Un drum început şi neterminat de vrednici înaintaşi este o datorie morală pentru cei care vor veni pe acest drum, drumul cunoaşterii lui Eminescu. Nicolae Iorga istoric de o dimensiune universală, Pompiliu Constantinescu critic literar şi estet cultural de o mare luciditate, Constantin Noica gânditor profund român, aceşti mari români au în comun voinţa de a fonda o catedră Mihai Eminescu.

The existence of a daco-roman Christianity in the carpato-danubiano-pontic areal is confirmed not only by the historians, but also by the Romanian theologians and philosophers. Inspired by the Scripture’s letter and by the teachings of the Holy Fathers, most of them developed this link in the purpose of argumentation of a “Romanian dimension of the existence”. From Nae Ionescu, Crainic, to Vulcănescu, Cioran, Ţuţea, and then Ioan Gh. Savin, Dumitru Stăniloae, I.G. Coman or Nestor Vornicescu, the entire Romanian cultural elite (...) makes a very important confession about the Christian foundation of the Romanian existence. With the help of a theological and spiritual heritage, therefore enforced by daco-roman specific, the work of these illuminated people of our nation determinates “the eternal Romanian icon of understanding the world”, finishing in the end with the confessing of “a Romanian dimension of existence”. In their kind of thinking, these “prophets of Romanian nation” “the skyline of Romanian world lays down from ordinary as far as legend, from here to beyond, from presence to absence, from then till now, from now as far as eternity, with an entire variety of Romanian modulation of nature, like Constantin Noica named them in his Romanian Feeling of Essence. And among these worlds, the passing through comes senseless, in an organic way; through a custom, but custom like place of passing through, not like a forbiddance, personally integrated in the existence like a step, not like threshold. All these words: beyond, absence, eternity are for the Romanian people qualities of his own nature”. (shrink)

Istoria antropologiei culturale a înregistrat nu puţine descrieri mitologice sau interpretări ficţionale ale datelor etnografice, în așa măsură încât recursul la imaginaţie în caracterizarea „naturii umane” sau a diverselor grupuri sociale constituie un subiect de studiu în sine. El prezintă o cazuistică impresionantă când vine vorba de referirile la trăsăturile distinctive ale grupurilor etnice sau ale tradiţiilor naţionale, discursul politic despre acestea fiind încărcat de stereotipuri și reprezentări antropologice itologizate, care spun mai multe despre cei ce le vehiculează decât despre (...) obiectul la care se referă. Studiul de faţă prezintă comparativ două exemple de manifestare a acestor reprezentări ficţionale cu implicaţii antropologice în discursul public românesc post-socialist. (shrink)

Mistificări istoriografice. Un scaun episcopal neocupat de „ctitorul de frunte al Filocaliei”. Cum să împiedici intelectualii și cohortele de tărani să-l aculte pe Sfântul de la Sâmbăta care „predica dumnezeiește”. Rectitorirea Mănăstirii Prislop a urmat rectitoririi Mânăstirii Brâncoveanu. Lagăre și închisori de exterminare unde a pătimit Starețul de la Sâmbăta si apoi de la Prislop. Dresații învățământului post-comunist și stupefianta lor credulitate. Părintele Arsenie Boca își vedea propriile suferințe viitoare. Securitatea sovietică nu l-a gasit vinovat. Mărturia unui elev trecut prin (...) „Moara lui Kalușek”. Minciuni securiste văzute de cercetătorii de azi ca adevăr revelat. Lățirea minciunii în spusele călugărului Teofil Pârâian. Paradigma „Arsenie Boca – Părăian” după modelul Eliade -Culian’ si Noica – Liicean’ de promovare a „înlocuitorilor”. Uciderea în anii ‘80 a unui preot polonez asemănătoare cu schingiuirea Părintelui Arsenie Boca la 79 de ani. Mărturii în răspăr cu istoria prefabricată în arhivele Securității și difuzată prin pangare, prin librării și prin internet de cercetători precum A.N. Petcu, G. Enache, V. Manea, F. Bichir etc. (shrink)

The existence of a daco-roman Christianity in the carpato-danubiano-pontic areal is confirmed not only by the historians, but also by the Romanian theologians and philosophers. Inspired by the Scripture’s letter and by the teachings of the Holy Fathers, most of them developed this link in the purpose of argumentation of a “Romanian dimension of the existence”. From Nae Ionescu, Crainic, to Vulcănescu, Cioran, Ţuţea, and then Ioan Gh. Savin, Dumitru Stăniloae, I.G. Coman or Nestor Vornicescu, the entire Romanian cultural elite (...) makes a very important confession about the Christian foundation of the Romanian existence. With the help of a theological and spiritual heritage, therefore enforced by daco-roman specific, the work of these illuminated people of our nation determinates “the eternal Romanian icon of understanding the world”, finishing in the end with the confessing of “a Romanian dimension of existence”. In their kind of thinking, these “prophets of Romanian nation” “the skyline of Romanian world lays down from ordinary as far as legend, from here to beyond, from presence to absence, from then till now, from now as far as eternity, with an entire variety of Romanian modulation of nature, like Constantin Noica named them in his Romanian Feeling of Essence. And among these worlds, the passing through comes senseless, in an organic way; through a custom, but custom like place of passing through, not like a forbiddance, personally integrated in the existence like a step, not like threshold. All these words: beyond, absence, eternity are for the Romanian people qualities of his own nature”. (shrink)

Ion Dur is an authentic scholar. His working methods, his interest and freshness of his discourse are placing him among the active contemporary Romanian philosophers and critics. Among the constant coordinates of his work are the attempt to guide readers "towards the North point of value". Ion Dur distinguishes himself by depth of his analysis on culture, criticism and journalism. The aim of this study is to offer, to young researchers and others as well, an Ariadne‘s Thread to the hermeneut‘s (...) work. In preparation of this article, extensive documentation was made and most diverse sources have been used in order to illustrate the author's ideas and to highlight the warm reception of his writings. Among others, in 1995, the essayist has re-established Sæculum, a journal founded by Lucian Blaga, in 1943, coordinated by Ion Dur for 20 years. We are writing this article in honorem to a scholar and an university Professor who this year climbed onto the seventieth step of his life. (shrink)

Simbolismul religios a trezit mereu interesul cercetătorilor din domenii diferite de activitate, lumea întreagă reprezentând un mare simbol ce trebuie să fie descifrat. În dorința de a înțelege sensurile universului înconjurător, oamenii de știință au folosit descoperirile din domenii conexe pentru a-și formula propriile teorii. În acest sens, se pot realiza conexiuni pertinente între felurile în care istoricul religiilor Mircea Eliade și teologul ortodox Alexander Schmemann au definit simbolul și felul în care acesta este prezent în viața de zi cu (...) zi a oamenilor, redefinind astfel și strânsa legătură ce există între istoria religiilor și teologie ca discipline de studiu academic. (shrink)