The existence of big bang relic neutrinos—exact analogues of the big bang relic photons comprising the cosmic microwave background radiation—is a basic prediction of standard cosmology. The standard big bang theory predicts the existence of 1087 neutrinos per flavour in the visible universe. This is an enormous abundance unrivalled by any other known form of matter, falling second only to the cosmic microwave background (CMB) photon. Yet, unlike the CMB photon which boasts its first (serendipitous) detection in the (...) 1960s and which has since been observed and its properties measured to a high degree of accuracy in a series of airborne/satellite and ground based experiments, the relic neutrino continues to be elusive in the laboratory. The chief reason for this is of course the feebleness of the weak interaction. At present, the observational evidence for their existence rests entirely on cosmological measurements, such as the light elemental abundances, anisotropies in the cosmic microwave background, and the large-scale matter power spectrum. In this paper we argue that Direct Detection of relic neutrino background is indeed impossible by any means, because of two chief reasons: (a) there was no such thing of cosmic singularity, hence the hot big bang/primeval atom model was based on false premises (quantum birth assumption); (b) the neutrino existence itself is not unquestionable, in particular if we consider a realism view of vector potential, A, in classical electrodynamics. (shrink)

This contribution aims to give an overview of the historical context of neutrino physics. I will present the strong social trends that shaped physics and the way physicists worked, along the 20th century. First, we will see the background of the birth of nuclear physics in the interwar period. Then, we will examine the deep implications the Second World War had, to conclude with the specificities of post-war years for nuclear and particle physics.

From time involved in pair production process, in the photon-photon collision, we consider energy and then mass uncertainty. Taking the latter as the mass of a particle, we repeat pair production process obtaining another mass uncertainty, then another particle mass, and so on. Starting with the heaviest charged elementary particle that is possible using Planck length for electromagnetic mass, we obtain a mass value close to electron mass. It is supposed exactly electron mass, considering the presence of uncertainties in the (...) process. Then plausible neutrino mass and other particles masses are obtained. (shrink)

This article is the result of the communication presentation that took place at the “II Encontro de Pós-Graduação em Filosofia da UnB”. This article retells the work that investigated the discovery and development of the concept of the particle called the neutrino. For this, the philosophy of Imre Lakatos was used in order to outline a historiography and an epistemo-logical analysis of the scientific process that resulted in the proposal and discovery of the neutrino. A rational reconstruction of the discovery (...) pro-cess was also carried out and how the Principle of Conservation of Energy was articulated around the methodological processes in possible scientific research programs in the development of science that investigates the ex-istence of neutrinos. The work is constantly related to the entries in Imre Lakatos’ philosophy of science and evaluates their applicability in the pro-cess of investigating a specific case of scientific practice. (shrink)

This paper describle about the discovery and development of the concept of the particle named "neutrino", using the perspective of the philosophy of science of Imre Lakatos. With this focus, we making a historiographical and epistemological analysis of scientific practice, which culminated in its formulation, as well as subsequent developments. In this sense, the work makes a rational reconstruction regarding the research program that the formulation and discovery of the neutrino participates in, as well as the principle of conservation of (...) energy that can be understood as a fundamental part of the methodological assumptions of such program. (shrink)

In this paper, I motivate the view that quantitative parsimony is a theoretical virtue: that is, we should be concerned not only to minimize the number of kinds of entities postulated by our theories (i. e. maximize qualitative parsimony), but we should also minimize the number of entities postulated which fall under those kinds. In order to motivate this view, I consider two cases from the history of science: the postulation of the neutrino and the proposal of Avogadro's hypothesis. I (...) also consider two issues concerning how a principle of quantitative parsimony should be framed. (shrink)

The reason for physics’ failure to find a final theory of the universe is examined. Problems identified are: the lack of unequivocal definitions for its fundamental elements (time, length, mass, electric charge, energy, work, matter-waves); the danger of relying too much on mathematics for solutions; especially as philosophical arguments conclude the universe cannot have a mathematical basis. It does not even need the concept of number to exist. Numbers and mathematics are human inventions arising from the human predilection for measurement. (...) Following Aristotle, a single fundamental cause is proposed to explore the efficacy of using pure non-mathematical philosophy to explain the universe, contrary to current quantum physical views. The cause is taken as Time, which is then defined, surprisingly leading automatically to a definition of a three-dimensional space answering the question into what can a universe be placed (space before space seems non-sensical). This enables the philosophical arguments to derive a universal rule giving clear-cut descriptions (definitions) of force (both gravitational and electromagnetic), motion, energy, and particles. The formation of atomic nuclei and atomic properties together with an unexpected role for neutrinos follow. In particular, a Popper-test can be prepared by introducing the concept of measurement to allow the philosophy arguments to be tested in another discipline - mathematics. The solution agrees with human physical observations to a remarkable degree of accuracy, automatically explaining and predicting values for Planck’s and the fine-structure constants. Although mathematical, it is included as confirming the efficacy of philosophy in attaining a final theory. (shrink)

The explicit history of the “hidden variables” problem is well-known and established. The main events of its chronology are traced. An implicit context of that history is suggested. It links the problem with the “conservation of energy conservation” in quantum mechanics. Bohr, Kramers, and Slaters (1924) admitted its violation being due to the “fourth Heisenberg uncertainty”, that of energy in relation to time. Wolfgang Pauli rejected the conjecture and even forecast the existence of a new and unknown then elementary particle, (...) neutrino, on the ground of energy conservation in quantum mechanics, afterwards confirmed experimentally. Bohr recognized his defeat and Pauli’s truth: the paradigm of elementary particles (furthermore underlying the Standard model) dominates nowadays. However, the reason of energy conservation in quantum mechanics is quite different from that in classical mechanics (the Lie group of all translations in time). Even more, if the reason was the latter, Bohr, Cramers, and Slatters’s argument would be valid. The link between the “conservation of energy conservation” and the problem of hidden variables is the following: the former is equivalent to their absence. The same can be verified historically by the unification of Heisenberg’s matrix mechanics and Schrödinger’s wave mechanics in the contemporary quantum mechanics by means of the separable complex Hilbert space. The Heisenberg version relies on the vector interpretation of Hilbert space, and the Schrödinger one, on the wave-function interpretation. However the both are equivalent to each other only under the additional condition that a certain well-ordering is equivalent to the corresponding ordinal number (as in Neumann’s definition of “ordinal number”). The same condition interpreted in the proper terms of quantum mechanics means its “unitarity”, therefore the “conservation of energy conservation”. In other words, the “conservation of energy conservation” is postulated in the foundations of quantum mechanics by means of the concept of the separable complex Hilbert space, which furthermore is equivalent to postulating the absence of hidden variables in quantum mechanics (directly deducible from the properties of that Hilbert space). Further, the lesson of that unification (of Heisenberg’s approach and Schrödinger’s version) can be directly interpreted in terms of the unification of general relativity and quantum mechanics in the cherished “quantum gravity” as well as a “manual” of how one can do this considering them as isomorphic to each other in a new mathematical structure corresponding to quantum information. Even more, the condition of the unification is analogical to that in the historical precedent of the unifying mathematical structure (namely the separable complex Hilbert space of quantum mechanics) and consists in the class of equivalence of any smooth deformations of the pseudo-Riemannian space of general relativity: each element of that class is a wave function and vice versa as well. Thus, quantum mechanics can be considered as a “thermodynamic version” of general relativity, after which the universe is observed as if “outside” (similarly to a phenomenological thermodynamic system observable only “outside” as a whole). The statistical approach to that “phenomenological thermodynamics” of quantum mechanics implies Gibbs classes of equivalence of all states of the universe, furthermore re-presentable in Boltzmann’s manner implying general relativity properly … The meta-lesson is that the historical lesson can serve for future discoveries. (shrink)

The year in the title comes from “2001: A Space Odyssey”. The article was inspired by reading about the Vera C. Rubin Telescope, due to begin operations in Chile next year. The article I read talked about the telescope photographing the entire Southern Hemisphere sky but the heading spoke of watching the whole universe. Reconciling the Southern Hemisphere with the entire cosmos quickly became the challenge I chose to accept. The Unimaginable Telescope uses multi-messenger (combined neutrino / gravitational / electromagnetic) (...) astronomy, quantum (and macroscopic) entanglement, as well as Unipositional Quantum Mechanics to not only observe the entire universe but also to instantly transmit messages to every possible coordinate in time as well as space and, from “reflections” of those signals which arrive back on Earth of 4 001 instantaneously, pinpoint the locations of extraterrestrial civilizations. The telescope’s functions include the potential to form a spaceship and crew that could be transported to the Voyager and Pioneer probes that exited the solar system way back in the early 2000s. They’d visit the spaceprobes in order to service and repair them, collect them and bring them back to a museum, or whatever … Other topics covered by this article include dark matter and modified dark matter, human/AI partnership, electric dipole moment, quantum/macroscopic entanglement, hidden electromagnetism in cosmological constant, time dilation, Wick rotation, Vector-Tensor-Scalar (and elliptical VTS) geometry, quantum spin, precession related to Mercury and Planet 9, Riemann hypothesis, solar system and intergalactic and time travel, infinite and eternal universe with a beginning, ETs the Extraterrestrials, model universe, origin of life, heaven on earth, Weyl and Majorana fermions, topological insulators and topological superconductors, topological propulsion and topological manufacturing, consciousness, Higgs boson and Higgs field, plus ocean tides and Saturn’s moon Enceladus with A Brief History of Gravity. (shrink)

Philosophers of science are divided over the interpretations of scientific normativity. Larry Laudan defends a sort of goal-directed rules for scientific methodology. In contrast, Gerard Doppelt thinks methodological rules are a mixed batch of rules in that some are goal-oriented hypothetical rules and others are goal-independent categorical rules. David Resnik thinks that the debate between them is at a standstill now. He further thinks there are certain rules, such as the rule of consistency which is goal independent. However, he proposes (...) a holistic understanding of the scientific methodology. Taking a thread from Resnik, the present paper also advocates a holistic understanding of the scientific methodology. Given that many scientific practices deal with systems, the focus will be given to the systems by assuming each as a constellation of methodological norms. By taking each system as a set of mutually supportive methodological rules whose instrumental values underwrite the coherence relation among them, the paper aims to provide what could be a viable holistic epistemological account that can explain scientific normativity at work in a scientific system. The paper will lay down specific holistic criteria for understanding the scientific methodology. They will be used to show how a holistic account could satisfactorily account for the success of the Compact Muon Solenoid (CMS) experiment in discovering the Higgs boson and how the holistic account can account for the instrumental error behind the apparent faster-than-light neutrino anomaly of the Oscillation Project with Emulsion-t Racking Apparatus (OPERA) experiments respectively. (shrink)

Aristotle’s words in the Metaphysics: “to say of what is that it is, or of what is not that it is not, is true” are often understood as indicating a correspondence view of truth: a statement is true if it corresponds to something in the world that makes it true. Aristotle’s words can also be interpreted in a deflationary, i.e., metaphysically less loaded, way. According to the latter view, the concept of truth is contained in platitudes like: ‘It is true (...) that snow is white iff snow is white’, ‘It is true that neutrinos have mass iff neutrinos have mass’, etc. Our understanding of the concept of truth is exhausted by these and similar equivalences. This is all there is to truth. In his book Truth (Second edition 1998), Paul Horwich develops minimalism, a special variant of the deflationary view. According to Horwich’s minimalism, truth is an indefinable property of propositions characterized by what he calls the minimal theory, i.e., all (nonparadoxical) propositions of the form: It is true that p if and only if p. Although the idea of minimalism is simple and straightforward, the proper formulation of Horwich’s theory is no simple matter. In this paper, I shall discuss some of the difficulties of a logical nature that arise. First, I discuss problems that arise when we try to give a rigorous characterization of the theory without presupposing a prior understanding of the notion of truth. Next I turn to Horwich’s treatment of the Liar paradox and a paradox about the totality of all propositions that was first formulated by Russell (1903). My conclusion is that Horwich’s minimal theory cannot deal with these difficulties in an adequate way, and that it has to be revised in fundamental ways in order to do so. Once such revisions have been carried out the theory may, however, have lost some of its appealing simplicity. (shrink)

In a recent paper I proposed a novel relativity theory termed Information Relativity (IR). Unlike Einstein's relativity which dictates as force majeure that relativity is a true state of nature, Information Relativity assumes that relativity results from difference in information about nature between observers who are in motion relative to each other. The theory is based on two axioms: 1. the laws of physics are the same in all inertial frames of reference (Special relativity's first axiom); 2. All translations of (...) information from one frame of reference to another are carried by light or by another carrier with equal velocity (information-carrier axiom). For the case of constant relative velocities, I showed in the aforementioned paper that IR accounts successfully for the results of a class of relativistic time results, including the Michelson-Morley's "null" result, the Sagnac effect, and the neutrino velocities reported by OPERA and other collaborations. Here I apply the theory, with no alteration, to cosmology. I show that the theory is successful in accounting for several cosmological findings, including the pattern of recession velocity predicted by inflationary theories, the GZK energy suppression phenomenon at redshift z ̴ 1.6, and the amounts of matter and dark energy reported in recent ΛCDM cosmologies. (shrink)

Les tables, les chaises, les gens assis sur des chaises à des tables, sont des objets composés de matière. Selon la science, la matière se compose principalement d'atomes. Les atomes sont faits d'électrons, de neutrons et de protons. Les neutrons et les protons forment un noyau autour duquel orbitent les électrons. Outre ces particules, les physiciens en ont découvert un grand nombre d'autres, comme les photons, les quarks et les neutrinos.

Cartea abordează bazele fenomenlogice din fizica atomică, fizica nucleară, radioactivitatea, fizica particulelor, fisiunea, fuziunea și energia nucleară. Conținutul oferă o perspectivă modernă a domeniului, simultan cu o retrospectivă istorică a dezvoltării sale. Fiecare capitol pune accent pe explicațiile fizice ale fenomenelor, ocurența naturală, măsurare, și utilizarea practică a fenomenelor respective. CUPRINS: Fizica atomică - Natura atomică a materiei - - Ipoteze atomice - - Proprietățile atomilor - - - Proprietăți nucleare - - - Masa - - - Forma și dimensiunea (...) - - - Dezintegrarea radioactivă - - - Momentul magnetic - - - Nivelurile energetice - - - Valența și comportamentul legăturilor - - - Stări - - Imagistica atomică - - Structura atomului - - - Particule subatomice - - - Nucleul - - - Norul de electroni Atomul și cuanta - Descoperirea nucleului atomic - Descoperirea electronului - - Descoperirea - Spectroscopia atomică - Linii spectrale - - Teorie - - Atomii - - Linii spectrale - - - Tipuri de spectre de linii - Modelul Bohr al atomului - - Origine - - Mărimea relativă a atomilor (Raza atomilor) - - - Definiții - - - Raze atomice măsurată empiric - - - Raze atomice calculate - - Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor (Nivele energetice) - - - Explicație - - - Tranziții ale nivelelor de energie - Mecanica cuantică - - Istorie - - Formulări matematice - Principiul corespondenței - - Mecanica cuantică Nucleul atomic și radioactivitatea - Razele X - - Istorie - - Proprietăți - - - Interacțiunea cu materia - - Producere - - - Detectoare - - - Utilizări medicale - Radiații alfa, beta și gama - Radiații ionizante - - Radiația alfa - - - Utilizări - - Radiația beta - - - Utilizări - - Radiația gama - - - Utilizări - Nucleul atomic - - Structura nucleară - - Compoziție și formă - - Forțe - - - Forța nucleară slabă - - - Forța nucleară tare - Izotopi - - Izotop vs. nuclid - - Definiția - - Notație - - Izotopi radioactivi, primordiali și stabili - Dezintegrarea radioactivă - - Baza teoretică a fenomenelor de dezintegrare - - Apariție și aplicații - - Originea nuclizilor radioactivi - Timpul de înjumătățire - - Detectoare de radiații (Detectoare de particule) - - Detectoare de ionizare gazoasă - - Detector de urme nucleare în stare solidă - - Calorimetre - - Detectoare plate cu microcanale - - Detectarea neutronilor - - Detectoare moderne - - - Detector ermetic - - Instrumente de protecție împotriva radiațiilor - - - Instrumente instalate - - - Instrumente portabile - - Detectoare de particule în cercetare - Transmutarea elementelor (Transmutarea nucleară) - - Istorie - - - Alchimie - - - Fizica modernă - - Transmutarea naturală (Transmutarea în univers) - - Transmutarea artificială (Transmutarea deșeurilor nucleare) - - - Tipurile de reactoare - - - Tipuri de combustibil - - - Motivația din spatele transmutării - - - Produse de fisiune cu durată lungă de viață - Izotopi radioactivi (Radionuclizi) - - Origine - - - Natural - - - Fisiunea nucleară - - - Sintetic - - Utilizări - Datarea radiometrică - - Bazele datării radiometrice - - - Dezintegrarea radioactivă - - - Precizia datării radiometrice - - - Temperatura de închidere - - - Ecuația vârstei - - Datarea cu carbon - - - Detaliile fizice și chimice - - - Principii - - - Considerații privind datarea - - Datarea cu uraniu - - - Metoda de datare cu uraniu-plumb - - - Metoda de datare cu uraniu-toriu - Efectele radiațiilor asupra oamenilor - - Efectele asupra sănătății - - Expunerea la radiații - - - Expunerea profesională - - - Expunerea publica - - - Zborul în spațiu - - - Transportul aerian - - - Semne de avertizare privind pericolele de radiație - - Dozarea radiațiilor - - - Măsurare Fizica particulelor - Istoria - Modelul Standard - Fizica particulelor experimentală - Obiecții - Politici publice - Particule elementare - - Particule elementare - - - Fermioni - - - - Cuarci - - - Cuarci - - - - Leptoni - - - Leptoni - - - Bosoni - - - Particule ipotetice - - Particule compuse - - - Hadroni - - - Barioni - - - Mezoni - - - Nuclee atomice - - - Atomi - - - Molecule - - Substanțe condensate - - Alte particule - - Extensii ale Modelului Standard - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluția actuală - Electron - - Clasificare - - Proprietăți fundamentale - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W și Z - - Bosonul Higgs - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicații - - Telefonul – particulă - - Comunicații cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranțele mașinii Fisiunea și fuziunea nucleară - Istorie - - Descoperirea nucleului - - Descoperirea neutronului - - Câmpul bozonic - - Mezoni - Fisiunea nucleară - - Mecanismul - - Reactoare de fisiune nucleară - - - Mecanism - - - - Fisiunea - - - - Generarea de căldură - - - - Răcirea - - - - Controlul reactivității - - - - Generarea de energie electrică - - Reactoare nucleare cu apă grea presurizată - CANDU - - - Scopul utilizării apei grele - - - Avantaje și dezavantaje - - - Emisiile de tritiu - - - Reactorul CANDU - - - Centrala Nucleară de la Cernavodă - - - - Reactoarele - - - - Incidente - - Plutoniu - - - Proprietăți fizice - - Reactoare nucleare reproducătoare - - - Eficiența combustibilului și tipurile de deșeuri nucleare - - - Raportul de conversie, pragul de rentabilitatea, raportul de reproducere, timpul de dublare și arderea - - - Tipuri de reactoare reproducătoare - - Energia de fisiune - - - Centrale nucleare - - - Probleme de mediu - - - Energia nucleară în România - - Echivalența masă-energie în reacțiile nucleare - - - Istorie - - - Exemplu practic - - - Eficiența - Fuziunea nucleară - - Procesul - - Controlul fuziunii (Energia de fuziune) - - - Descriere - - - - Mecanism - - - - Secțiunea transversală - - - - Criteriul Lawson - - - - Produs triplu: densitate, temperatură, timp - - - - Comportamentul plasmei - - - - Captarea energiei Probleme nerezolvate - Fizica nucleară - Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită) O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice. Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică (...) și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile. Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne. CUPRINS: Fizica - Scurtă istorie - Fizica şi filozofia - Teorii de bază în fizică - - Fizica clasică - - Fizica modernă - - Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă - Cercetarea în fizică - - Metode ştiinţifice - - Teorie şi experiment - Domenii de aplicare şi obiective - - Domenii de cercetare - - Direcţii de dezvoltare - - Direcţii actuale de cercetare Teorii - Fizica teoretică - - Teorii recunoscute - - Teorii propuse - - Teorii marginale Teorii recunoscute - Termodinamica - - Legile termodinamicii - - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Mecanica statistică - Relativitatea specială - - Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale - - Invarianţa vitezei luminii - - Lipsa unui cadru de referinţă absolut - - Echivalenţa dintre energie şi masă - - Simultaneitatea - - Evoluţia teoriei relativităţii speciale - Teoria relativităţii generale - - Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale - - Gaura de vierme - - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - - Concluzii - Mecanica cuantică - - Descrierea teoriei - - Formularea matematică - - Interacţia cu alte teorii ale fizicii - - Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice - - - Istoria - - - Filozofia - - - Viitorul - - Optica cuantică - - - Electronica cuantică - - Laser - - - Concepte de bază - - - Terminologie - - - Construcţia unui laser - - - Fizica laserilor - - - Extreme Light Infrastructure - - - Arme cu laser - Teoria câmpului cuantic - - Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite - - Câmpuri cuantice - Modelul Standard - - Teste, predicţii şi provocări Teorii propuse - Teoria finală (Theory of everything) - - Idei speculative - Teoria marii unificări - Teoria M - - Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia - - Caracteristici ale teoriei M - Gravitaţia cuantică în buclă - - Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală - - Buclele Wilson şi reţelele de spin - - Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică - - Testele experimentale de GCB - Emergenţa Teorii marginale - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich Concepte - Mecanica clasică - - Istoria - - Statica - - - Vectori - - - Forţa - - - Momentul forţei - - - Ecuaţiile de echilibru - - - Momentul de inerţie - - - Solide - - - Fluide - - Dinamica - - - Principii - - - Dinamica liniară şi de rotaţie - - - Forţa - - - Legile lui Newton - - Frecarea - - - Legile frecării uscate - - - Reducerea frecării - Materia - - Antimateria - Energia - - Legile conservării în fizică - - - Filosofia legilor de conservare - - Masa - - - Masa inerţială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - - Cantitatea de mişcare (impulsul) - - - Cantitatea de mişcare în mecanica clasică - - - Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă - - - Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică - - Momentul cinetic - - Spinul - - - Istoria - - - Aplicaţii - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - - Viteza - - Forţa - - - Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă - - - Unităţi imperiale de forţă - - Momentul forţei - Sisteme fizice - Unde - - Exemple de unde - - Proprietăţi caracteristice - - Unde transversale şi longitudinale - - Polarizarea - - Descriere fizică a unei unde - - Unde de deplasare - - Ecuaţia undelor - - Entanglementul cuantic - - Magnetism - - - Dipoli magnetici - - - Modele de materiale magnetice - - Electricitatea - - - Istorie - - - Puterea electrică - - - Curentul electric - - - Fenomene electrice în natură - - Radiaţia electromagnetică - - Temperatura - - - Unităţi de temperatură - - - Bazele teoretice - - - Capacitatea termică - - - Temperatura în gaze - - - Măsurarea temperaturii - - - Temperaturi negative - - Entropia - - - Schimbarea de entropie în motoarele termice - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - - Măsurarea entropiei - - Informaţia în fizică - - - Informaţia clasică vs informaţia cuantică - - - Informaţii clasice - - - Informaţiile fizice şi entropia - Tranziţii - - Tranziţii de fază - - - Clasificarea tranziţiilor de fază - - - - Clasificarea Ehrenfest - - - - Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază - - - Proprietăţi ale tranziţiilor de fază - - - - Puncte critice - - - - Simetria - - - - Exponenţi critici şi clase de universalitate - - Supraconductibilitatea - - - Istoria - - - Teorii ale supraconductibilităţii - - - Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii - - - Proprietăţile elementare ale supraconductorilor - - Superfluiditatea Forţe fundamentale - Gravitaţia - - Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton - - - Forma vectorială - - - Istorie - - - Reticenţele lui Newton - - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Teoria relativităţii generale a lui Einstein - - - Mecanica cuantică şi ondulatorie - - Situaţii specifice - - - Gravitaţia Pământului - - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului - - - Gravitaţia și astronomia - - - Radiația gravitațională - - - Viteza gravitaţiei - Electromagnetism - - Descrierea matematică - - Câmp electric E - - Metoda electromagnetică - - Electrostatica - - - Serii triboelectrice - - - Generatoare electrostatice - - - Neutralizarea sarcinilor - - - Inducţia sarcinilor - - - Electricitatea "statică" - Forţa nucleară slabă - Forţa nucleară tare Particule - Particule elementare - - Proprietăţi conceptuale - - - Dimensiunea - - - Compoziţia - - Modelul Standard în fizica particulelor elementare - - - Fermioni fundamentali - - - - Antiparticule - - - - Cuarci - - - Bosoni fundamentali - - - - Gluoni - - - - Bosoni electroslabi - - - - Bosonul Higgs - - Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Atomi - - Modele istorice de atomi - - Nucleul atomic - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluţia actuală - Electroni - - Istoria - - Detalii tehnice - - Electricitate - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W şi Z - - Bosonul Higgs - Gravitoni - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicaţii - - Telefonul – particulă - - Comunicaţii cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Cvasiparticule - - Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp - - Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective - - Efectul asupra proprietăţilor colective - - Istoria - Fononi - - Unde de reţea - - Fononi acustici şi optici Subdomenii - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - - Propagarea undelor: nivele de presiune - - - Propagarea undelor: frecvenţa - - - Transducţia în acustică - Astrofizica - - Erupţii solare - - - Evoluţia exploziilor solare - - - Impactul exploziilor solare asupra omenirii - - - - Ejecţia masei coronariene - - - - Misiunile spaţiale - - - - Întreruperi de energie electrică - Fizica atomică, moleculară, şi optică - - Apa grea - - Osmoza - Fizica computaţională - Fizica materiei condensate - Criogenia - Mecanica fluidelor - Optica - - Optica clasică - - Optica modernă - Fizica plasmei - Fizica particulelor - - Istoria - - Modelul Standard - - Fizica particulelor experimentală - - Obiecţii - - Politici publice Metode - Metode ştiinţifice - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Observaţia - - - Ipoteza - - - Predicţia - - - Verificarea - - - Evaluarea - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - Mărimi fizice - Măsurători fizice - Analiza dimensională - - Exemplu aplicat - Statistica Tabele - Legile fizicii - Constante fizice - Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură - - Origine - - Scrierea SI - - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI - - - Lungime (l) - - - Masa (m) - - - Timp (t) - - - Curentul electric (I) - - - Temperatura termodinamică (T) - - - Cantitatea de substanţă (n) - - - Intensitatea luminoasă (I) - - Unităţi SI derivate - - Prefixe SI în fizică - - - Unităţi folosite în afara SI - Unităţi fizice - - Unităţi ca dimensiuni - - Unităţi de bază şi derivate - - Conversia unităţilor - - Prefixele in sistemul SI - - Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice Istoria - Fizica în antichitate - Fizica în Evul Mediu - Fizica în sec. XVI-VIII - Fizica în sec. XIX - Fizica în sec. XX Probleme nerezolvate în fizică Domenii interdisciplinare - Fizica aplicată (Fizica tehnologică) - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranţele maşinii Domenii înrudite - Relaţia fizicii cu alte domenii - - Cerinţe preliminare - - Applicaţii şi influenţe - Astronomia - - Scurtă istorie - - Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie. - - - După subiect - - - Modalităţi de obţinere a informaţiilor - - Telescoape - - - Tipuri de telescoape - - Planetele rătăcitoare - Biofizica - - Subiecte în biofizică şi domenii conexe - - Biofizicieni celebri - Chimia fizică - - Concepte-cheie - Cosmologia - - Subiecele din cosmologie includ: - - - Cosmologia fizică - - - Cosmologii alternative - - - Cosmologia filosofică - - - Cosmologia religioasă - Electronica - - Exemplu - Geofizica - - Metode - - - Geodezie - - - Sonde spaţiale - - Cutremure - Fizica chimică - Ingineria - - Sarcina ingineriei - - Rezolvarea problemelor - - Utilizarea calculatoarelor - - Etimologia - - Conexiunile cu alte discipline - Ştiinţa materialelor Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - Contact . (shrink)

Throughout this paper, in a nutshell we try to show a way to check Fuzzy time in general and Fuzzy time-Particle interpretation of Quantum Mechanics, experimentally. . -/- .