The aim of this paper is to assess the relevance of somatic evolution by natural selection to our understanding of cancer development. I do so in two steps. In the first part of the paper, I ask to what extent cancer cells meet the formal requirements for evolution by natural selection, relying on Godfrey-Smith’s (2009) framework of Darwinian populations. I argue that although they meet the minimal requirements for natural selection, cancer cells are not paradigmatic Darwinian populations. In the second (...) part of the paper, I examine the most important examples of adaptation in cancer cells. I argue that they are not significant accumulations of evolutionary changes, and that as a consequence natural selection plays a lesser role in their explanation. Their explanation, I argue, is best sought in the previously existing wiring of the healthy cells. (shrink)

This article offers a libertarian re-examination of Brazilian political history focusing mainly on the first few decades of the 19th century. The article finds two main tendencies lurking behind the various political parties and labels of the time: one, associated mainly with the Conservative Party, leaned dangerously away from the individual liberties advocated by classical liberalism and instead more toward authoritarian forms of government. The other, associated mainly with the Liberal Party, was more libertarian in nature. This article also concludes (...) that other examinations of these budding political parties fall short by overlooking a potentially authoritarian state underlying the Conservative project that dominated politics in Brazil at the time. (shrink)

In this paper, I investigate the role of public opinion and De Staël’s liberal principles in relation to her psychological image of human nature. De Staël regarded the French Revolution as a new stage of human progress, in which the French people, for the first time, gained a political voice. From her position as a liberal republican, De Staël argues for political progress in the form of civil equality and liberty confirmed by law and political representation, for which public opinion (...) serves as a political tool. I aim to demonstrate that De Staël developed a multi-layered analysis of public opinion as both an emancipatory tool for more equality, justice, and liberty, as well as a discriminating and harmful tool. According to De Staël, human passions play a crucial role in determining the employment and the effects of public opinion, as becomes clear in the case of the trial of Marie-Antoinette. (shrink)

Rosi Braidotti has recently argued that the emerging scholarship on posthumanism should employ what she calls nomadic thinking. Braidotti identifies Gilles Deleuze’s work on Spinoza as the genesis of posthumanist ontology, yet Deleuze’s claims about nomadic thinking or nomadology come from his work on Leibniz. I argue that for posthumanist thought to theorize subjectivity beyond the human, it must use nomadology to overcome ontology itself. To make my argument, I demonstrate that while Braidotti is correct about Spinoza’s influence on Deleuze, (...) his work on Leibniz is necessary to adequately conceptualize nomadology. I employ Deleuze and Guattari’s figure of the Thought-brain as a model for conceptualizing posthumanist subjectivity that they claim goes beyond the subject itself. (shrink)

As one of the seminal theorists further developing François Laruelle’s politically-poised “non-standard philosophy,” Katerina Kolozova’s approach to animality and feminism is part of a particular post-humanist Marxist continuum (which includes Rosi Braidotti, Luce Irigaray, Donna Haraway and N. Katherine Hayles). Nonetheless, Kolozova distinguishes herself from this lineage by adhering to Laruelle’s method, liquidating philosophy of its anthropomorphic nexus. Thus, Kolozova also belongs to a more recently inaugurated and nascent tradition, working in tandem with post-Laruellean philosophers of media, technology, aesthetics and (...) feminist critique, such as Bogna Konior, Yvette Granata, Jonathan Fardy and John Ó Maoilearca. Within this variegated assemblage, Kolozova’s most recent project, Capitalism’s Holocaust of Animals(2019), saliently reconciles and radicalizes Haraway’s epochal dyad of the “inhuman”—a bifurcation riven by technology on one node and the animal on the other—by a resolution of superlative unity. This methodology, adhering to Laruelle’s system of“synthesis-without-synthesizing” attempts to dissolve the spectral chimeras that have haunted philosophy’s metaphysical heredity, proffering a generic identity. (shrink)

An in-depth critique of arguments of John Finnis, Germain Grisez, Joseph Boyle and William May to the effect that contraception is necessarily contralife in the sense of exhibiting a will against a possible person.

What is the phenomenology of hope? A common view is that hope has a generally positive and pleasant affective tone. This rosy depiction, however, has recently been challenged. Certain hopes, it has been objected, are such that they are either entirely negative in valence or neutral in tone. In this paper, I argue that this challenge has only limited success. In particular, I show that it only applies to one sense of hope but leaves another sense—one that is implicitly but (...) widely employed in the hope literature—untouched. Moreover, I argue that hope construed in this latter sense is inherently positively valenced. The paper concludes by discussing some of the implications of this defense of hope's positive phenomenology, including the ontological question of whether hope is an emotion. (shrink)

Departing from the premise that the poststructuralist paradigm still reigns supreme in feminist and gender theory, that is, despite the niche efforts made in the past two decades to challenge it linked to the so called “speculative” turn or the materialisms (and realisms) emerging from the feminist field itself (such as the Utrecht School, inspired by Rosi Braidotti), we set the call for papers for the issue before you in terms that would invite authors ready to challenge the dominant epistemic (...) framework. We invited papers that engage with materialism(s), realism(s), sciences and projects engaged in rethinking the post-human beyond the poststructuralist (and, we dare say, postmodern/ist) norm. -/- . (shrink)

This paper examines recent forms of post-identity thought within contemporary gender theory, specifically the works of Rosi Braidotti, Elizabeth Grosz and Bobby Noble. Despite the many insights that these theories offer, I argue that they suffer from what Lois McNay has labelled ‘social weightlessness’ insofar as their models of subjectivity and agency are disconnected from the everyday realities of social subjects. I identify two ways in which this social weightlessness is manifested in radical gender theories that endorse a post-identity politics: (...) (i) they overlook the social and political importance to many individuals of establishing stable, coherent identities; (ii) they are unable to offer a satisfactory account of agency. I suggest that these issues arise, at least in part, from the anti-recognition stance adopted by such radical gender theorists. I argue that by incorporating a properly nuanced model of recognition back into their theories they can imbue their accounts with a properly grounded model of the subject that is responsive to the inequalities and oppressions that infuse the particular concrete contexts in which we experience and live out our identities. (shrink)

This paper uses the figure of the nomad from the work of Rosi Braidoti to critically examine rhetoric about vaccine and masking mandates, and the science of covid more broadly. I draw out the tensions and ambivalence felt as we navigate this on-going crisis in ways epitomized by the phrase “I have a healthy mistrust of authority, and I am still vaccinated.” Though ambivalent, the nomadic subject finds an affirmative ethics, navigating the “right” response to incite positive change and expose (...) our current states of subjectivity. Recognizing the ambivalence of this state may be useful for feminists who critique medicine for its historical sexist and racist “objectivism,” while also supporting medical science and trust in the case of vaccine mandates. (shrink)

Literary studies are living a nomadic existence on the margins of the neoliberal university, forced to adapt to the needs of more profitable disciplines and the insidious marketization of higher education to find an intellectual home. By drawing on Rosi Braidotti’s nomadic theory, this article situates the current state of literary studies in the wider networks of power relations that differentially distribute nomadic experiences in the contemporary world. The article begins with an examination of the contradictions of nomadic mobility in (...) the era of globalized capitalism and how these contradictions interrelate with the study of world literature. The second half of the article focuses on the transformation of labor under neoliberalism, charting the rise of cognitive capitalism and its relationship to the university. While the future of literary studies might look precarious in the era of cognitive capitalism, the increasing casualization of intellectual labor creates the conditions for unstructured, unrestrained, and deterritorialized flows of thought that escape the constraints placed on those in the institution. By harnessing literature’s subversive potential, literary studies can use these nomadic flows of thought to resist the operating principles of the neoliberal university and help combat the conditions that create precarious nomadic experiences across the globe. (shrink)

Voltaire called fanaticism the "monster that pretends to be the child of religion". Philosophers, politicians, and cultural critics have decried fanaticism and attempted to define the distinctive qualities of the fanatic, whom Winston Churchill described as "someone who can't change his mind and won't change the subject". Yet despite fanaticism's role in the long history of social discord, human conflict, and political violence, it remains a relatively neglected topic in the history of philosophy. In this outstanding inquiry into the philosophical (...) history of fanaticism a team of international contributors examine the topic from antiquity to the present day. Organised into four sections, topics covered include: Fanaticism in ancient Greek, Indian and Chinese philosophy; Fanaticism and superstition from Hobbes to Hume, including chapters on Locke and Montesquieu, Shaftesbury, and Hutcheson; Kant, Germaine de Stael, Hegel, Nietzsche, William James, and Jorge Portilla on fanaticism; Fanaticism and terrorism; and extremism and gender, including the philosophy and morality of the 'manosphere'; Closed-mindedness and political and epistemological fanaticism. Spanning themes from superstition, enthusiasm and misanthropy to the emotions, purity and the need for certainty, Fanaticism and the History of Philosophy is a landmark volume for anyone researching and teaching the history of philosophy, particularly ethics and moral philosophy. It is also a valuable resource for those studying fanaticism in related fields such as religion, the history of political thought, sociology, and the history of ideas. (shrink)

Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate. Oamenii de ştiinţă au tendinţa (...) să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii. După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei. CUPRINS: Pseudoştiinţa - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - Metodologie ştiinţifică - - Falsificabilitatea - - Normele Merton - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - Critica termenului - Identificarea pseudoştiinţei - Ştiinţa patologică - - Exemplele lui Langmuir - - - Raze N - - - Exemple ulterioare - - Exemple mai noi - - - Poliapa - - - Fuziunea la rece - - - Memoria apei - Antropomorfism - - În preistorie - - În religie şi mitologie - - - Critici - - În ştiinţă - - - Antonim - Criptozoologia - - Referinţe - - Critici - Pseudomatematica - - Unele taxonomii ale pseudomatematicii - - - Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat - - Practicanţii - - Un exemplu ilustrativ - Radiestezia - - Originea radiesteziei - - Dispozitivele de detecţie - - - Anse - - Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei - - - Studiul Kassel - - - Studiu Betz - - - Explicaţii sugerate - Scientologia - - Credinţe - - - Puntea Libertăţii Totale - - - Morala şi etica - - - Triunghiurile ARC şi KRC - - - Viaţa de apoi - - - Dumnezeu - - - Ştiinţa - - Învăţături şi practici - - - Terminologie - - - Interpretare şi context - - - Învăţarea treptată - - - Audit - - - Organismul - - - Naşterea silenţioasă - - - Sărbători - Sincronicitatea - - Principiul - - Exemplu - - Relaţia cu cauzalitatea - - Critici - Programarea neuro-lingvistică - - Tehnici sau set de practici - - Aplicaţii - - - Psihoterapie - - - Alte utilizări - - NLP ca o cvasi-religie - Manipularea şi automanipularea prin cuvinte - - Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele - - Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte - - Controlul sau manipularea prin cuvinte - - Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor - - Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase - - Exploraţi lumea mentală a cuvintelor - - - Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte - - Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich - - Evaluarea teoriei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse - Planete ipotetice: X / Nibiru - - Teorii ale conspiraţiei - - Reacţii publice - - Influenţa culturală - Poliapa (Apa polimerizată) - Maşini alimentate cu apă - - Ce nu sunt maşini alimentate cu apă - - Extragerea energiei din apă - - Hidrogenul ca supliment - - Pilula de benzină şi aditivi Pseudoarheologia - Caracteristici - - Lipsa metodei ştiinţifice - - Opoziţia la regulile arheologice - - Motivaţii naţionaliste - - Motivaţii religioase - Rasele de bază - - Rase de bază, epoci şi subrase - - - Prima rasă de bază (eterică) - - - A doua rasă de bază (hiperboreană) - - - A treia rasă de bază (lemuriană) - - - A patra rasă de bază (atlantidă) - - - A cincea rasă de bază (ariană) - - - A şasea rasă de bază - - - A şaptea rasă de bază - - Migrarea spre Mercur - - Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii - Protocronism - - Istoria protocronismului - - Scrierea dacică - Pământul gol (Intratereştrii) - - Ipoteza Pământului gol concav - Fenomenul 2012 - - Tortuguero - - Chilam Balam - Creaţia inteligentă - - Concepte - - - Complexitatea ireductibilă - - - Complexitatea specifică - - - Universul bine pus la punct - - - Creatorul inteligent - - Mişcarea creaţia inteligentă - - - Religia şi susţinătorii importanţi - Creaţionismul ştiinţific - - Abordări ale ştiinţei creaţiei - - - Religia - - - Afilieri religioase moderne - - - Abordări ştiinţifice - - Critici - - - Ipoteze metafizice - - - Critici religioase - - - Critici ştiinţifice - - - Critici istorice, filozofice, şi sociologice - - Domenii de studiu - - - Biologia creaţionistă - - - Ştiinţele Pământului şi Geofizica - - - Astronomia şi cosmologia - Ufologia - - Statutul ca disciplină ştiinţifică - - - Pseudoştiinţă - - - Aspecte metodologice - Teoria astronautului extraterestru - - Argumente şi susţinători - - Erich von Däniken - - Ipoteza creaţiei - - - Argumentul genetic - - - Cercetarea genetică şi evoluţia creierului Medicina alternativă - Tipuri de medicină alternativă - - Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale - - Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice - Ayurveda - Homeopatia - - Remedii şi tratamente - - - Pregătirea - - - Diluţii - - - Patogeneza - - Reglementări şi prevalenţe - - Opoziţia publică - Medicina energetică - - Clasificarea metodelor - - Convingeri - - Cercetări ştiinţifice - - - Vindecarea la distanţă - - - Vindecarea prin contact - - - Baza de date - - Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive - Reiki - - Practica - - - Vindecarea - - - Tratamentul întregului organism - - - Tratament localizat - - - Respiraţia - - - Trei piloni de bază - Terapia de conversie - Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii - - Concepte - - - Acomodarea - - - Cauze ale problemelor de vedere - Detoxifierea - - Detoxifierea în medicina alternativă - - - Istoric - - - Tampoane de curăţare şi detoxifiere - - Tipuri de detoxifiere - - - Dezintoxicarea de alcool - - - Dezintoxicarea de droguri - - - Detoxifiere metabolică - - - Medicina alternativă - - Modalităţi de detoxifiere - - - Diete de detoxifiere - - - Curăţirea colonului - - - Metale grele - - - Dispozitive de detoxifiere - - Terapia de chelare - - - Detoxifierea proteică - - Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea - - - Efecte şi riscuri - - Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare - - - Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior? - - - De ce se aplică plasturii pe picioare? - Fizionomia - - Origini moderne - - Perioada de popularitate - - Ştiinţa modernă - - Utilizarea modernă - Frenologia Paranormal - Activităţi paranormale - - Fantome şi alte entităţi spirituale - - Viaţa extraterestră şi OZN-urile - - Criptide - Cercetări în paranormal - - Abordări anecdotice - - Abordarea observaţiilor participanţilor - - Anomalistica - - Neuroştiinţa - - Critici - Vitalism - - Filozofia - - Ştiinţa - - - Relaţia cu emergentismul - - Mesmerism - - Medicina complementară şi alternativă - Aura - - Tradiţii spirituale - - Teste - - Explicaţii - Profeţii - - Definiţii - - Civilizaţii antice - - Credinţa Bahá'í - - Budism - - China - Religiile abrahamice - - Iudaism - - - She'ol - Experienţe aproape de moarte - - Caracteristici - Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - - Filozofia vieţii de Apoi - - - Filozofia modernă - - - Filozofia procesului - - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - Strigoi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Locaţii paranormale - România - - Judeţul Bacău - - - Conacul Zarifopol, în Filipeşti - - Bucureşti - - - Mănăstirea Chiajna - - - Hotel Cişmigiu - - - "Casa Diavolului", pe strada General Praporgescu - - - Orfelinatul pe strada Franceză - - - Casa Vernescu pe Calea Victoriei - - - Iazul Vrăjitoarelor - - Judeţul Călăraşi - - - Pădurea Călugăreasa - - Judeţul Cluj - - - Castelul Bánffy - - - Pădurea Hoia - - Judeţul Dâmboviţa - - - Trinitatea Miresei pe DN7 - - Judeţul Dolj - - - Pădurea Radovan - - Judeţul Iaşi - - - Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie - - - Dealul Lunganilor - - Judeţul Maramureş - - - Drumul European E58 lângă Cicărlău Parapsihologia - Terminologie - Cercetări - - Domenii - - Metodologie - - Cercetări experimentale - Percepţiile extrasenzoriale - - Investigarea parapsihologică - - Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza - Psihochinezia (telechinezia) - - Credinţa - - - Subdomenii ale telechineziei - - - Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice Ezoterism - Etimologie - Cosmologia ezoterică - - Gnosticism - - Cabala - - Neoplatonism - - Teosofia şi antroposofia - - Max Theon şi "filosofia cosmică" - Ocultism - - Ştiinţă şi ocultism - - - Calităţi oculte - Magia - - Caracteristici comune în practica magiei - - - Ritualuri - - - Simboluri magice - - - Limbajul magiei - - - Magicieni - - - Vrăjitoria - - Teorii - - - Origini antropologice şi psihologice - Clarviziunea - - Aspecte ale clarviziunii - - Vizualizarea de la distanţă - Geomanţia - Tarot - - Arcana mare şi arcana mică - - Utilizare - - - Cărţi inversate - - - Desfăşurări - Masoneria - - Istoria masoneriei - - Loja masonică - - Structura masoneriilor - - - Recunoaşterea masonică reciprocă - Taoism - - Categorisire - - Ceaiul şi taoismul - - Credinţe taoiste - - Principii - - - Tao - - - De (Te) - - - Wu wei - - - Pu - - Spiritualitatea - - Escatologia Astrologia - Principii şi practici - - Astrologia occidentală - - Astrologia hindusă - - Astrologia chineză şi din Asia de Est - Astrologia şi ştiinţa - - Delimitarea - Astrohărţi - Principiile de bază ale astrologiei - - Modele astrologice - - Astrologia predictivă - Tradiţii în astrologie - - Tradiţii istorice - - Tradiţii ezoterice - Horoscop - - Etimologie - - Concepte în astrologia occidentală - - - Unghiuri - - - Zodiacul - - - Case - - Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală - - - Case - - - Plasamente ale planetelor - - - Aspecte - - - Ascendentul - - Horoscopul chinez - Bioritm - - Teoria - - Calculul - - Plauzibilitate Vrăjitoria - Definiţii - Practici invocate de vrăjitoare - - Descântece - - Invocarea morţii - Vrăjitoarele bune - Demonologia Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Introduction to the Scientific Proof of the Natural Moral Law This paper proves that Aquinas has a means of demonstrating and deriving both moral goodness and the natural moral law from human nature alone. Aquinas scientifically proves the existence of the natural moral law as the natural rule of human operations from human nature alone. The distinction between moral goodness and transcendental goodness is affirmed. This provides the intellectual tools to refute the G.E. Moore (Principles of Ethics) attack against the (...) natural law as committing a "naturalistic fallacy". This article proves that instead Moore commits the fallacy of equivocation between moral goodness and transcendental goodness in his very assertion of a "naturalistic fallacy" by the proponents of the natural moral law. In the process the new deontological/kantian theory of natural law as articulated by John Finnis, Robert George, and Germain Grisez is false historically and philosophically. Ethical naturalism is affirmed as a result. (shrink)

Book review of Rozmarin's Vulnerable Futures, Transformative Pasts (2017).