The following paper focuses on analyzing the different occurrences of a significant and symbolic image. In this case the image taken into consideration is the photograph in which the statue of Saddam Hussein in Firdos Square, Baghdad, is being taken down. This picture was taken in 2003, during the Iraqi war, and it shows Americans and Iraqis working together to take this symbol of Saddam’s dictatorship down. For years this image has been considered representative of the end of the war (...) and the victory of the U.S.A. over the terroristic threat. In fact, after the image started circulating, newspapers and TV news nearly stopped covering the topic because it seemed to be less urgent. We now know that hardship and violence were far from over and in the last ten years several online articles started talking about what happened after what we thought was the end. This paper’s aim is to put together as many articles as possible to see how this image has been portrayed in more recent years, in different western countries, in different cultural and social contexts. (shrink)

Pragmatist philosopher John Dewey famously stated that man is a creature of habit, and not of reason or instinct. In this paper, I will assess Dewey’s explication of the habituated self and the potential it holds for radical transformative processes. In particular, I will examine the process of coming to feminist consciousness, and will show that a feminist-pragmatist reading of change can accommodate a view of the self as responsible agent. Following the elucidation of the changing self, I will appraise (...) key pragmatist concepts of inquiry, such as doubt and self-reflexivity, with regard to their treatment of deep-seated internalisations of oppressive norms and the initiation of change. Ultimately, I will argue that a feminist-pragmatist understanding of transformation is conducive not only to the project of personal transformation, but also to social and political change more generally. (shrink)

Heidegger ringt in der Abhandlung und dem Vortrag Der Begriff der Zeit 1924 mit einer Unterscheidung zwischen der uneigentlichen und der eigentlichen Seinsweise, auf die die Seinscharaktere hin ausgelegt werden und auf die sich die Ausarbeitung der hermeneutischen Situation für eine Ontologie des Daseins zuspitzt. Während die uneigentliche Seinsweise darin ausführlich charakterisiert wird, beschränkt sich die positive Ausführung der eigentlichen Seinsweise auf einige wenige Ausdrücke und Sätze. Hierbei fasst Heidegger die Eigentlichkeit als ‚Wahl‘ und als ein ‚Wie‘. Dieses ‚Wie‘ schließt (...) er im Vortrag explizit an das Grundprinzip von Kants Ethik an, während er sich in der Abhandlung von Kants Personbegriff abgrenzt. Dieser Beitrag geht vor dem Hintergrund Kants der Frage nach einer positiven Bestimmung der eigentlichen Seinsweise über die Abgrenzung zur Uneigentlichkeit hinaus in Heideggers Abhandlung und Vortrag Der Begriff der Zeit nach. (shrink)

The first part of this paper investigates the purpose, methodological approach, and fundamental thesis of Du Châtelet’s theory of simple beings. The paper shows that ‘simple beings’ in Du Châtelet is a theory concerned with the understanding of extended bodies. The second part of the paper shows that her theory of simple beings, while it has important roots in both Leibniz and Wolff, is remarkably different from theirs. Thus, contrary to a common thread in the literature, Du Châtelet’s theory of (...) simple beings does not commit her to an ontology that can be equated with that of Leibniz or Wolff. Instead, her theory of simple beings is faculty-centred and draws a fundamental and novel distinction between the phenomenal realm of the senses and ‘real’ substances, which can only be grasped through the understanding. (shrink)

In group discussions of any kind there tends to be an up and down in the level of deliberation. To capture this dynamic we coined the concept of Deliberative Transformative Moments (DTM). In deeply divided societies deliberation is particularly important in order to arrive at peace and stability, but deliberation is also very difficult to be attained. Therefore, we wanted to learn about the conditions that in group discussions across the deep divisions of such societies help deliberation. We organized such (...) group discussions between ex-guerrillas and ex-paramilitaries in Colombia, Serbs and Bosnjaks in Srebrenica, and poor residents and local police officers in the favelas (slums) of Brazil. We could identify factors that help to transform discussions from low to high deliberation and risk transformations in the opposite direction. We could also identify factors that help to keep a discussion at a high level of deliberation, and, in a next step, we could determine to what extent long sequences of deliberation had a positive impact on the outcomes of the discussions. Finally, we show how our research results can have a long term effect if it is used in schools of such deeply divided societies. (shrink)

the following paper focuses on the phenomenon of “that girl” narrative, a recent social media trend that portrays in a very esthetically pleasing and conventional way what it means to be a successful female in today’s world. “That girl” is usually a traditionally pretty, white, skinny girl, who lives the picture-perfect life, striking to be her most efficient, productive and healthy self and who encourages others to feel the same kind of empowerment. Besides offering some tips and tricks on how (...) to live “that girl” lifestyle, the creators of such content seem to be mostly devoted to painting an ideal image: it looks like they are more concerned about how the content looks esthetically rather than conveying a positive and empowering message. The paper takes into account some significant images, taken from a leading Instagram profile in this field, and analyses them in a semiotic context, to see what the conveyed message is, what kind of ideology is here portrayed and how this plays in today’s society. (shrink)

Nell’era attuale, già profondamente segnata da un genere di violenza e di terrore che sta assumendo forme inconcepibili e proporzioni incontrollabili, sempre più s’impone una sfida educativa la cui sostanza più densa l’autrice del saggio ritiene essere rappresentata dall’educazione a un bene assoluto e radicale che non lasci spazio a compromessi e che possa costituire una risposta efficace e drastica al male assoluto al quale, la storia e la Shoah insegnano, è possibile arrivare. Educatori ed educandi devono tutti sentirsi coinvolti, (...) personalmente e come membri attivi di una collettività, in un processo responsabile di autoeducazione e di educazione alla libertà interiore, l’unica che può condurre l’uomo a un rifiuto fattivo e categorico di ogni forma di sopruso, di violenza e di prevaricazione contro l’uomo e contro la vita. È in questo tipo d’impegno formativo-culturale e sociale che vanno collocate le iniziative organizzate dalla Rete Universitaria per il Giorno della Memoria, dai Corsi di Storia e didattica della Shoah alle ricerche scientifiche e pubblicazioni che ne scaturiscono. (shrink)

From the local level to international politics, deliberation helps to increase mutual understanding and trust, in order to arrive at political decisions of high epistemic value and legitimacy. This book gives deliberation a dynamic dimension, analysing how levels of deliberation rise and fall in group discussions, and introducing the concept of 'deliberative transformative moments' and how they can be applied to deeply divided societies, where deliberation is most needed but also most difficult to work. Discussions between ex-guerrillas and ex-paramilitaries in (...) Colombia, Serbs and Bosnjaks in Bosnia-Herzegovina, and police officers and locals in Brazilian favelas are used as case studies, with participants addressing how peace can be attained in their countries. Allowing access to the records and transcripts of the discussions opens an opportunity for practitioners of conflict resolution to apply this research to their work in trouble spots of the world, creating a link between the theory and practice of deliberation. (shrink)

Deliberative Transformative Moments (DTM) is a new concept that serves as an amendment to the DQI. With this new concept it is easier to get at the quick give-and-take of discussions of small groups of ordinary citizens. As an illustration, we apply the concept to discussions about the peace process among Colombian ex-combatants, ex-guerrillas and ex-paramilitaries. Specifically, we show how personal stories can transform a discussion from a low to a high level of deliberation and how they can have the (...) opposite effect. To increase the level of deliberation in the general population, we recommend that good illustrations of DTM’s should be part of the school programs from an early age on, so that children learn how to discuss with others who have different opinions and values. (shrink)

This article analyses how the French Academy of Sciences assessed Jaime Ferrán’s cholera vaccine submitted for the Prix Bréant in the 1880s. Ferrán, a Spanish independent physician, discovered the treatment in 1884 and tried it on thousands of patients during the cholera outbreak in Valencia the following year. His evaluation sparked a controversy in Spain and abroad on the vaccine’s efficacy. The Bréant jury did not see any evidence for it in Ferrán’s submission, a decision usually interpreted in terms of (...) French scientific nationalism (or simple chauvinism): an outsider from the scientific periphery could not be awarded the Bréant. Drawing on the archival records of the award, we suggest that Ferrán failed instead to provide data that the Academy could consider unbiased, according to the contemporary standards for data presentation. We will illustrate these standards at work in the assessment of another submission from Spain, by Philipp Hauser, who received the Bréant for the thoroughness of his statistical endeavour. (shrink)

In the present work, we will analyze the concept of intuition mainly in relation to the epistemological and the metaphysical theses of Schopenhauerian theory. In the first section, we will discuss the central axes of Schopenhauer’s metaphysical system, especially regarding the concept of will (Wille) and the relationship that this entails with his theory of knowledge. Then, we will examine the difference that the German philosopher establishes between representative —or mediated— rational knowledge and direct —or immediate— intuitive knowledge. Likewise, we (...) will trace at first the theses and the fundamental problems of the dualism of representation and we will furtherly establish the problem of the intuition of one’s own body. Finally, we will consider the scope and the limits of intuition, as well as its different variants: mainly aesthetic intuition and its culmination in mystical intuition. (shrink)

In his 1925/26 lecture Logic: The Question of Truth Heidegger turns to an interpretation of the Critique of Pure Reason in order to elucidate his own understanding of time. The largely overlooked lecture series, I argue, is at the root of Heidegger’s exposition of the concept of time and its relationship with human existence (Dasein). Although Heidegger claims that Kant’s concept of time is confined to that of ‘world-time,’ Heidegger develops the first exposition of his understanding of time as ur-temporality (...) via critical analysis of the Critique of Pure Reason. The investigation reveals the conceptual context behind the relationship between time and Dasein, which develops out of Heidegger’s first in-depth interpretation of the Critique of Pure Reason. (shrink)

I investigate Du Châtelet's contribution to the concept of time and position the relevance and content of that contribution between Leibniz and Kant. I argue that Du Châtelet advances Leibniz's concept of time by explaining how we form the idea of time in our mind and how time as an ideal being relates to succession in real beings. I show that Du Châtelet, differently to Kant, recognizes the dependency of time in its constitution on succession in "real things" and that (...) her concept of time is in this respect superior to Kant's. With a detailed investigation into Du Châtelet's notion of time in its own right and without prematurely "fitting" it into a defined debate between her contemporaries, I am aiming to reveal her original contribution to an understanding of time. I locate her concept of time in a context that is explicitly philosophical in terms of an investigation into how the idea of time is formed and constituted rather than a physical debate on the nature of time as a phenomenon relating to the movement of bodies. (shrink)

In the present study, I will consider the crisis of the movement image, and the emergence of a new type of image, namely, the time image. First, I will analyze certain basic concepts used by Deleuze (1925-1995) and by Bergson (1859- 1941) to understand the new type of image that emerges from an interruption of our natural perception, granting us -by separating ourselves from all our previous experiences- pure optical and sound perceptions. Secondly, I will trace the changes that, both (...) inside and outside cinema, made possible this emergence. Finally, according to the signs of the time-image developed by Deleuze, I will analyze the film Paterson (2016), by Jim Jarmusch. The film, inspired not only by the work of the poet William Carlos Williams (1883-1963), but also by other poets of the New York School, seeks to portray, through visual descriptions, the details of our daily lives. Key-words: natural perception - pure perception - movement image - time image - cinema. (shrink)

This paper analyses the arguments for and against what we have called automatic organ procurement model in relation to the organs of the deceased. For this purpose, this work provides empirical evidence to assess the potential impact of this model on donation rates and on public opinion. Specifically, we examine first the reasons supporting this model, with special reference to utilitarian and justice arguments. On the other hand, we analyse both the approaches based on the violation of pre mortem and (...) post mortem interests opposing this theoretical model and the rejection the model would generate in the population. Finally, we point out the aspects that, in our opinion, should be exhaustively regulated if this model were implemented. In particular, we refer to the legal status of the human body, the treatments for end-of-life patients, the incentives for health professionals and the recognition of the right to conscientious objection. (shrink)

Scholars who deal with Heidegger’s philosophy often remark the scarcity of his references to phenomenological reduction as a means to grant access to the point of view of the being-in-the-world of the Dasein, the central theme of his early philosophy. Also the role of phenomenological reduction in Heidegger’s philosophy makes problem, as he criticizes Husserl for making of reduction a mere tool to reveal a pure, timeless and extra-worldly conscience – an untenable claim, according to Heidegger, for Dasein’s being-in-the-world, as (...) his most original way of being, can never be put out of play by any reduction. The role of transcendental reduction in Heidegger’s phenomenology is the theme of the present paper. (shrink)

Forming part of the Routledge Revivals programme, this book, originally published in 1987 to commemorate the centenary of Engels’ The Origin of the Family, Private Property and the State, has been reissued in 2010. As such, it gives us an insight into the lasting importance of Engels’ influential work on ‘the woman question’ on the one hand, while providing us with the complex and sophisticated late 1980s feminist analyses of said work, on the other. The articles in this edited volume (...) attest to the nuanced and often critical readings of The Origin by feminists, who, equipped with conceptual tools developed to explain the distinctly gendered oppression experienced by women, identify several shortcomings in Engels’ important, but contentious exposition of the origins of women’s subjugation. (shrink)

Despite the recent proliferation of scientific, clinical, and narrative accounts of auditory verbal hallucinations, the phenomenology of voice hearing remains opaque and undertheorized. In this article, we outline an interdisciplinary approach to understanding hallucinatory experiences which seeks to demonstrate the value of the humanities and social sciences to advancing knowledge in clinical research and practice. We argue that an interdisciplinary approach to the phenomenology of AVH utilizes rigorous and context-appropriate methodologies to analyze a wider range of first-person accounts of AVH (...) at 3 contextual levels: cultural, social, and historical; experiential; and biographical. We go on to show that there are significant potential benefits for voice hearers, clinicians, and researchers. These include informing the development and refinement of subtypes of hallucinations within and across diagnostic categories; “front-loading” research in cognitive neuroscience; and suggesting new possibilities for therapeutic intervention. In conclusion, we argue that an interdisciplinary approach to the phenomenology of AVH can nourish the ethical core of scientific enquiry by challenging its interpretive paradigms, and offer voice hearers richer, potentially more empowering ways to make sense of their experiences. (shrink)

Several European countries are approving legislative reforms moving to a presumed consent system in order to increase organ donation rates. Nevertheless, irrespective of the consent system in force, family's decisional capacity probably causes a greater impact on such rates. In this contribution we have developed a systematic methodology in order to analyse and compare European organ procurement laws, and we clarify the weight given by each European law to relatives' decisional capacity over individual's preferences (expressed or not while alive) regarding (...) the destination of his or her organs after death. In this sense, the results constitute the first comprehensive and comparative legislative mapping on European transplantation laws. (shrink)

This study aimed to assess the influence of peer relationships on the self-consciousness and social adaptation of school-aged children in the Enugu North Local Government Area of Enugu State. A descriptive cross-sectional survey design was used, with a population of 60,780 (29,968 males and 30,812 females). A multi-stage sampling method was employed to select 602 school-aged children from 58 schools in the Local Government Area, forming the sample for the study. For data collection, the study used questionnaires. Data were analyzed (...) with descriptive statistics and inferential statistics. The findings revealed that more than half of the respondents (62.6%) showed moderate social adaptation, particularly when they were with their families (mean score of 4.53±2.31). The majority (76.6%) had low peer relationships, while 80.6% had high self-consciousness. The mean scores for peer relationships, self-consciousness, and social adaptation differed between male and female respondents. Females had higher peer relationships and social adaptation. The mean score for peer relationships was higher among students in private schools compared to those in public schools. A moderate positive relationship was found between peer relationships and social adaptation at a significance level of p<0.05. It is recommended that governmental and non-governmental organizations organize programs to facilitate peer relationships and social adaptation among school-aged children. Furthermore, teachers and parents should be educated to provide support to children in these areas. (shrink)

En esta entrevista se resolvieron las interrogantes formuladas y orientadas a la preservación de la lengua castellana en Hispanoamérica. En principio, se abordaron tres temas fundamentales derivados de esta propuesta: la escritura, la investigación y la publicidad. Con el primer tópico, se discernió la función de las normativas, los diccionarios y los manuales elaborados por la Real Academia Española. Su intervención es enjundiosa, ya que direcciona al lector y académico al perfeccionamiento de su lenguaje, con la finalidad de que no (...) reincida en errores gramaticales. El segundo rubro abarca la investigación. Esta fue destacada porque facilita la interacción de los hablantes de la lengua castellana con las metodologías que se instauran para configurar un lenguaje totémico. Además, se asume que la única manera de difundir y contribuir a ese conocimiento sería por medio de las publicaciones científicas. La tercera variante consiste en cómo se inserta esta inquietud en torno a la lengua castellana en los ámbitos publicitarios. Esto es neurálgico por su audiencia limitada y el desinterés de respaldo por los Gobiernos. Frente a ello, consideré que el Dr. Ignacio Bosque Muñoz era la persona idónea para confrontar esta realidad sobre el castellano. Su rol importante en la RAE y la Asociación de Academias de la Lengua Española (ASALE) lo amerita, así como sus publicaciones orientadas al estudio del idioma con enfoques gramaticales. Con su interacción, la volición de este trabajo se evidenciará con la explicación del panorama vigente de la lengua y su preservación, como cuando uno desea comprender el Quijote, entender las contribuciones gramaticales y lexicales de la RAE y la ASALE o cuestionar la proliferación del idioma desde los medios de comunicación. La auscultación de esas oscilaciones será el aporte de esta entrevista. (shrink)

Kant says that there is a close affinity between the sublime and moral feelings of respect. This suggests a relatively unexplored way that aesthetic experience could be morally improving. We could come to respect persons by experiencing them as sublime. Unfortunately, this is not at all our ordinary experience of people, and it’s not clear how one would come to it. In this paper I argue that this possibility is realized in the portraits of Thomas Eakins. Through a handful of (...) specific techniques, Eakins suggests an incomparable psychological depth to the subjects of his portraits, a suggestion that causes the viewer to experience that subject as sublime in a way not unlike their experience of a vast ocean or endless abyss. -/- . (shrink)

Este es un álbum de fotografías "robadas" de La Habana y otros lugares de Cuba. Los textos asociados a las fotografías son versos extraídos de cinco poemas de José Martí (“Yo soy un hombre sincero”, “Bosque de rosas”, “En ti pensaba, en tus cabellos”, “La copa envenenada” y “Es rubia: el cabello suelto”), sacados de contexto y organizado en desorden.

Clearings of the Forest (Claros del Bosque, 1977), one of the most poetic and challenging works of María Zambrano’s thought, cannot be approached from a breathless paradigm. For the immersion in these clearings take us into the breathing of being that we contemplate alongside the more obvious physiological breathing, the breathing of life. In this work, Zambrano proposes a poetic and mystical phenomenology of the breathing of being through the breathing of its word. Thus, to recover contact with this (...) inner breathing could be to recover the lost chant of the word. This essay does not pretend to be a detailed analysis of Zambrano’s thought as a whole, nor of the vibrant mystery that her clearings reveal. The purpose is to uncover the fundamental role that breathing plays in this poetic-philosophical journey, along with other symbols such as light or love, with the question of what place this type of philosophical exercise occupies today in the classrooms of contemporary universities. (shrink)

El artículo se centra en abordar la deforestación a través de cuatro enfoques regulatorios: proactivo, preventivo, punitivo y compensatorio. Estos enfoques se aplican en planes, programas y proyectos estratégicos dentro de las políticas ambientales a nivel estatal, regional y local. Además, se utilizan para clasificar los comportamientos y determinar la responsabilidad civil y penal de aquellos individuos o empresas que realizan actividades forestales sin los permisos correspondientes y causan daño ambiental. Como contribución, el artículo propone un quinto enfoque regulatorio a (...) través de un organismo intersectorial para el control de la deforestación. Tomando como referencia la Comisión Intersectorial para el Control de la Deforestación y la Gestión Integral para la Protección de los Bosques Naturales en Colombia, este enfoque busca una colaboración y coordinación entre diferentes agencias gubernamentales, actores interesados y expertos. Al combinar los enfoques regulatorios existentes con el enfoque intersectorial, se argumenta que se puede desarrollar un marco más completo y efectivo para mitigar la deforestación, proteger la biodiversidad y garantizar prácticas sostenibles de uso de la tierra. (shrink)

¿Qué tal una toma diferente de los ricos y famosos? Primero lo obvio — las novelas de Harry Potter son supersticiones primitivas que animan a los niños a creer en la fantasía en lugar de asumir la responsabilidad del mundo-la norma por supuesto. JKR es tan despistada sobre sí misma y el mundo como la mayoría de las personas, pero unas 200 veces más destructivas que el estadounidense promedio y unas 800 veces más que el chino promedio. Ella ha sido (...) responsable de la destrucción de tal vez 30.000 hectáreas de bosque para producir estas novelas de basura y toda la erosión subsiguiente (no trivial como es al menos 6 y tal vez 12 toneladas/año de tierra en el océano para todos en la tierra o tal vez 100 toneladas por American, y así alrededor de 5000 toneladas/año para los libros y películas de Rowling y su 3 niños). La tierra pierde al menos el 1% de su tierra vegetal cada año, por lo que se acerca a 2100, la mayor parte de su capacidad de cultivo de alimentos desaparecerá. Luego está la enorme cantidad de combustible quemado y los desechos hechos para hacer y distribuir los libros y películas, muñecas de plástico, etc. Ella muestra su falta de responsabilidad social produciendo niños en lugar de usar sus millones para alentar la planificación familiar o comprar la selva tropical, y promoviendo la estupidez liberal convencional de la 3ª supremacía mundial que está destruyendo Gran Bretaña, Estados Unidos, el mundo y el futuro de su descendiente. Por supuesto, ella no es tan diferente de las otras 7.8 mil millones de - sólo más ruidosas y destructivas. Es el no libre problema de almuerzo escrito grande. La multitud simplemente no puede ver que no hay tal cosa como ayudar a una persona sin dañar a los demás. Los derechos o privilegios dados a los nuevos participantes en un mundo superpoblado sólo pueden disminuir los de los demás. A pesar de los desastres ecológicos masivos que ocurren delante de ellos en todas partes todos los días, no pueden anclar a la maternidad desenfrenada de "lo diverso", que representa la mayor parte del aumento de la población del siglo pasado y todo eso en este. Carecen de una combinación de inteligencia, educación, experiencia y cordura necesaria para extrapolar los asaltos diarios a los recursos y el funcionamiento de la sociedad para el eventual colapso de la civilización industrial. Cada comida, cada viaje en coche o autobús, cada par de zapatos es otro clavo en el ataúd de la tierra. Probablemente nunca ha cruzado su mente que un asiento en un avión de Londres a San Francisco produce alrededor de una tonelada de carbono que derrite unos 3 metros cuadrados de hielo marino y como uno de los privilegiados que probablemente ha volado cientos de tales vuelos. No sólo los ricos y famosos, pero casi cualquier figura pública en absoluto, incluyendo prácticamente todos los profesores, se ven presionados a ser políticamente correcto, que en el las democracias occidentales, ahora significa socialdemócrata (Neomarxista — i. e., comunista diluido), supremacistas del tercer mundo que trabajan por la destrucción de sus propias sociedades y sus propios descendientes. Entonces, aquellos cuya falta of educación, experiencia, inteligencia (y el sentido común básico), que debería prohibirles hacer declaraciones públicas en absoluto, dominar totalmente a todos los medios de comunicación, creando la impresión de que los inteligentes y civilizados deben favorecer la democracia, la diversidad y la igualdad, mientras que la verdad es que estos son los problemas y no las soluciones, y que ellos mismos son los principales enemigos de la civilización. Ver mi suicidio por la democracia 2Nd Ed (2019) y otras obras. (shrink)

Neste trabalho, pretendemos investigar como deve ser compreendida a questão “o que é o melhor?”, enunciada por Aristóteles no início de Ética Eudêmia I 8. Pretendemos, com isso, determinar quais são as suposições a partir das quais Aristóteles aborda essa pergunta em I 8, qual o tipo de resposta que a ela deve ser fornecida e como essa questão insere-se na investigação desenvolvida nos capítulos anteriores. Sustentaremos que, em I 8, Aristóteles pretende dar continuidade à tarefa que é iniciada em (...) I 7 e que consiste em tornar mais clara uma concepção geral de felicidade que não é posta em questão. Parte dessa concepção de felicidade consiste na ideia segundo a qual o melhor corresponde ao fim. A I 8 caberia tornar mais claro o que significa dizer do fim, que ele é aquilo que é o melhor. (shrink)

Nuestro objetivo consiste en caracterizar la ontología corporal de las mujeres indígenas mapuce desde el esquema epistemológico sujeto-sujeto, propio de las teorías decoloniales. En este aspecto, nos interesa desnaturalizar ciertos mecanismos de subalternización, en tanto huellas de la colonialidad, que siguen operando no solo en la construcción de sentidos, sino también como reproductores de la opresión interseccional que experimentan estas mujeres. Preliminarmente, para este planteo, nos enfocaremos en la delimitación del concepto de interseccionalidad. Luego, intentaremos articular, desde un planteo feminista (...) decolonial, diversas narrativas de estas mujeres mapuce, vinculadas a la precarización de sus vidas y su salud, como parte de las violencias instituidas por la cultura hegemónica. Finalmente, nos resulta fundamental poner de relieve la resiliencia de las culturas subalternizadas, como forma horizontalizada de narrativizar un sentir decolonial desde la memoria performativa del cuerpo, contra ciertos dispositivos de subalternización, a partir de la clara referencia a las luchas y re-existencias de las mujeres indígenas mapuce, en el marco de una perspectiva situada en la decolonización, la emancipación y la liberación de los pueblos oprimidos. (shrink)

Prior to this intervention the site used to be a degraded fiscal property, that functioned as a bus yard, a police legal deposit, and a restaurant parking lot. Underneath it runs the Maldonado stream culvert, covered by a concrete slab at a depth of only -20cm. Next to the site is a 5m high railroad embankment. The plot is strategically located at the end of Juan B. Justo avenue and works as a gateway to the Tres de Febrero park (also (...) known as Bosques de Palermo, the Buenos Aires’s biggest green space designed by Charles Thays in 1875). It is situated in the neighborhood of Palermo, an area that underwent a vertiginous residential and commercial expansion since the late 90´s. -/- The design approach is influenced by the adjacent urban fragments: the grounds of the Sociedad Rural Argentina, the surrounding Avenues Santa Fe-Sarmiento; the opening of Darregueyra street expected for the near future, the implementation of historic preservation guidelines for the Tres de Febrero Park, and the proposal for the development of nearby railroad yards. -/- Specifically, the project seeks to minimize the impact of the fast traffic that runs along Bullrich avenue, improving pedestrian and cycle access to the park. At the same time it defines new landscape features, utilizing the earth made available by the tunneling works of a new subway line. -/- The project comprises the structuring of an existing 800 meter long embankment and the transformation of the sidewalk into a public promenade. This is achieved through a wider sidewalk of 12m on average, which is part of a series of longitudinal stripes ranging from high speed to quiet spaces. The first band of grass and aged tipas (tipuana tipu) buffer pedestrian and cyclist from automotive traffic. Cycle traffic is organized on its own lane. The sidewalk itself contains several bays that act as urban lounges. Next, a continuous concrete bench delimits the beginning of the slope, backed by a stripe of grass that works as a soft extension. Finally, plants for contemplation are arranged as undulating traces. Rhythmic use of retaining gabions defines longitudinal segments of varying slope, unifying the spacial criterion. This series is punctuated by an amphitheater and framed by triangular plazas at the corners. -/- Material choices for hard surfaces are constrained by concerns of durability, low cost, and consistency with other ongoing public works. -/- Hard materials, as well as the plant selection needed to be low-maintenance. The palette was kept to reinforced concrete, granitic slabs, and granite stone in large size –forming retaining gabions- and as loose finishing for pavements. Likewise, the lack of a protective enclosure and of continuous surveillance dictated that urban furniture and fixtures be anti-vandalic. The stealing of these components –from inspection lids, to benches, to plants- is a common problem in urban spaces in many Latin American cities. To prevent this, fixtures must be designed according to precise specifications regarding their weight, fixing and anchoring systems, and mechanical parts. -/- Sidewalks are organized through a 6 meter grid made of granitic white slab, infilled with textured combed nonslip concrete modules. Extended bays and corner squares are finished with white and black slabs respectively. These materials are similar to another used in public spaces under construction, in the believe that it creates a collective identification of themselves along the city. -/- The continuous reinforced concrete bench is 1.10 m wide, in order to allow people to use it in non-conventional ways. Further up on the slope, undulating paths separate plant species and provide access for gardening, but are also open to use by the public. They are paved with 2 meter-long precast concrete slabs (smaller and lighter pieces were avoided to deter robbery). As they reach the gabions they connect with sloping paths covered with loose granitic stones. The gabions themselves allow the creation of varying slopes while contributing to retaining the soil, which is reinforced with geosynthetic fabric in the perimeter to avoid landslides originated by strong rains typical of the region. -/- Urban furniture is featured on the wider bays of the sidewalk and at corner plazas. It includes seats, water fountains, bicycle racks, wastepaper baskets. As a counterpoint to the linear concrete bench, groups of concrete seats are arranged informally. These seats are a reinterpretation of the dynamic BKF chair (also known as Butterfly chair), the classic Argentinean design of the 1930’ by Antonio Bonet, Juan Kurchan, and Jorge Ferrari-Hardoy. A few low concrete tables complete these spaces as authentic urban lounges. Lighting design accompanies the general features of the project and creates a new scenography emphasizing night-time usage. -/- Landscape gardening criteria is set up by a selection of various species of high-resistant pasture (grass). The higher the slope, the higher the grass, increasing the final volumetric result. Based on considering the original tipas line (tipuana tipu, a species from the north of Argentina, yellow flowering) as a vertical wall that frames the view, the horizontal stripes contain a single species each, differing in size, shade and flowering periods –adding, in the middle band, a changing color on the big green plane slope in the same chromatic range. The final configuration of the stripe sequence from bottom to top: bermuda grass, bulbine frutescens, euryops pectinatus. The upper band existing native species is reinforced with new samples: paspalum exaltatum + cortadera selloana and ipomea + thumbergia climbing the railway fence. Each sector between gabions has an automated system of drip irrigation. Near the corner plazas, several palms are planted to provide shade and identity to the street-crossing. -/- The intervention proposes an ambivalent effect on the landscape, trascending the merely ornamental by accompanying the motorist in speed, while conforting the pedestrian with spaces for contemplation and urban relax. (shrink)

Este artigo é uma introdução crítica ao problema da vagueza. Não vou explicar ou avaliar as teorias da vagueza aqui. Meu objetivo é introduzir e discutir o próprio problema, com o intuito de alcançar uma formulação clara do mesmo. Minha formulação tornará claro quais condições uma teoria ideal da vagueza deveria satisfazer, assim como os principais obstáculos para desenvolver teorias que satisfaçam estas condições.

En los últimos tiempos el derecho ambiental ha ganado un puesto importante en el ámbito jurídico, hecho que refleja la preocupación que hoy se tiene por la relación del hombre con su entorno. Desde hace quince años, la Universidad Colegio Mayor de Nuestra señora del Rosario, por intermedio de su Facultad de Jurisprudencia y concretamente de la Especialización y la línea de investigación en Derecho Ambiental, ha propuesto a través de diversos proyectos avanzar en el conocimiento y análisis del ordenamiento (...) jurídico ambiental, aportando así al desarrollo, estructura y consolidación de esta rama jurídica. Bajo estos parámetros, el objetivo de esta publicación es hacer algunas reflexiones en torno a distintos temas que dentro del derecho público impactan o influyen al derecho ambiental y responder a los enormes desafíos que se presentan en la materia. Por tanto, el programa quiere contribuir desde la academia al diálogo crítico y propositivo que permita dar solución a los problemas encontrados en la aplicación del derecho ambiental. En el primer capítulo, Gloria Amparo Rodriguez describe los ordenamientos jurídicos constitucionales de Colombia, Ecuador y Bolivia a fin de analizar la forma en que cada uno de ellos consagra el derecho a un ambiente sano. A continuación, Martha Ovalle y Zelba Nidia Castro de Perez realizan un estudio de los principios de precaución y prevención, exponiendo su alcance, su fundamento desde el derecho internacional y cómo vienen siendo entendidos por nuestro ordenamiento jurídico, tanto jurisprudencial como legal. Luis Adolfo Diazgranados se ocupa de la responsabilidad de los funcionarios públicos en materia ambiental, para lo cual realiza un análisis de los deberes consagrados en la normatividad vigente. Continuando con esta temática, el profesor Jorge Agudo Gonzalez, de la Universidad Autónoma de Madrid, explora la incidencia del ambiente y los recursos naturales en los procesos contractuales, a fin de mostrar cómo estas materias se han constituido en variable fundamental en el devenir de la formación, celebración y ejecución de los contratos, desde un punto de vista crítico, los aspectos importantes del proceso sancionatorio ambiental, evidenciando las falencias y vacios del a Ley 1333 de 2009. Jairo Cabrera plantea algunas reflexiones sobre la responsabilidad, valiéndose de la doctrina internacional, sobre la problemática de la reparación por daño ambiental. Por su parte, Leonardo Güiza Suárez explica el régimen general de la responsabilidad ambiental en el ordenamiento jurídico a partir del daño de los bosques naturales y su incidencia sobre los derechos humanos. Andres Gomez Rey, desde la teoría del acto administrativo, desarrolla el análisis crítico del régimen jurídico de las aguas superficiales en el derecho ambiental. Giovani J. Herrera Carrascal realiza una disertación sobre los recursos naturales y el ambiente como elementos del espacio público que a su vez constituye en un componente del medio ambiente urbano a partir de la jurisprudencia y de las competencias respectivas. Por último, Marybell Ochoa Miranda trate el tema de los residuos hospitalarios en Colombia, exponiendo su régimen jurídico, las competencias de las autoridades ambientales, los deberes que en estos asuntos tienen los ciudadanos, proponiendo lineamientos para avanzar en la consolidación de la gestión integral de residuos hospitalarios y similares. (shrink)

Em contraste com a tradicional autoconsciência reflexiva na qual o sujeito se refere consciente e deliberadamente a si mesmo, a tradição fenomenológica, de Husserl a Heidegger e Sartre, postula uma forma de autoconsciência intransitiva pré-reflexiva primitiva. Infelizmente, essa autoconsciência intransitiva pré-reflexiva é sempre caracterizada negativamente: não reflexiva, não cognitiva, não transitiva, não objetiva, etc. Schear (2009, p. 14) observa que, como resultado, quando buscamos uma descrição ou caracterização positiva do suposto fenômeno, ficamos com frases ambíguas e pouco claras, como "presença (...) sutil de fundo" (ZAHAVI, 2005, p. 124). (shrink)

En los albores de la tercera del siglo XXI, la existencia de la humanidad se ha vuelto sumamente peligrosa. Estamos talando nuestros bosques, agotando nuestros acuíferos de agua dulce y perdendo nuestros suelos superiores vitais. Estamos eliminando a vida de nuestros oceanos e reemplazándola com cientos de milhões de toneladas de desechos plásticos. Estamos inundando nosso ambiente com produtos químicos industriais tóxicos. Nuestra contaminação está impulsando a mudança climática que provoca olas de calor, sequías e incêndios florestais que destrozan o (...) tejido de la vida en los continentes. Y estamos trazendo novas gerações no mundo, milhões que requerem acesso aos recursos de uma existência digna. El alcance y la amplitud de las amenazas a la vida aumentarn día tras día. Este não é um modo sustentável de desarrollo. A causa raíz de nuestros machos fornece uma forma de pensar equivocada. ¿Que significa exatamente? significa que hemos estado pensando em nosotros mismos principalmente como seres materiais, mientras negamos nuestra naturaleza espiritual. Debido a que pensamos que existimos como seres materiais e nada mais, damos prioridade a proteger nuestros cuerpos del daño y prolongar nuestra existencia material. Nuestra naturaleza espiritual, si é que se considera em absoluto, se trata como um aspecto secundário de nuestro ser físico, algo que não deve ser tomado em serio. Para nós, as únicas cosas que importam são os fenômenos que aparecem no mundo material, como se pueden ver, oír, tocar o mediterrâneo, por saber que nuestros sentidos nos engañan, los sentidos son una construção del cerebro. Lo que consideramos um mundo real é uma ilusão. A dominação do pensamento positivista e materialista conduz à irracionalidade e à destruição. Pero, ¿adónde nos ha llevado este enfoque? ¿Nos ha traído una sensación de felicidad y plenitud? No lugar de viver cada dia com um espírito de cooperação alegre, con nuestros corazones llenos de brillante esperanza y feliz antecipación, nos hemos aislado Diferenos de los demás y verlos como rivales o inemigos. Nuestros pensamientos estão inundados de sospecha, miedo y codicia, lo que lleva a un ciclo interminável de guerra, pobreza, hambruna y destruição ambiental. A menos que despertemos pronto e prestemos atenção a nossa naturaleza espiritual, não há futuro para a humanidade na Terra. Las palabras son vida. As palavras da luz. Las palabras son poder. Las palavras son energía. Las palabras son verdad. Las palabras pueden animar y las palabras también pueden matar. Las palabras pueden dar esperanza ou hundirnos en la desesperación. La gente usa palabras para construir la paz y usa palabras para hacer la guerra. Las palabras pueden crear muros entre culturas, religiões e nações. Y las palabras también pueden construir puentes. La existencia de un individuo, una familia, una comunidad, un país y nuestro planeta está conduzindo al been ou al mal a través del poder de las palabras que hablamos. Las palabras que hablamos son responsables de todo lo que sucede neste mundo. Nosotros, por lo tanto, debemos ser responsables de las palabras que hablamos. Em nome das gerações futuras, espero que cada um de nosotros haga todo o possível para hablar solo palabras brilhantes y llenas de luz, para que um dia, nuestros descendentes nazcan en un mundo lleno de luz. No hay tiempo que perder. A partir deste momento, espero que todos echemos uma vista de cerca das palavras que hemos estado usando e hagamos esfuerzos constantes para llenarlas de brillo. Nadie va a cambiar nuestra vida por nosotros. Nadie va a cambiar el mundo por nosotros. É hora de cada um de nós reconhecer o prodigioso poder criativo que se desata em cada palavra que pronuncia, e de maneira consciente pronunciemos apenas palavras de gratidão, alienação e boa intenção. A partir deste momento, elijamos palabras que resuenen con amor y perdón para nosotros mismos y para los demás. Ciertamente podemos fazer se damos um passo solo adelante. Un paso a la vez, uma palavra a la vez, podemos arrancar de raíz os gérmenes de tragédia e aislamiento de nossa consciência e conversão em ondas de felicidade e conciliação. Por nosostros mismos, por la Madre Tierra y por el bien de las generaciones futuras, usemos palavras que contribuem para a evolução positiva de la humanidad en la Tierra. (shrink)

En los albores de la tercera década del siglo XXI, la existencia de la humanidad se ha vuelto sumamente peligrosa. Estamos talando nuestros bosques, agotando nuestros acuíferos de agua dulce y perdiendo nuestros suelos superiores vitales. Estamos eliminando la vida de nuestros océanos y reemplazándola con cientos de millones de toneladas de desechos plásticos. Estamos inundando nuestro medio ambiente con productos químicos industriales tóxicos. Nuestra contaminación está impulsando el cambio climático que provoca olas de calor, sequías e incendios forestales que (...) destrozan el tejido de la vida en los continentes. Y estamos trayendo nuevas generaciones al mundo, millones que requieren acceso a los recursos de una existencia digna. El alcance y la amplitud de las amenazas a la vida aumentan día tras día. Este no es un modo sostenible de desarrollo. La causa raíz de nuestros males proviene de una forma de pensar equivocada. ¿Qué significa esto exactamente? significa que hemos estado pensando en nosotros mismos principalmente como seres materiales, mientras negamos nuestra naturaleza espiritual. Debido a que pensamos que existimos como seres materiales y nada más, damos prioridad a proteger nuestros cuerpos del daño y prolongar nuestra existencia material. Nuestra naturaleza espiritual, si es que se la considera en absoluto, se trata como un aspecto secundario de nuestro ser físico, algo que no debe tomarse en serio. Para nosotros, las únicas cosas que importan son los fenómenos que aparecen en el mundo material, cosas que se pueden ver, oír, tocar o medir, pero sabemos que nuestros sentidos nos engañan, los sentidos son una construcción del cerebro. Lo que consideramos un mundo real es una ilusión. La dominación del pensamiento positivista y materialista conduce a la irracionalidad y la destrucción. Pero, ¿adónde nos ha llevado este enfoque? ¿Nos ha traído una sensación de felicidad y plenitud? En lugar de vivir cada día con un espíritu de alegre cooperación, con nuestros corazones llenos de brillante esperanza y feliz anticipación, nos hemos aislado Preimpresión de Academia Letters.©2021 por el autor – Acceso abierto – Distribuido bajo CC BY 4.0 1 diferenciarnos de los demás y verlos como rivales o enemigos. Nuestros pensamientos están inundados de sospecha, miedo y codicia, lo que lleva a un ciclo interminable de guerra, pobreza, hambruna y destrucción ambiental. A menos que despertemos pronto y prestemos atención a nuestra naturaleza espiritual, no habrá futuro para la humanidad en la Tierra. Las palabras son vida. Las palabras son luz. Las palabras son poder. Las palabras son energía. Las palabras son verdad. Las palabras pueden animar y las palabras también pueden matar. Las palabras pueden dar esperanza o hundirnos en la desesperación. La gente usa palabras para construir la paz y usa palabras para hacer la guerra. Las palabras pueden crear muros entre culturas, religiones y naciones. Y las palabras también pueden construir puentes. La existencia de un individuo, una familia, una comunidad, un país y nuestro planeta está siendo conducida al bien o al mal a través del poder de las palabras que hablamos. Las palabras que hablamos son responsables de todo lo que sucede en este mundo. Nosotros, por lo tanto, debemos ser responsables de las palabras que hablamos. En nombre de las generaciones futuras, espero que cada uno de nosotros haga todo lo posible para hablar solo palabras brillantes y llenas de luz, para que un día, nuestros descendientes nazcan en un mundo lleno de luz. No hay tiempo que perder. A partir de este mismo momento, espero que todos echemos un vistazo de cerca a las palabras que hemos estado usando y hagamos esfuerzos constantes para llenarlas de brillo. Nadie va a cambiar nuestra vida por nosotros. Nadie va a cambiar el mundo por nosotros. Es hora de que cada uno de nosotros reconozca el prodigioso poder creativo que se desata en cada palabra que pronunciamos, y de manera consciente pronunciemos sólo palabras llenas de gratitud, aliento y buena intención. A partir de este momento, elijamos palabras que resuenen con amor y perdón para nosotros mismos y para los demás. Ciertamente podemos hacerlo si damos un solo paso adelante. Un paso a la vez, una palabra a la vez, podemos arrancar de raíz los gérmenes de tragedia y aislamiento de nuestra conciencia y convertirlos en ondas de felicidad y conciliación. Por nosotros mismos, por la Madre Tierra y por el bien de de las generaciones futuras, usemos palabras que contribuyan a la evolución positiva de la humanidad en la Tierra . (shrink)

El materialismo de la Edad Moderna nos describe al hombre como una máquina, comparable a un complejo artilugio mecánico. Cabe entonces imaginar que una máquina no-biológica pueda constituir un ser pensante como lo son los seres humanos, e incluso cabría pensar en la posibilidad de codificación de una mente humana real para su posterior trasvase a un sustrato artificial. Considero que estas últimas posiciones son más propias de la cultura friki o de amantes de la ciencia ficción que de una (...) cultura humanista seria. En cualquier caso, una cosa parece clara: la simulación por ordenador de cualquier tipo de materia no es la materia misma. Una simulación por ordenador de una estrella no emite luz ni calor, y del mismo modo tampoco ofrece calor humano (en términos materiales) ni voluntad de vivir una máquina que hipotéticamente pueda contener toda la información sobre el ser humano y simular sus respuestas. -/- English translation: The materialism of the Modern Age describes human beings as machines, comparable to complex mechanical devices. It is then possible to imagine that a non-biological machine can constitute a thinking being as humans are, and one could even think of the possibility of coding a real human mind for its subsequent transfer to an artificial substrate. I think that these latter positions are more typical of the geek culture or of science fiction lovers than of a serious humanist culture. In any case, one thing seems clear: the computer simulation of any type of matter is not the matter itself. A computer simulation of a star does not emit light or heat, and likewise a machine that hypothetically can contain all the information about a human being and simulate his/her responses offers neither human heat (in material terms) nor will to live. (shrink)

Întrucât teoria corzilor nu a fost până în prezent capabilă să explice fenomenele, ar putea părea că aceasta confirmă opinia lui Feyerabend că nu există o "metodă" a științei. Și totuși, teoria corzilor este în continuare cel mai activ program de cercetare pentru gravitația cuantică. Dar, față de alte teorii nefalsificabile, aceasta are ceva în plus, special: limbajul matematic, cu o logică clară a decucțiilor. Până la un punct poate reproduce teoriile clasice gauge și relativitatea generală. Și există speranța ca (...) într-un viitor nu foarte îndepărtat să se poată elabora experimente care să verifice teoria. DOI: 10.13140/RG.2.2.22843.16163. (shrink)

En 1968 ocurrieron dos hechos sobre los cuales cabe hacer una reflexión orientada por la bioética: la llamada Revolución del 68 y la aparición de la Carta encíclica Humanae Vitae. El Concilio Vaticano II, que fue presentado como una actualización de la Iglesia católica al mundo moderno, fue el escenario de los estudios previos a la redacción del documento pontificio, donde Pablo VI dejó clara la postura del Magisterio de la Iglesia sobre la moral sexual y anticipa los errores (...) prácticos que se seguirían a planteamientos conceptuales antropológicos erróneos o equivocados sobre esa temática. Hay necesidad de rehabilitar la Humanae vitae para volver a percibir el acto conyugal en su “verdad inalterable”, donde no se puede separar el bien y la belleza de la donación mutua de los cónyuges, que redunda en el bien común de la sociedad para defender su célula básica y nuclear que es la familia. In 1968, two events occurred on which it is worth reflecting on bioethics: the so-called Revolution of 1968 and the appearance of the Encyclical Letter Humanae Vitae. The Second Vatican Council, which was presented as an update of the Catholic Church to the modern world, was the scene of the studies prior to the drafting of the pontifical document, where Paul VI made clear the position of the Magisterium of the Church on sexual morality and it anticipates the practical errors that would follow erroneous or mistaken anthropological conceptual approaches on this subject. There is a need to rehabilitate Humanae vitae in order to re-perceive the conjugal act in its "unalterable truth", where good and beauty cannot be separated from the mutual donation of the spouses, which results in the common good of society to defend its basic and nuclear cell which is the family. (shrink)

Amy saves a man from drowning despite the risk to herself, because she is moved by his plight. This is a quintessentially supererogatory act: an act that goes above and beyond the call of duty. Beth, on the other hand, saves a man from drowning because she wants to get her name in the paper. On this second example, opinions differ. One view of supererogation holds that, despite being optional and good, Beth’s act is not supererogatory because she is not (...) praiseworthy; the other agrees that Beth is not praiseworthy but holds that her act is nevertheless supererogatory because, while supererogatory actions are generally performed by praiseworthy agents, an individual need not be praiseworthy for their act to be supererogatory. In this paper, I raise a problem for this latter position, which I shall call the Anti-Motivation View of supererogation. While the Anti-Motivation View rejects the claim that the agent’s motivations are important, it accepts that the agent’s intentions are. Thus, this view assumes that a clear, coherent distinction can be drawn between intentions and motivations in the context of supererogation. This distinction is often attributed to Mill; however, his original discussion reveals an inconsistency. Consider Clara, who saves a man from drowning because she wants to torture him later. According to Mill, Clara’s act is not morally good; those who follow Mill will have to accept that it is therefore not supererogatory. Mill asserts that Clara’s act differs from Amy’s and Beth’s not just in motivation but also in intention. I question this explanation and demonstrate that the distinction between motivation and intention is not as clear as the Anti-Motivation View has supposed and that the gap between the Anti-Motivation View and the alternative Praise-Based View is either much greater or much smaller than previously thought. (shrink)

En este artículo argumento que, pese al llamado “escepticismo cartesiano”, el significado y alcance de la refutación cartesiana del escéptico y del ateo pueden comprenderse a la luz de tres hitos metafísicos. En la primera sección examino de qué forma este filósofo emplea argumentos escépticos como método, no como fin. Tal como enfatizo, el cogito es el punto en que la duda hiperbólica debe detenerse. Luego, en la segunda sección, discuto por qué Descartes es contrario al fideísmo. Debido a que (...) este se relaciona con el escepticismo, y con la imposibilidad de probar la existencia de Dios, Descartes prueba que Él existe. Sostengo, en la sección final, que Dios es garante de la certeza epistemológica, incluso en el caso de las ideas claras y distintas, cuya confiabilidad pareciera en peligro debido a la hipótesis escéptica del genio maligno. Según el francés, entonces, probar que Dios existe es necesario para garantizar el conocimiento cierto, y es base para inferir la existencia del mundo externo. Los tres hitos, entonces, parecen suficientes para delimitar el sentido y alcance del llamado escepticismo cartesiano. (shrink)

La psicología contemporánea parece caracterizarse desde sus propios orígenes por la multiplicidad de sus contenidos, además de por su casi infinita fragmentación en corrientes encontradas. Esto crea importantes dificultades, no sólo a quienes quieran tener una primera aproximación, sino también a los especialistas, que muchas veces no llegan a una opinión suficientemente clara sobre la naturaleza epistemológica de la psicología, ni sobre su unidad disciplinar. Esta obra, sin descuidar el problema global, se centra en un aspecto particular: el que (...) presenta la praxis de la psicología, en particular la psicoterapia y sus fundamentos teóricos. Se pone especial interés en una visión crítica del psicoanálisis, punto de referencia inevitable (positivo o negativo) para la mayoría de las corrientes de psicoterapia. Pero este intento de esclarecimiento epistemológico y práctico se lleva a cabo desde un punto de vista original: a la luz del pensamiento de Santo Tomás de Aquino (1225-1274), conocido como uno de los más grandes teólogos y filósofos de la Iglesia Católica. Las calidades del Aquinate como epistemológico son sobradamente conocidas. Menos conocida es su faceta de psicólogo, que esta obra quiere poner de manifiesto con gran detalle para evidenciar la actualidad de las líneas maestras de la psicología de Santo Tomás, como también la posibilidad de practicar hoy la psicología bajo la guía fundamental del Doctor Humanitatis.\n. (shrink)

Aspásia de Mileto (470?-400?) é uma figura cuja história nos é nebulosa e ao mesmo tempo muito clara. Nebulosa pois, como sugere Marta Andrade (2022, p. 24), trata-se de uma existência, como muitas outras, cuja memória a posteridade raramente se ocupou ou simplesmente esqueceu. Mas também clara pois Aspásia possui uma persona constituída no que chamamos de "tradição". A amante de Péricles. A professora de Sócrates. A esposa de Lísicles. Sua figura é frequentemente resgatada à sombra das figuras (...) masculinas com as quais se envolveu. Em grande medida porque as fontes que a resgatam trazem seu nome à margem, mas também em parte devido a uma postura metodológica que, por vezes, ignora nomes de mulheres. Neste artigo, viso recorrer às fontes para trazer à tona o protagonismo de Aspásia no que tange à educação e seu pioneirismo no pensamento retórico. Na primeira seção, desenvolverei uma breve biografia de Aspásia, sua possível influência política e suas habilidades pedagógicas. Na segunda seção, tratarei especialmente de suas contribuições para a retórica, abordando o discurso atribuído a si no Menêxeno de Platão e a Oração Fúnebre atribuída a Péricles por Tucídides. Por fim, na conclusão, diante das teses desenvolvidas, chegaremos a uma imagem mais digna de Aspásia, vislumbrando o retrato de uma mulher que dirige um elogio à coragem e cuja opinião incide diretamente em seu corpo social e político. Desse modo, compreenderemos melhor seus avanços nos âmbitos pedagógicos e retóricos, tidos como cruciais para o desenvolvimento dos cidadãos gregos. (shrink)

A tradução a seguir tem como pretensão demonstrar o modo como Gaston Berger (1896-1960) em seu texto Husserl et Hume, promove uma articulação entre a fenomenologia de Edmund Husserl e o empirismo de David Hume. No texto, o autor apresenta a maneira como a fenomenologia ao valorizar a experiência (tendo-a como imprescindível) se aproxima da filosofia de Hume, e ao tratá-la como insuficiente por si mesma, acaba por estabelecer uma estreita relação com o idealismo transcendental kantiano. O fato é que (...) por mais que Husserl acredite ter superado a imediaticidade dos fatos empíricos vindo a construir um novo sistema de idealismo transcendental, a sua fenomenologia jamais deixou de clara fazer referência a Hume. (shrink)

Las actuales circunstancias políticas y culturales nos sumergen en una realidad paradojal, por un lado se exaltan la subjetividad, la autonomía, la independencia y al mismo tiempo se constriñen las libertades pretendiendo reducir todas las voluntades a una masa informe pero obediente al mandato de una conciencia colectiva omnipresente. Para una cabal comprensión de la realidad y alcances de la libertad humana se hace imprescindible entonces remitirnos a los horizontes de comprensión que nos brinda la Antropología, particularmente la Antropología Trascendental, (...) pues emerge como una respuesta clara, profunda y a grandes interrogantes de nuestro tiempo. (shrink)

Resenha - DIAS, Maria Clara (org.). O que é filosofia? Ouro Preto: Instituto de Filosofia, Artes e Cultura / Universidade Federal de Ouro Preto, 1996. 154 p.

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

El presente trabajo versa sobre cómo se construye una cierta identidad y, por tanto, un cierto tipo de sujeto, a partir de los sistemas normativos propios de la adivinación en la santería cubana. Este análisis se realiza a partir de las experiencias en el trabajo de campo del autor durante cinco años en una “casa de santo” en Remedios, Villa Clara y del estudio exhaustivo de las llamadas “letras” de Ifá. La adivinación en esta religión no solo resulta un (...) acto predictivo, sino una manera de conformar un tipo de personalidad, a partir de un conjunto de reglas y recomendaciones individualizadas para cada creyente. (shrink)