Una din cele mai citite cărți din lume, considerată o metaforă a condiției umane, și pretabilă la o pluralitate de interpretări, Aventurile lui Pinocchio a avut un impact mare asupra culturii mondiale. Cartea răspunde unei prerogative care aparține doar capodoperelor: aceea de a fi în afara timpului. Cartea pune accent pe investigarea psihologică a personajului său central Pinocchio, în timp ce încearcă să descopere o umanitate pierdută în vidul tehnologiei și al științei. Mitul Pinocchio este folosit pentru a condamna cultura (...) violenței și a consumerismului. Collodi apelează cu succes la interacțiunile metaforice, bipolaritățile, și miracolele ambigue. Identitatea lui Pinocchio este adesea jucată la limită, imaginată de el însuși și de toți cei pe care îi întâlnește în drum. Pinocchio este numele vieții care este simultan anorganică, umană și animală. Aventurile lui Pinocchio explorează modul în care experiențele câștigate în spațiul heterotopic oferă individului capacitatea de a modifica viziunea panoramică, și cum aceste experiențe ne pot arăta în cele din urmă cum putem recupera sau restabili existența noastră ca subiecți individuali. -/- CUPRINS: -/- Abstract Carlo Collodi Aventurile lui Pinocchio Pinocchio Mitul Psihologia Dualitatea Heterotopia Identitatea Inteligența artificială Umanismul Devenirea Demiurgul Educația Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.22089.67688. (shrink)

This article deals with women-centred prose texts of the 1990s and 2000s in Russia written by women, and focuses especially on generation narratives. By this term the author means fictional texts that explore generational relations within families, from the perspective of repressed experiences, feelings and attitudes in the Soviet period. The selected texts are interpreted as narrating and conceptualizing the consequences of patriarchal ideology for relations between mothers and daughters and for reconstructing connections between Soviet and post-Soviet by revisiting and (...) remembering especially the gaps and discontinuities between (female) generations. The cases discussed are Liudmila Petrushevskaia’s ‘povest’ Vremia noch [The Time: Night] (1991), Liudmila Ulitskaia’s novel Medeia i ee deti [Medea and her Children] (1996) and Elena Chizhova’s novel Vremia zhenshchin [The Time of Women] (2009). These novels reflect on the one hand the woman-centredness and novelty of representation in women’s prose writing in the post-Soviet period. On the other hand, the author suggests that they reflect the diverse methods of representing the Soviet era and experience through generation narratives. The texts reassess the past through intimate, tactile memories and perceptions, and their narration through generational plots draws attention to the process of working through, which needs to be done in contemporary Russia. The narratives touch upon the untold stories of those who suffered in silence or hid the family secrets from the officials, in order to save the family. The narration delves into the different layers of experience and memory, conceptualizing them in the form of multiple narrative perspectives constructing different generations and traditions. In this way they convey the ‘secrets’ hidden in the midst of everyday life routines and give voice to the often silent resistance of women towards patriarchal and repressive ideology. The new women’s prose of the 1980s–90s and the subsequent trend of women-centred narratives and generation narratives employ conceptual metaphors of reassessing, revisiting and remembering the cultural, experiential, and emotional aspects of the past, Soviet lives. (shrink)

Ricoeur a examinat o serie de forme diferite de discurs extins, începând cu discursul metaforic. Discursul narativ este una din formele investigate, configurând concepte eterogene care identifică acțiunile într-un moment în care un lucru se întâmplă nu numai după altceva, ci și din cauza altui lucru dintr-o poveste sau istorie care poate fi urmată. Reformează evenimentele fizice ca evenimente narative, care au sens deoarece spun ceea ce se întâmplă într-o poveste sau într-o istorie. Narațiunile sunt întotdeauna o sinteză (...) a conceptelor eterogene care configurează episoadele povestirii. DOI: 10.13140/RG.2.2.33109.99048. (shrink)

Domnul G. continua aventurile sale: de data asta, un Balaur il inghite pe domnul G. si vedem ce se intampla cu el in interiorul acestui fioros Balaur….