This paper uses a partially ordered set of syntactic categories to accommodate optionality and licensing in natural language syntax. A complex but well-studied data set pertaining to the syntax of quantifier scope and negative polarity licensing in Hungarian is used to illustrate the proposal. The presentation is geared towards both linguists and logicians. The paper highlights that the main ideas can be implemented in different grammar formalisms, and discusses in detail an implementation where the partial ordering on categories is given (...) by the derivability relation of a calculus with residuated and Galois-connected unary operators. (shrink)

Traditionally, the key features of the family system of Eating Disorders have been considered those originally outlined by Minuchin in his description of the "psychosomatic" family patterns of interaction. This controlled study tests two of the principal characteristics of Minuchin's model, namely enmeshment and rigidity, operationalised as extreme cohesion and low adaptability. Perceived and desired cohesion and adaptability, measured with the FACES III, were compared between 30 clinical families and 30 non-clinical families. Differences across ED family members were also considered, (...) as well as differences between ED symptomatological subgroups . High cohesion scores were found in ED families, but similar findings were also reported in control families. Cohesion scores were significantly higher in restricting anorectics than in patients with bulimic symptoms. Adaptability was normal in both ED and control families. This study does not support Minuchin's observations on family enmeshment and rigidity. Although high levels of cohesion were found in ED families, the same relational pattern was found in the control families, suggesting that a tendency to a hyper-involvement of family members might be "normal" in some sociocultural contexts. (shrink)

Rationale and objectives: Medical humanities are becoming increasingly recognized as positively impacting medical education and medical practice. However, the extent of medical humanities teaching in medical schools is largely unknown. We reviewed medical school curricula in Canada, the UK and the US. We also explored the relationship between medical school ranking and the inclusion of medical humanities in the curricula. -/- Methods: We searched the curriculum websites of all accredited medical schools in Canada, the UK and the US to check (...) which medical humanities topics were taught, and whether they were mandatory or optional. We then noted rankings both by Times Higher Education and U.S. News and World Report and calculated the average rank. We formally explored whether there was an association between average medical school ranking and medical humanities offerings using Spearman's correlation and inverse variance weighting meta-analysis. -/- Results: We identified 18 accredited medical school programmes in Canada, 41 in the UK, and 154 in the US. Of these, nine (56%) in Canada, 34 (73%) in the UK and 124 (80%) in the US offered at least one medical humanity that was not ethics. The most common medical humanities were medical humanities (unspecified), history, and literature (Canada); sociology and social medicine, medical humanities (unspecified), and art (UK); and medical humanities (unspecified), literature and history (US). Higher ranked medical schools appeared less likely to offer medical humanities. -/- Conclusions: The extent and content of medical humanities offerings at accredited medical schools in Canada, the UK and the US varies, and there appears to be an inverse relationship between medical school quality and medical humanities offerings. Our analysis was limited by the data provided on the Universities' websites. Given the potential for medical humanities to improve medical education and medical practice, opportunities to reduce this variation should be exploited. (shrink)

A book review of Raffaella De Rosa's Descartes and the Puzzle of Sensory Representation".

Previzualizare carte Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual (...) apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. CUPRINS: Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)