Filmul lui Tarkovski este o "dramă a durerii și a redresării parțiale" concentrată asupra psihologiei echipajului stației de pe Solaris. Tarkovski a dorit astfel să abordeze mai profund emoțional și intelectual genul științifico-fantastic, considerat de el ca fiind superficial. Filmul tratează un fenomen central al analizei critice-psihologice a lui Klaus Holzkamp asupra percepției umane: condițiile de percepție a lumii umane sunt semnificative pentru ființele umane. Este este o specie complexă noetică - o specie cu proprietatea gândirii, care a evoluat în (...) condiții complet diferite de ale noastre. DOI: 10.13140/RG.2.2.23737.01120. (shrink)

Tarkovsky opposed to the movie editing and considered that the basis of the art of cinematography (movie art) is the internal rhythm of images. He considers cinema as a representation of distinctive currents or time waves, transmitted in the film through its internal rhythm. Rhythm is at the heart of the "poetic film". A rhythm like a movement inside the frame ("sculpting in time"), not as a sequence of images in time. Time within the frame expresses something significant and true (...) that goes beyond the events itself, received differently by each spectator. The rhythm is not determined by the length of the sequences, but by the pressure of time passing through them. DOI: 10.13140/RG.2.2.11136.48642. (shrink)

Tarkovsky a dezvoltat o teorie a cinematografiei pe care a numit-o "sculptarea în timp". Prin aceasta el a vrut să evidențieze caracteristica unică a cinematografiei ca mediu, aceea de aborda experiența noastră despre timp și de a o modifica. Filmul neregulat transcrie timpul în timp real. Folosind filmări lungi și câteva tăieturi în filmele sale, el a urmărit să ofere spectatorilor un sentiment de trecere a timpului, timpul pierdut și relația dintre un moment de timp și altul. El consideră cinematografia (...) ca o reprezentare a curenților distinctivi sau undelor de timp, transmise în film prin ritmul său intern. Ritmul este în centrul "filmului poetic." DOI: 10.13140/RG.2.2.35151.33447. (shrink)

Tarkovsky recognizes these differences, saying that there is a contradiction with Lem's initial idea, because he was interested in the problems of inner life, spiritual problems, so to speak, and Lem was interested in the collision between man and Cosmos. In an ontological sense of the word, in the sense of the problem of knowing and the limits of this knowledge - it is about that. Lem even said that mankind was in danger, that there was a crisis of knowledge (...) when man did not feels ... This crisis is growing, a snowball, takes the form of various human tragedies, including scientists. (shrink)