When visual attention is directed away from a stimulus, neural processing is weak and strength and precision of sensory data decreases. From a computational perspective, in such situations observers should give more weight to prior expectations in order to behave optimally during a discrimination task. Here we test a signal detection theoretic model that counter-intuitively predicts subjects will do just the opposite in a discrimination task with two stimuli, one attended and one unattended: when subjects are probed to discriminate the (...) unattended stimulus, they rely less on prior information about the probed stimulus’ identity. The model is in part inspired by recent findings that attention reduces trial-by-trial variability of the neuronal population response and that they use a common criterion for attended and unattended trials. In five different visual discrimination experiments, when attention was directed away from the target stimulus, subjects did not adjust their response bias in reaction to a change in stimulus presentation frequency despite being fully informed and despite the presence of performance feedback and monetary and social incentives. This indicates that subjects did not rely more on the priors under conditions of inattention as would be predicted by a Bayes-optimal observer model. These results inform and constrain future models of Bayesian inference in the human brain. (shrink)

Letters commenting on Hardwig, J "Is There a Duty to Die?" with a reply to those letters by the author.

Covaluation is the generalization of coreference introduced by Tanya Reinhart. Covaluation distributes in patterns that are very similar yet not entirely identical to those of binding. On a widespread view, covaluation and binding distribute similarly because binding is defined in terms of covaluation. Yet on Reinhart's view, binding and covaluation are not related that way: binding pertains to syntax, covaluation does not. Naturally, the widespread view can easily explain the similarities between binding and covaluation, whereas Reinhart can easily explain the (...) dissimilarities. Reciprocally, the widespread view finds it harder to explain the dissimilarities, whereas Reinhart finds it harder to explain the similarities. Reinhart and others have proposed more than one explanation of the similarities, but as I argue, these explanations do not work. Hence although I adopt Reinhart's view, I propose a new explanation of the similarities and dissimilarities between binding and covaluation: While Reinhart has invoked semantic structure only to explain dissimilarities, I do so to explain both similarities and dissimilarities at once. Finally, I examine in light of this approach the topics of language acquisition, only-constructions, the identity predicate, the Partee/Bach/Higginbotham problem, the Dahl puzzle and its recent versions by Roelofsen. (shrink)

This paper is about conjunctions and disjunctions in the scope of non-doxastic atti- tude verbs. These constructions generate a certain type of ignorance implicature. I argue that the best way to account for these implicatures is by appealing to a notion of contex- tual redundancy (Schlenker, 2008; Fox, 2008; Mayr and Romoli, 2016). This pragmatic approach to ignorance implicatures is contrasted with a semantic account of disjunctions under `wonder' that appeals to exhausti cation (Roelofsen and Uegaki, 2016). I argue (...) that exhausti cation-based theories cannot handle embedded conjunctions, so a pragmatic account of ignorance implicatures is superior. (shrink)

James a maintes fois célébré les rencontres philosophiques et l’on sait les efforts de James et de Bergson pour se voir, lors des passages de James en Europe. Proximité physique ne signifie évidemment pas convergence ni capillarité philosophiques, comme l’apprend à ses dépens Agathon dans le Banquet de Platon. Or, le rapprochement, mais aussi les confusions, entre la philosophie de Bergson et celle de James, voire entre « bergsonisme » et « pragmatisme », restent un passage obligé de l’étude des (...) deux hommes. Si cette confusion — peut-être ces familles de confusions — sont caractéristiques du début du XXe siècle , il serait sans doute illusoire de croire que nous en sommes sortis aujourd’hui. C’est en France une expérience encore très répandue chez le jamesien que devoir se justifier par rapport au « bergsonisme », et c’en est une autre pour le « bergsonien » que de devoir dire qu’il n’est pas forcément « pragmatiste ». Ces glissements ont déjà été maintes fois analysés et je tiendrai ici pour acquis que Horace Kallen , Floris Delattre , Ralph Barton Perry et Millic Capek , qui ont procédé à la revue de détail, nous ont donné suffisamment d’éléments pour qu’il ne soit pas nécessaire de reprendre le dossier dans son ensemble. Le propos sera plutôt de décomposer un travers de lecture que l’on inflige généralement aux deux auteurs à partir d’un terrain plus limité : le thème du « courant », ou flux (stream), de conscience, thème prétendument commun aux deux hommes. Je vais pour cela tenter d’identifier, dans la première section, deux grandes manières d’aborder le rapport entre les deux hommes qui ont conduit à méconnaître leur apport propre. L’une interdit tout simplement de les lire comme philosophes, même si elle est couramment pratiquée, ce que j’illustrerai à la lumière de deux exemples. L’autre type de lecture engage, lui, un contresens sur la thèse même de James, et c’est ici que la face critique de ce chapitre se retourne en argument positif. Le cœur de ce contresens est de croire que James aurait introduit le thème du courant de pensée ou de conscience, et que ce serait là son originalité. Or, comme il est normal chez un auteur pragmatiste après tout, l’originalité réside dans l’usage qui est fait de ce thème. En examinant dans la deuxième section les rouages de ce contresens, dont il n’est pas certain que tous les lecteurs de Bergson l’aient totalement évité alors même qu’ils pensaient le déposer, on tentera donc de préciser tout d’abord en quoi le thème lui-même n’est pas spécifiquement jamesien, ensuite en quoi le propos de James n’est pas tant de décrire ce flux pour lui-même que de nous expliquer ce qui nous guette si nous le négligeons systématiquement, enfin quelles sont les fonctions remplies par les passages sur le courant de conscience dans l’argument de James. (shrink)

Observe that complement questions can be either directly or indirectly conjoined, but they can only be indirectly disjoined. • What theories of questions and coordination predict this difference? • Look at Partition theory (Groenendijk & Stokhof 1984) and Inquisitive Semantics (Groenendijk & Roelofsen 2009, Ciardelli et al. 2012).

This is a research report in which we present examples which should be of interest to those working on clausal embedding and dubitative verbs. Examples are presented which are relevant to the evaluation of claims and arguments in: (Karttunen 1977), (Uegaki 2021), (Huddleston 1994), (Biezma & Rawlins 2012), (Roelofsen; Herbstritt; & Aloni 2019), (Suñer 1993), and (Rawlins 2008). The examples are mostly from English, but we also present some examples from Italian, Spanish, and German.

Crăciunul este un festival anual de comemorare a nașterii lui Isus Hristos, datat în general la 25 decembrie ca o sărbătoare religioasă şi culturală celebrată de miliarde de oameni din întreaga lume. Sărbătoare centrală a anului liturgic creștin, Crăciunul închide sezonul Advent și inițiază cele douăsprezece zile ale Crăciunului, care se încheie după noapte a doisprezecea. Crăciunul este o sărbătoare legală în multe națiuni ale lumii, este sărbătorită cultural de un număr mare de oameni foști sau non-creștini, și este o (...) parte integrantă a sezonului vacanţei de iarnă. Obiceiurile festive, asociate în diferite țări cu Crăciunul, au un amestec și origini de păgânism, pre-creștinism, creştinism, și teme laice. Tradiţiile populare moderne cu ocazia sărbătorii includ oferirea de cadouri, muzică de Crăciun și colinde, schimburi de felicitări de Craciun, sărbători bisericești, mese speciale, precum și afișarea diverselor decoraţiuni de Crăciun, inclusiv pomi de Crăciun, lumini de Crăciun, scene cu Nașterea lui Iisus, ghirlande, coroniţe, vâsc, și ilex. În plus, mai multe personaje strâns legate și de multe ori interschimbabile, cunoscute sub numele de Moș Crăciun, Santa Claus, Moș Nicolae, și Christkind, sunt asociate cu aducerea cadourilor copiilor în timpul sezonului de Crăciun, și au propriul lor set de tradiții și învăţături. Santa Claus (considerat acelaşi cu Moş Crăciun deşi cele două personaje au origini diferite) este o figură mitologică populară asociată adesea cu darurile de Crăciun. Santa Claus se consideră ca fiind rezultatul unei combinaţii între Sf. Nicolae din Mira şi elemente din mitologia nordică păgână şi cea creştină, apariţia sa modernă fiind plasată pe la mijlocul sec. XIX. Deoarece oferirea de cadouri și multe alte aspecte ale festivalului Crăciunului implică activităţi economice sporite atât în rândul creștinilor cât și al ne-creștinilor, sărbătoarea a devenit un eveniment important și o perioadă cheie de vânzări pentru comercianții cu amănuntul și întreprinderi. Impactul economic al Crăciunului este un factor care a crescut în mod constant în ultimele secole, în multe regiuni ale lumii. -/- CUPRINS: -/- Crăciunul - Naşterea lui Iisus Hristos - Istoria - - Relația cu festivitățile concurente - - Alegerea datei de 25 decembrie - - Evul Mediu - - Secolul 20 - Tradiții - - Decorațiuni - - Muzica și colinde - - Bucătăria tradițională - - Felicitări - - Timbre comemorative - - Oferirea de cadouri - Data - - Utilizarea calendarului iulian - - Datele Crăciunului - Economie - Controverse Perioada Crăciunului - Buna Vestire - - Manuscrisul 4Q246 - - Tradiţii orientale - - Sărbătoarea - Bethleem - Postul Crăciunului - - Tradiții - - - Culori liturgice - - - Muzica - - - Postul - - - Tradiții populare - - Patru duminici și lumânări - Calendarul de Advent - Botezul Domnului (Boboteaza, Epifania sau Teofania) Personaje de Crăciun - Sfântul Nicolae - - Relicvele Sf. Nicolae - - Mituri şi legende - - Ziua Sf. Nicolae - Moș Crăciun - - Aspect - - Activități - - Fuziunea cu Santa Claus - - - Aparițiile în public - Santa Claus - Moş Gerilă Tradiţii de Crăciun - Variații geografice - - Africa - Obiceiuri de Crăciun - Sărbătorile de iarnă - - Istoria - - - Saturnaliile romane - - - Adopția creștină - - - Secularizare si comercializare - Sărbători legate de Crăciun - Oceania - - Australia - America de Nord - - Canada - - - Alberta - - - British Columbia - - - Manitoba - - - New Brunswick - - - Ontario - - - Quebec - - Statele Unite - - - California - - - Connecticut - - - Florida - - - Illinois - - - Indiana - - - Kentucky - - - Maryland - - - Massachusetts - - - Michigan - - - Minnesota - - - Missouri - - - New Jersey - - - New York - - - Ohio - - - Oregon - - - Pennsylvania - - - Tennessee - - - Texas - - - Virginia - - - Wisconsin - Urări de sărbători în diverse limbi - - Urări de sărbători în diferite limbi şi ocazii - Bebinca - - Tipuri de bibingka - - Cea mai lungă bibingka Decorațiuni de Crăciun - Pomul de Crăciun - Plante - În aer liber - Alte decorațiuni - Perioada - Pomul de Crăciun - Flori de Crăciun - - America De Nord - - - Poinsetia - - - Cactusul de Craciun - - - Spânzul - - Noua Zeelandă - - Europa - - - Ilex - - - Iedera - - - Vâsc Afaceri de Crăciun - Perioada pregătitoare înaintea Crăciunului - Conturile de Crăciun - Începutul perioadei sărbătorilor - - Vânzările de Crăciun - - Statele Unite - În timpul sărbătorilor de iarnă - - Târgurile de Crăciun - - Indicele prețurilor de Crăciun - La final de sărbători - - Statele Unite - Ziua de Crăciun - - Legea comercială a Zilei de Crăciun din 2004 - Proteste - - Nu cumpăra nimic de Crăciun - - Ziua fără nicio cumpărătură Crăciunul în artă - Filmele de Crăciun - - Categorii - Muzica de Crăciun - - Cantec de Craciun - Romane despre Crăciun - Pluguşorul Diverse - Ajută pomul de Crăciun să reziste mai mult - - Ingrediente: - - Preparare - - Sfaturi Anul Nou - Povestea Anului Nou şi a Revelionului - Sărbătorirea Anului Nou şi Revelionul în diferite ţări . (shrink)

Despre moarte, durere, doliu, viaţa de după moarte şi nemurire. De ce trebuie să murim ca oameni pentru a trăi ca specie. "Nimeni nu vrea să moară. Chiar și cei care doresc să ajungă în cer, nu ar vrea să moară pentru a ajunge acolo. Și totuși, moartea este destinația pe care o împărtășim cu toții. Nimeni nu a scăpat vreodată. Și aşa şi trebuie, pentru că Moartea este foarte probabil cea mai bună invenție a Vieții. Este agentul de schimbare (...) a Vieţii. Ea şterge pe cele vechi pentru a face loc celor noi. În momentul ăsta noul eşti tu, dar într-o zi, nu peste mult timp, vei deveni treptat vechi, și vei fi şters la rândul tău. Îmi pare rău că sună aşa de dramatic, dar este cât se poate de adevărat. Timpul tau este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altcuiva. Ai grijă să nu fii prins în dogme - trăind prin rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să înece propria ta voce interioară. Și cel mai important, ai curajul să urmezi inima și intuiția ta. Ele știu cumva deja ce îți dorești tu cu adevărat să devii. Orice altceva este de importanţă secundară." (Steve Jobs) CUPRINS: Moartea - Termeni asociaţi - Senectutea - Semne de moarte biologică - Conceptul de moarte - Moartea în societate şi cultură - Uitarea veşnică - - Uitarea şi Subiectivitatea - - În filosofie Moartea programată a celulelor - Istorie - Tipuri - - Apoptoza - - Autofagia - - Alte tipuri - Originea evolutivă Obiceiuri mortuare - Înmormântarea - - Istorie - - Motivaţii pentru înmormântare umană - Cimitire - - Obiceiuri şi practici în cimitire - - - Flori - - - Pietre - - - Cruci - - Cimitire şi superstiţie - Preotulsul în religia ortodoxă - - Serviciul religios - - Coliva - - Când se practică parastasul - - Litate Doliul - Procesul de doliu - Reacţii - Cinci identităţi ale persoanelor în doliu - Ştiinţa durerii - - Cele patru traiectorii Bonanno ale durerii - Teoria celor cinci etape - Procese fiziologice şi neurologice - Teorii evolutive ale doliului - - Riscuri - - Complicaţii ale doiului Experienţe aproape de moarte - Caracteristici - Studii - - Varianţa în studiile EAM - - Analiza neurobiologică şi psihologică - - Starea REM - - Visul lucid - - Psihologia computaţională - - Efecte - - Cercetarea inter-culturală - - Studiile Van Lommel - - Studiul AWARE Nemurirea - Abordări ştiinţifice - Abordări religioase - Nemurirea biologică - - Specii biologice nemuritoare - - Evoluţia îmbătrânirii - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - Nemurirea tehnologică - - Crionica - - Încărcarea minţii la calculator - - Cibernetica - - Nemurirea evoluţionară - Puncte de vedere religioase - - Religia greacă antică - - Marii maeştri - - Budism - - Creştinism - Etica nemuririi - - Indezirabilitatea nemuririi - Sufletul - - Abordări filosofice - - - Socrate şi Platon - - - Aristotel - - - Avicenna şi Ibn al-Nafis - - - Toma de Aquino - - - Immanuel Kant - - - James Hillman - - - Filosofia minţii - Scientologia Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - Filozofia vieţii de Apoi - - Filozofia modernă - - Filozofia procesului - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Religiile abrahamice - - Iudaism - - Olam Haba - - Reîncarnarea în tradiţia evreiască - - Creştinismul - Istoricitatea şi originea Învierii lui Isus - - Contextul istoric - - Învierea lui Iisus Nemorţi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Moroi - Scheleţi - - Mit şi folclor - Strigoi - - Etimologie - - Istorie - - Diferite tipuri de strigoi - - Cum ajunge cineva strigoi - - Prevenţie - - În cultura populară - Vampiri - - Etimologie - - Credinţe populare - - - Descriere şi caracteristicile comune - - - Credinţe non-europene - - Vampiri psihici - - - Vampiri energetici - Vârcolaci - - Caracteristici - - Apotropaice - - Vârcolacul şi Occidentul - Zombi - - Apocalipsa zombi - - - Ideea - - - Elementele arhetipale Aspecte culturale ale morţii - Înmormântarea în diferite culturi - Durerea şi doliul - Tradiţii mortuare - - Sacrificii umane şi animale - - Filozofia, religia şi mitologia morţii - - Personificări ale morţii - - Simbolismul numeric în Asia de Est - - Glorificarea şi fascinaţia morţii - Mitul originii morţii - - Africa - - Oceania - - - Polinezia - - Civilizaţia occidentală - - - Mitologia greacă - Moartea pe Internet - - E-mail - - Facebook - - Dropbox - - Google - - MySpace - - Twitter - - Wikipedia - - YouTube - - Moştenirea digitală Dispariţia omului ca specie - Percepţia riscului de extincţie umană - Soluţii propuse - În cultura populară Arta - Sculptura - - Gisant - - Îngerul durerii - Picturi - - Moartea lui Sardanapal - Poezii - - Alexandru Vlahuţã, "Din prag..." - - George Bacovia, “Decor” - - George Coşbuc, “Moartea lui Fulger” - - Lucian Blaga, “Omule” - - Mihai Eminescu, “Cu mâine zilele-ţi adaogi” - - Ştefan Augustin Doinaş, “Moartea Ofeliei” Citate Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)