dimensiuni sociale 2.2 Etica 3 COVID-19 3.1 Biopolitica 3.2 Neocomunism 3.3 Desocializarea 4 Previziuni Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.27611.39205 . (shrink)

Why would someone concerned with heresy, who defined it as private opinion that flew in the face of doctrine sanctioned by the public person, harbor such a detailed interest in heterodoxy? Hobbes's religious beliefs ultimately remain a mystery, as perhaps they were meant to: the private views of someone concerned to conform outwardly to what his church required of him, and thereby avoid to heresy, while maintaining intellectual autonomy. The hazard of Hobbes's particular catechism is that he and his supporters (...) could never avoid the suspicion of insincerity. His preparedness to believe whatever the prince demanded of him smacked of heresy in the more usual sense, despite elaborate biblical exegesis designed to prove his orthdoxy. Undoubtedly he realized it even as he wrote the last lines of Leviathan, expressing the hope that "I cannot think it will be condemned at this time, either by the Publique Judge of Doctrine, or by any that desires the continuance of Publique Peace/7 Indicating an intention to return to science, he continued, "I hope the Novelty will as much please, as in the Doctrine of this Artificiall Body it useth to offend" (Lev, Rev. and Conclusion, 491). (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

This chapter critically examines two frequently found assumptions in the debate about trafficking for prostitution: 1. That the sale of sexual services is like the sale of any other good or service; 2. That by and large women involved in trafficking for prostitution freely consent to sell such services.

This paper tackles the asymmetry of economic interests and geopolitics between developed and developing countries. Currently, the geopolitics presupposes that the majority of novel technologies are devised and designed in developed countries with their subsequent transfer to the developing countries. Moreover, in the context of the global crisis, the issue of de-dollarization is relevant from the political and economic points of view. Our specific focus is on the small oil countries and the issue how to get off the oil needle (...) in the painless way. Furthermore, the paper analyzes the rise of cryptocurrency that is envisaged as the substitute of the U.S. dollar which has been the world most dominating currency for the last several decades. This paper considers the global asymmetry which has the greatest impact on countries with economies dependent on energy exports. In the light of the diminishing returns from the sale of oil, we examine the ways for escaping this asymmetry. The authors consider the geopolitical asymmetry stemming from the dominance of the U.S. dollar, analyze the political situation and offer the pathways for the development of those economies where oil become an obstacle for economic development. The paper examines the ways of solving the above-mentioned problem by other states in detail and conduct the comparative analysis of the above issues in relation to the economy of Azerbaijan. From this case study we conduct a comparative analysis of the developed and developing countries taking into account the economic asymmetry and global economic and financial security. (shrink)

The article examines the process of formation inventory of the enterprise and determines the optimal volume of commodity resources for sale. A generalization of author’s approaches to the formation and evaluation of inventories of the enterprise is carried out. The marketing-logistic approach was applied for the purpose of distribution groups of commodity resources due to the risk of non-fulfillment the order for the supply of goods of the enterprise. In order to ensure an effective process of commodity provision of the (...) enterprises, the costs associated with the formation of inventories are determined. The formalized scheme of the formation commodity provision and the process of optimization inventory of the enterprise is offered. The analysis the structure of the company’s inventory is carried out, the volume of goods turnover is defined, the stocks are grouped for various clustering characteristics. To conduct the study, statistical information was used on commodity resources of the enterprises, statistical methods (grouping, structure analysis, estimation of dynamic series), tools for assessing the efficiency of inventory use, HML-FMR clustering were used. The necessity of using XYZ and ABC analysis is indicated in order to obtain more reliable results and forecast values of the product support of the enterprise. Economic-mathematical modeling is applied and graphically shown the difference in the formation of commodity resources by various features of HML-FMR clustering. The calculations allow the enterprise to determine the optimal amount of commodity resources in accordance with the needs of consumers and their solvent demand, to plan financial resources for the formation of inventories, to develop assortment policy in accordance with demand for products and their implementation. The results of calculations the volume of merchandising of the enterprise, taking into account the HML-FMR clustering affect the formation of final financial performance of the enterprise — income and profits. (shrink)

This dissertation undertakes a philosophical analysis of “natural capital” and argues that this concept has prompted economists to view Nature in a radically novel manner. Formerly, economists referred to Nature and natural products as a collection of inert materials to be drawn upon in isolation and then rearranged by human agents to produce commodities. More recently, nature is depicted as a collection of active, modifiable, and economically valuable processes, often construed as ecosystems that produce marketable goods and services gratis. Nature (...) is depicted as consisting of various unproduced mechanisms or “natural machines” that are first discovered and then channeled so as to serve human ends. In short, nature as an ideal is a kind of garden that is characterized by natural objects purposefully arranged by intentional human agents. This dissertation first lays out working definitions of the key terms, such as capital and Nature, and then traces the historical roots of natural capital in the writings of eminent classical political economists, such as Adam Smith, John Stuart Mill, and Karl Marx. I then examine the question of substitutes for “critical natural capital”, and argue that the preservation paradox is warranted: no one can restore or preserve a part of Nature without turning it into an artifact. Following the recent work of Debra Satz and Michael Sandel, I finish my dissertation by situating the question of natural capital in the broader context of whether some goods should not be for sale, particularly those I define as Basic Ecological Goods. (shrink)

In her recent book Private Government, Elizabeth Anderson makes a powerful but pragmatic case against the abuses experienced by employees in conventional corporations. The purpose of this review-essay is to contrast Anderson’s pragmatic critique of many abuses in the employment relation with a principled critique of the employment relationship itself. This principled critique is based on the theory of inalienable rights that descends from the Reformation doctrine of the inalienability of conscience down through the Enlightenment in the abolitionist, democratic, and (...) feminist movements. That theory was the basis for the abolition of the voluntary slavery or self-sale contract, the voluntary non-democratic constitution (pactum subjectionis), and the voluntary coverture marriage contract in today’s democratic countries. When understood in modern terms, that same theory applies as well against the voluntary self-rental or employment contract that is the basis for our current economic system. (shrink)

Gerald Dworkin provides an insightful starting point for determining acceptable paternalism through his commitment to protecting our future autonomy and health from lasting damage. Dworkin grounds his argument in an appeal to inherent goods, which this paper argues is best considered as a commitment to human flourishing. However, socialconnectedness is also fundamental to human flourishing and an important consideration when determining the just limits of paternalistic drug controls, a point missing from Dworkin’ essay. For British philosopher Thomas Hill Green, regulation (...) of alcohol sales emerged from the social ideal. Green argued that policy interventions, including restricted opening hours and locations, improved the conditions for humans to flourish. Green offers a compelling political vision but fails to account for the fact pleasure is also an inherent good. He focused excessively on our social nature, excluding our more pleasure-seeking and egoistic characteristics. In contrast, a more realistic and complete vision of human flourishing can be found in an amended version of Gerald’s Dworkin’s arguments. In conclusion, this paper argues drug policy makers should remain committed to the harm principle as applied to criminal law whereby a person should never be criminalized for self-harm. Such a limit on paternalistic interventions is deemed necessary when eudaimonia is the end of government action. In practical terms, this means that the criminalization of drug use, as opposed to drug production, is always unjust. (shrink)

The devastating impact of the COVID‐19 (coronavirus disease 2019) pandemic is prompting renewed scrutiny of practices that heighten the risk of infectious disease. One such practice is refusing available vaccines known to be effective at preventing dangerous communicable diseases. For reasons of preventing individual harm, avoiding complicity in collective harm, and fairness, there is a growing consensus among ethicists that individuals have a duty to get vaccinated. I argue that these same grounds establish an analogous duty to avoid buying and (...) eating most meat sold today, based solely on a concern for human welfare. Meat consumption is a leading driver of infectious disease. Wildlife sales at wet markets, bushmeat hunting, and concentrated animal feeding operations (CAFOs) are all exceptionally risky activities that facilitate disease spread and impose immense harms on human populations. If there is a moral duty to vaccinate, we also should recognize a moral duty to avoid most meat. The paper concludes by considering the implications of this duty for policy. (shrink)

Consumers are increasingly aware of the health- and safety-related implications of the food which they can buy in the market. At the same time, households have become more aware of their environmental responsibilities. Regarding the production of food, a crucial and multifunctional role is played by agriculture. The way vegetables, fruits, and other crops are grown and how livestock is raised has an impact on the environment and landscape. Operations performed by farmers, such as water management, can be dangerous for (...) the soil and the whole ecosystem. Consequently, there is a search for natural ways of sustaining the impact of agriculture on the environment. In this context, one of the most popular ideas is organic agriculture. In the literature on the subject, there are many concepts that some authors consider to be synonymous even as others argue that these terms are not interchangeable. There is, for example, "organic agriculture," "alternative agriculture," "sustainable agriculture," "ecological agriculture," "biological agriculture," "niche farming," "community-supported agriculture," and "integrated pest management." Very often, techniques and products related to organic agriculture are described by marketing experts with the use of abbreviations such as "bio" and "eco." Products with such markings and labels are increasingly popular in stores that often give them separate shelves for their sale. Despite the higher price compared to conventional products, they are increasingly sought by consumers. The entry examines the various impacts of organic agriculture with a view to these trends. (shrink)

We often encounter people who we believe are behaving immorally. We routinely try to change minds and often donate to charitable organizations that do the same. Of course, this does not always work. In a liberal, rights-based society, we have to tolerate this. But legal entitlements to act in ways that others find immoral are inefficiently allocated. For example, some meat-eaters value eating meat less than some vegetarians would be willing to pay them to stop. While many have written about (...) the limits of the market, market design, and abuse of right, few have considered the sale of these entitlements. This article proposes a market-based solution, encouraging the sale of these entitlements under certain conditions. This would lead to improvements both on an economic efficiency analysis and on a moral analysis. (shrink)

All retailers are obliged to compete in an environment which is characterised by increasing competition, uncertain economic conditions and the increasingly sophisticated desires of consumers. In response, retailers have been prompted to improve not only the ranges of products which they offer, but the quality of their service as well. Some food retailers, however, have gained a reputation for the poor quality of their service. By contrast, those food retailers which consistently provide their customers with service which is perceived to (...) be of high quality are usually rewarded with high levels of both satisfaction and loyalty among their customers, which tends to minimise the likelihood of customers defecting to competitors and ultimately results in the retailers concerned maintaining their profitability in a sustainable manner. On the assumption that the youth represents a significant market for any retailer, it is a central tenet of this paper that retailers which are able to attract and muster support among the youth would inevitably increase both their viability and their sustainability. Accordingly, the study upon which this paper is based sought to gauge the perceptions of the youth of the importance of receiving high quality service from the large food retailers which they patronised most. A quantitative research approach was adopted to gather the data from a final research sample of 176 first year students who were enrolled to study towards the National Diploma in Retail Business Management at the Cape Peninsula University of Technology. Students who were studying towards this particular qualification were purposively selected because it was assumed that they would be familiar with retail concepts and be acutely aware of concerns pertaining to service quality. A self-administered questionnaire was considered to represent the optimal means of gathering relevant and appropriate data. The findings suggest that although large food retailers were generally perceived as successfully providing high quality service in some respects, in others they were generally less successful. It was evident that the respondents perceived, to a very significant degree, that the physical attributes of large retail food stores were the most important determinants of service quality. Attributes which pertained to convenience received particularly high ratings from the respondents, as did the quality of the products which were offered by retailers. Those determinants of service quality which pertained to interactions with the sales staffs of the retailers received the lowest ratings. The fact that the respondents rated the quality of the products which were offered as being of greater concern than their prices suggested that they would be inclined to remain loyal to large food retailers which met their perceived requirements for overall quality, which would include that of the service which they received from the retailers concerned, even if their prices were higher than those of their competitors. (shrink)