Una din gravurile Lambsprinck – Cerb și Licornă în pădure (De lapide philosophico figurae et emblemata, 1625) – prezintă întâlnirea alegorică dintre cerb și licornă ca simboluri alchimice ale sufletului și ale spiritului. Aceste simboluri se descoperă nu doar ca arhetipuri revelatoare pentru psihanaliza jungiană, ci și ca perspective esențiale și complementare de abordare fenomenologică a suferindului: psihoterapeutică și spirituală. Asemeni lui Iov care e scufundat cu sens în suferință și răzbire, și bolnavului îi trebuie asociat un sens al suferinței (...) care, deși e de neînțeles de cele mai multe ori, rămâne – prin Hristos – pe o cale de mântuire comună celorlalți credincioși ce obligă nu doar la acceptare și îngăduință, ci mai ales la sprijin și dăruire de sine. (shrink)

The article seeks to elucidate the status of transcendence in the historiography of secularization through the perspective of collective memory. It discusses two typological models dealing with the basic metaphysical problem concerned with the presence and meaning of transcendence in real human existence. According to the first, the historical reality of secularization causes a break from the collective memory whose roots are in religion. In contrast, the second model considers that despite the deep transformations in the status of religion in (...) a reality of secularization, an experience of historical continuity may also occur there. These models denote the two poles in the argument about the meaning and value of history for modern people. The article suggests a phenomenological analysis of the two models and criticizes their deficiencies. Finally, the “tension model” is outlined as a third alternative that aims at overcoming the binary situation created by the first two in favor of a perspective that necessitates and contains both immanence and transcendence. (shrink)