Switch to: References

Add citations

You must login to add citations.
  1. Artificial Language Philosophy of Science.Sebastian Lutz - 2011 - European Journal for Philosophy of Science 2 (2):181–203.
    Abstract Artificial language philosophy (also called ‘ideal language philosophy’) is the position that philosophical problems are best solved or dissolved through a reform of language. Its underlying methodology—the development of languages for specific purposes—leads to a conventionalist view of language in general and of concepts in particular. I argue that many philosophical practices can be reinterpreted as applications of artificial language philosophy. In addition, many factually occurring interrelations between the sciences and philosophy of science are justified and clarified by the (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   9 citations  
  • Demarcation without Dogmas.Ilmari Hirvonen & Janne Karisto - 2022 - Theoria 88 (3):701-720.
    This paper reviews how research on the demarcation problem has developed, starting from Popper’s criterion of falsifiability and ending with recent naturalistically oriented approaches. The main differences between traditional and contemporary approaches to the problem are explicated in terms of six postulates called the traditional assumptions. It is argued that all of the assumptions can be dismissed without giving up on the demarcation problem and that doing so might benefit further discussions on pseudoscience. Four present-day research movements on evaluating the (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   6 citations  
  • Support et tendances de la falsifiabilité.Nicolae Sfetcu - manuscript
    Les partisans de Popper ont fait valoir que la plupart des critiques reposaient sur une incompréhension de ses idées. Ils affirment que Popper ne devrait pas être interprété dans le sens où la falsifiabilité est une condition suffisante pour la délimitation de la science. Après avoir abandonné le concept de falsifiabilité, la question de la méthode de démarcation entre science et pseudoscience a été : choisir la théorie la plus probable à des fins pédagogiques, la théorie la plus corroborée par (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  • La distinction entre falsification et rejet dans le problème de la démarcation de Karl Popper.Nicolae Sfetcu - 2020 - Drobeta Turnu Severin: MultiMedia Publishing.
    Malgré les critiques de la théorie de Karl Popper sur la falsifiabilité pour la démarcation entre la science et la non-science, principalement la pseudo-science, ce critère est toujours très utile et parfaitement valide après avoir été perfectionné par Popper et ses disciples. De plus, même dans sa version originale, qualifiée de « dogmatique » par Lakatos, Popper n’a pas affirmé que cette méthode constituait un critère absolu de démarcation : un seul contre-exemple ne suffit pas à falsifier une théorie ; (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  • The distinction between falsification and refutation in the demarcation problem of Karl Popper.Nicolae Sfetcu - 2019 - Bucharest, Romania: MultiMedia Publishing.
    Despite the criticism of Karl Popper's falsifiability theory for the demarcation between science and non-science, mainly pseudo-science, this criterion is still very useful, and perfectly valid after it was perfected by Popper and his followers. Moreover, even in his original version, considered by Lakatos as "dogmatic", Popper did not assert that this methodology is an absolute demarcation criterion: a single counter-example is not enough to falsify a theory; a theory can legitimately be saved from falsification by introducing an auxiliary hypothesis. (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  • Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper.Nicolae Sfetcu - 2018 - Bucharest, Romania: MultiMedia Publishing.
    În această lucrare argumentez faptul că, în ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui. Mai mult, chiar și în versiunea sa inițială, considerată de Lakatos ca ”dogmatică”, Popper nu a afirmat că această metodologie este un criteriu absolut de demarcare: un singur contra-exemplu nu este suficient pentru a falsifica o teorie; mai mult, (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   1 citation  
  • Susțineri ale falsificabilității lui Karl Popper.Nicolae Sfetcu - manuscript
    Suporterii lui Popper au susținut că cele mai multe critici se bazează pe o interpretare neînțeleasă a ideilor sale. Ei afirmă că Popper nu ar trebui interpretat în sensul că falsificabilitatea este o condiție suficientă pentru delimitarea științei. Unele pasaje par să sugereze că el o consideră doar o condiție necesară. Alte pasaje ar sugera că, pentru ca o teorie să fie științifică, Popper impune (pe lângă falsificabilitate) și alte teste, și că rezultatele negative ale testelor sunt acceptate. DOI: 10.13140/RG.2.2.22639.79521.
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  • Criteria of Empirical Significance: Foundations, Relations, Applications.Sebastian Lutz - 2012 - Dissertation, Utrecht University
    This dissertation consists of three parts. Part I is a defense of an artificial language methodology in philosophy and a historical and systematic defense of the logical empiricists' application of an artificial language methodology to scientific theories. These defenses provide a justification for the presumptions of a host of criteria of empirical significance, which I analyze, compare, and develop in part II. On the basis of this analysis, in part III I use a variety of criteria to evaluate the scientific (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   8 citations