In the contemporary biomedical literature, every disease is considered genetic. This extension of the concept of genetic disease is usually interpreted either in a trivial or genocentrist sense, but it is never taken seriously as the expression of a genetic theory of disease. However, a group of French researchers defend the idea of a genetic theory of infectious diseases. By identifying four common genetic mechanisms (Mendelian predisposition to multiple infections, Mendelian predisposition to one infection, and major gene and polygenic predispositions), (...) they attempt to unify infectious diseases from a genetic point of view. In this article, I analyze this explicit example of a genetic theory, which relies on mechanisms and is applied only to a specific category of diseases, what we call “a regional genetic theory.” I have three aims: to prove that a genetic theory of disease can be devoid of genocentrism, to consider the possibility of a genetic theory applied to every disease, and to introduce two hypotheses about the form that such a genetic theory could take by distinguishing between a genetic theory of diseases and a genetic theory of Disease. Finally, I suggest that network medicine could be an interesting framework for a genetic theory of Disease. (shrink)

This paper sets out to defend human genetic engineering with a new bioethical approach, post-humanism, combined with a radical democratic political framework. Arguments for the restriction of human genetic engineering, and specifically germ-line enhancement, are reviewed. Arguments are divided into those which are fundamental matters of faith, or "bio-Luddite" arguments, and those which can be addressed through public policy, or "gene-angst" arguments.The four bio-Luddite concerns addressed are: Medicine Makes People Sick; There are Sacred Limits of the Natural Order; Technologies Always (...) Serve Ruling Interests; The Genome is Too Complicated to Engineer. I argue that these are matters of faith that one either accepts or rejects, and that I reject.The non-fundamentalist or pragmatic concerns I discuss are: Fascist Applications; The Value of Genetic Diversity; The Geneticization of Life; Genetic Discrimination and Confidentiality; Systematically Bad Decisions by Parents; Discrimination Against the Disabled; Unequal Access; The Decline of Social Solidarity. I conclude that all these concerns can be adequately addressed through a proactive regulative framework administered by a liberal democratic state. Therefore, even germ-line genetic enhancement should eventually made available since the potential benefits greatly outweigh the potential risks. (shrink)

This article illustrates in which sense genetic determinism is still part of the contemporary interactionist consensus in medicine. Three dimensions of this consensus are discussed: kinds of causes, a continuum of traits ranging from monogenetic diseases to car accidents, and different kinds of determination due to different norms of reaction. On this basis, this article explicates in which sense the interactionist consensus presupposes the innate?acquired distinction. After a descriptive Part 1, Part 2 reviews why the innate?acquired distinction is under attack (...) in contemporary philosophy of biology. Three arguments are then presented to provide a limited and pragmatic defense of the distinction: an epistemic, a conceptual, and a historical argument. If interpreted in a certain manner, and if the pragmatic goals of prevention and treatment (ideally specifying what medicine and health care is all about) are taken into account, then the innate?acquired distinction can be a useful epistemic tool. It can help, first, to understand that genetic determination does not mean fatalism, and, second, to maintain a system of checks and balances in the continuing nature?nurture debates. (shrink)

Michael Crichton (1942–2008) was a prolific writer of “science novels”, portraying the psychodynamics and sociodynamics of genomics and other NBIC (Nanotechnology, Biotechnology, Information technology and Cognitive science) fields, fostering critical reflection on their societal dimensions. Science novels may serve as “literary experiments”, as windows into the (future) impacts of current research. Although on the surface level Crichton’s books may be seen as entertaining bestsellers, an in-depth reading allows them to emerge as exploratory exercises, usable as course material for science students. (...) To open up this “deeper” dimension, I read Crichton’s work from a psychoanalytic angle, focusing on typical scenes and themes, such as the idea of a scientific crisis, geneticization and gender role reversal. The core question of a typical Crichton novel usually is: what will happen when a new laboratory research field suddenly comes out into the open? Notably, the gender dimension reflects and exemplifies the fascinations and concerns with contemporary technoscience addressed by him. (shrink)

Începând din anii 1980, ingineria genetică a fost folosită pe scară largă pentru a modifica genetic organisme și alimente. Practica testelor genetice prenatale identifică gene sau markeri genetici nedorite. Părinții potențiali pot alege să continue sarcina sau să renunțe la făt. Odată cu apariția diagnosticului genetic de preimplantare, părinții potențiali pot alege să utilizeze fertilizarea in vitro și apoi să testeze celulele timpurii ale embrionilor creați pentru a identifica embrionii cu gene pe care le preferă sau pe care să le (...) evite. Din cauza preocupărilor legate de eugenie, consilierea genetică se bazează pe o politică de "non-directivitate" pentru a se asigura respectarea autonomiei reproductive. DOI: 10.13140/RG.2.2.10266.80328. (shrink)

Argumentele referitoare la înțelepciunea continuării experimentării genetice și posibilele efecte eugenice ale ingineriei genetice se încadrează în general în trei domenii: etica biomedicală, moralitatea și religia și legea. Utilizarea potențială a ingineriei genetice a readus în discuții eugenia din trecut în disputele despre bioetică. Există opinii conform cărora și programele de eugenie fără caracter coercitiv ar fi în mod inerent lipsite de etică. Principiul moral central al eticii biomedicale implică o obligație de a conferi beneficii și de a elimina daunele. (...) DOI: 10.13140/RG.2.2.23816.16649. (shrink)

Previzualizare carte Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului (...) nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. CUPRINS Eugenia - Istorie - - Origine și dezvoltare - - Nazismul și declinul eugeniei - - Renașterea moderna a eugeniei - Semnificații și tipuri - - Metode de implementare - Argumente - - Eficacitate - - Pierderea diversității genetice - - Etica - - - Opoziţia - - - Suport Istoria eugeniei - Istorie - - Filosofii pre-galtoniene - - Teoria lui Galton - - Charles Davenport - - Regatul Unit - - Statele Unite - - Australia - - Brazilia - - - Fundația Rockefeller în Brazilia - - Canada - - Germania - - - Coloniile germane din Africa - - - Coloniile germane din Pacific - - - Caraibe și America de Sud - - Japonia - - Coreea - - China - - Singapore - - Alte țări - - Marginalizarea după al doilea război mondial - Eugenica modernă, ingineria genetică și reevaluarea etică - - Cipru - - China - - Japonia - - Rusia - - Statele Unite - - Israel - - Reevaluarea etică Darwinismul social - Originea termenului - Utilizare - Susținătorii - Ipoteze legate de schimbarea și evoluția socială Noua eugenie - Istorie - Critică - Semiotica - Genetica și avortul - - Legalitatea avortului selectiv - - Testarea genetică pentru sindromul Down - - Susținătorii avortului selectiv al persoanelor cu dizabilități - - Opoziția față de avortul selectiv al persoanelor cu dizabilități Diagnoza genetică de preimplantare - Probleme etice - - Dizabilităţi - - Trăsături intersex - Obiecții religioase - Factori psihologici Etica eugeniei Viitorul eugeniei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Previzualizare carte Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual (...) apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. CUPRINS: Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)