La Neuroteología surge como una nueva forma de explicar las relaciones entre el ser humano y Dios, las religiones y la espiritualidad en general a partir de la neurología (estudio del sistema nervioso, especialmente del encéfalo). Pero en algunos casos pretende incluso demostrar la existencia o no existencia de Dios. En este trabajo deseo exponer de qué manera algunas formas de Neuroteología manifiestan un rasgo sintomático de la cultura actual donde la ciencia actúa como un saber omnímodo que aspira explicar (...) todos los aspectos de la realidad pasando por alto sus propios límites metodológicos. Algunos investigadores transgreden los principios del método científico-experimental para extrapolarlos a cuestiones filosóficas y teológicas. De esta forma violentan las fronteras epistemológicas de los saberes para convertirse en un único tipo de conocimiento. La ciencia lleva a cabo, cuando menos, un reduccionismo naturalista. -/- Neurotheology appears as a new way to explain the relations between the human being and God, religions, and spirituality in general starting from Neurology (the study of the nervous system, especially the brain). But in certain cases it also pretends to demonstrate the existence or nonexistence of God. In this paper I would like to demonstrate how some forms of Neurotheology offer a symptomatic characteristic of our current culture, where Science acts as an all-embracing knowledge —it aspires to explain the entire aspect of reality— ignoring the limits of its method. Actually, some researchers transgress the principles of the scientific-experimental method and extrapolate to philosophical and theological issues. In this way, they overlap the epistemological limits of the different kinds of knowledge to become one only. Thus, science carries out, to say the least, a naturalist reductionism. (shrink)

Gioacchino din Fiore (n. 1135 – d. 30 martie 1202), călugăr cistercian și fondator al Ordinului Florensian din Calabria, a fost unul dintre cei mai influenți teologi și filosofi ai Evului Mediu. Plasat de Dante în Paradis (Cântul XII), Gioacchino este considerat de către unii profet, iar de alții eretic, iar despre ideile sale se afirmă că au influențat atât Ordinul Franciscan, cât și mișcările escatologice medievale și moderne, respectiv teoriile ulterioare ale filosofiei istoriei. Cunoscut în primul rând pentru împărțirea (...) istoriei în trei status-uri, al Tatălui, al Fiului și al Spiritului (Duhului Sfânt), prin care Sfânta Treime se revelează progresiv și pedagogic umanității, călăuzind-o înspre libertate și desăvârșire, sistemul de teologie și filosofie a istoriei dezvoltat de abatele calabrez stă alături de De Civitate Dei a lui Augustin asemenea unui pilon al înțelegerii creștine medievale a sensului istoriei. - Dan Siserman -/- „Din faptul că după Cristos continuă încă o istorie bolnavă și profană, Gioacchino concluzionează că o istorie cu adevărat sfântă și bună trebuie încă să vină. Această istorie însă, recunoaște el cu satisfacție, este acum foarte aproape: într-adevăr, ea a crescut mult timp într-un mod ascuns, dar în curând va trebui să devină vizibilă. În acest eveniment iminent abatele calabrez își plasează bucuria plină de speranță și așteptarea plină de încredere; iar acesta este un fapt care indică un lucru cu adevărat semnificativ: că este cu adevărat posibil să privim spre viitor cu acea speranță plină de bucurie, care cândva își găsise expresia în acel „Marana tha” al primilor creștini, care așteptau plinătatea mântuirii odată cu întoarcerea lui Isus Cristos. Astfel, la Gioacchino, o adevărată așteptare a timpului sfârșitului a fost din nou posibilă – o așteptare care era pe deplin pătrunsă de spiritul speranței. […] După părerea mea, numai cu mari rezerve putem accepta teza conform căreia Gioacchino din Fiore a inițiat procesul de secularizare a speranței escatologice care a condus la conștiința epocală a Renașterii și Modernității. Este corect că odată cu Gioacchino s-a produs o turnură în ceea ce privește speranța escatologică; însă ar trebui să ne ferim să vedem pur și simplu un inițiator al Renașterii într-un astfel de om al contemplației care a profețit o eră monastică și contemplativă a purei interiorități.” – Joseph Ratzinger/Papa Benedict XVI. (shrink)

Hypothetical "Functional Universum" and so-called Civilization of Love problem. Metaphysics and Revelation (Apocalypse). God and The Cross problem. Freedom problem and St. Paul's Christ view. Carmel.

În anul 1942 Pr. D. Stăniloae publica cartea Poziţia Domnului Blaga faţă de Creştinism şi Ortodoxie, o „reacţie” la ideile pe care filozoful Lucian Blaga le formulase în cărţile sale, mai ales în Trilogii. Atitudinea Pr. Stăniloae nu este singulară, dar este cea care a stârnit controverse dintre cele mai interesante. Ideile de bază ale acestei cărţi, ca şi ale articolelor ce s-au scris după, au în centrul lor definirea religiei şi caracteristicile fenomenului religios, poziţiile fiind diferite: teologică şi filozofică. (...) Deşi discuţiile nu au fost „prietenoase”, de multe ori ironia punându-şi pecetea pe scrisul celor antrenaţi în disputa de idei, consecinţele acestei controverse au avut o valoare pozitivă, punând faţă în faţă doi dintre cei mai mari gânditori români ce au creat în domenii diferite: teologic şi filozofic. (shrink)

Volumul de articole, studii, cuvântări şi Pastorale publicat la Editura Mitropolia Olteniei din Craiova în anul 1986 trebuie văzut şi analizat, pentru o bună şi corectă înţelegere, în lumina vremurilor în care a apărut. În acelaşi timp, ideile pe care IPS Nestor Vornicescu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, le dezvoltă în scrierile sale sunt actuale şi după aproape 30 de ani de la strângerea lor între paginile aceleaşi cărţi, după ce văzuseră lumina tiparului cu ani în urmă în diferite reviste (...) din ţară şi străinătate, semn că autorul dovedeşte o putere impresionantă de a rămâne viu prin scrierile sale într-o epocă în care totul era dictat şi atent controlat şi cenzurat de la centru. În zilele noastre, într-o perioadă în care cei ce abordează teme ca „patriotism”, „românism”, „idealul strămoşilor”, „istoria naţională”, „pacea pe pământ”, „munca”, „dreptatea” ş.a. sunt consideraţi a fi spirite retrograde şi contaminate de perioada apusă şi de tristă amintire, cuvintele IPS Nestor Vornicescu referitoare la aceste idei rămân de o actualitate ce îi lasă pe mulţi fără replică. În ciuda faptului că anumite cuvinte şi expresii au fost acaparate de doctrina comunistă, schimbându-li-se sensul, ele reprezintă constante şi permanenţe atât ale spiritului nostru naţional, cât şi virtuţi creştine despre care s-a vorbit şi trebuie să se vorbească şi să fie respectate pentru a putea să ne orientăm într-o Europă din care ele nu au dispărut nicio clipă din discursul oficial sau particular şi în care România îşi caută coordonatele naţionale pentru a se adapta după integrarea atât de mult dorită de toţi. „Volumul Pace pe pământ îl adevereşte pe Mitropolitul şi Academicianul Nestor Vornicescu ca ierarh şi teolog pe linia învăţăturii şi a tradiţiei Ortodoxiei româneşti, iubitor şi luptător pentru ţară şi popor, pentru pace şi înţelegere între oameni şi neamuri, pentru apărarea păcii şi a vieţii. Concluzia categorică este că pacea – salvgardarea, apărarea, întărirea, impunerea şi permanentizarea ei urbi et orbi – constituie imperativul vital al zilelor noastre, cum arată autorul pe bună dreptate”.2. (shrink)

I criteri neurologici per accertare il decesso, da impiegare in alternativa a quelli cardiorespiratori se il paziente ha subìto lesioni cerebrali e si trova collegato alle apparecchiature per la ventilazione artificiale, sono entrati nell’uso comune della pratica medica occidentale da circa quarant’anni ed il consenso di cui essi godono nella comunità scientifica sembra, a prima vista, essere ancora oggi molto solido. Si diceva a prima vista, perché se si esamina con attenzione la letteratura dal 1992 ad oggi, si possono scoprire (...) i crescenti numeri del dissenso: ripensamenti e critiche provengono soprattutto da esperti di area medico-biologica, che associano le loro voci a quelle di filosofi, teologi, studiosi di etica. I motivi del dissenso sono molteplici, e l’ampia letteratura che li documenta riguarda la teoria scientifica posta a fondamento dei criteri neurologici, ed evidenzia le contraddizioni, teoriche ed applicative, derivanti dall’uso di quei criteri. (shrink)

Artikel ini dilatarbelakangi oleh beberapa kesalahan pembacaan terhadap Nietzsche mengenai ide tentang kematian Tuhan. Kesalahan tersebut terletak pada upaya apologetis untuk mempertahankan eksistensi Tuhan yang telah mati. Tentu saja seluruh upaya tersebut akan selalu gagal jika kematian Tuhan dipahami melulu dalam kerangka teologis, karena pada akhirnya akan terjerembab kembali ke dalam asumsi metafisis yang sedari awal telah ditolak oleh Nietzsche. Tulisan ini merupakan suatu penawaran cara pandang baru terhadap ide tentang ‘kematian Tuhan’ dalam kaitannya dengan logika, bahasa, dan metafisika sebagai (...) pokok penting dalam diskursus filosofis. Dengan memahami seluruh dasar argumentasi tersebut diharapkan tidak ada lagi upaya yang ceroboh untuk kembali menghidupkan Tuhan yang kematiannya begitu niscaya. (shrink)

Johann Georg Hamann, filozof z Królewca, filolog oraz teolog (1730-1788) był nazywany przez Goethego „najuczeńszą głową swojego czasu”. Twierdził, że właśnie od niego „najwięcej się nauczył”. Dlatego też zbierał i czytał jego pisma. To samo można powiedzieć o stosunku Ernsta Jüngera (1895-1998) do „maga Północy” . Usłyszał o nim przypadkowo w roku 1924 od lipskiego docenta filozofii Hugo Fischera i odtąd był Hamannem zafascynowany. Często powoływał się na niego w węzłowych miejscach twórczości, jak np. w postaci motta z Hamanna w (...) obu wersjach swojej pierwszej pracy Das abenteuerliche Herz (1929, 1938). Także dzięki Hamannowi powziął przekonanie, że „wyrazistość jest słusznym podziałem między światłem i cieniem”, jak i to, że najważniejsze fenomeny nie są zjawiskami przyczynowo uszeregowanymi, możliwymi do opanowania przez człowieka, lecz zjawiskami podpowierzchniowo powiązanymi ze sobą. Można je poprzez analogię opisać w zbliżony sposób. Jünger stanął tutaj w jednym szeregu z Hamannem i Goethem. Pod koniec swoich opublikowanych dzienników (14.12.1995) nazwał swoją znajomość z magiem Północy „nieuniknionym” i zaliczył go do „budzicieli”, którzy uformowali jego charakter. (shrink)

Il rapporto sacramentale tra presbitero e vescovo non è una questione facilmente risolvibile: basti pensare come tale argomento abbia interrogato ininterrottamente la Chiesa per circa 2000 anni, e come a più riprese il lavoro degli stessi teologi si sia allontanato dai contenuti della preghiera rituale. Il testo mette in luce la problematica riguardante il riconoscimento di un valore sacramentale all’ordinazione episcopale, e lo fa prendendo le mosse dal tempo apostolico e patristico, per passare al Concilio di Trento e al Vaticano (...) I, sino a giungere al Concilio Vaticano II, che in riferimento all’episcopato ha messo in campo l’affermazione più solenne del suo magistero. Tutto questo viene svolto grazie all’analisi dei nodi principali del progressivo dibattito sorto intorno a questo tema e nella complementarietà delle sue più significative influenze: teologiche – e più propriamente ecclesiologiche e liturgiche – canonistiche ed ecumeniche; senza con questo tacere i punti nevralgici che hanno spesso osteggiato la chiara definizione dell’episcopato come sacramento e che ancora richiedono uno studio per un’attuazione pratica nella vita della Chiesa. Oggi dopo le affermazioni del Vaticano II, le discussioni sono tutt’altro che concluse, e il libro – che si avvale della preziosa prefazione di mons. Marcello Semeraro – prova a darne ragione. (shrink)

Semua orang memiliki kemampuan untuk belajar tetapi tidak semua orang memiliki keterampilan dalam belajar. Untuk menjadi terampil dalam belajar maka seseorang memerlukan prinsip Preferentisme agar ia dapat melakukan praktik belajar secara merdeka sesuai dengan preferensi belajarnya sendiri yang didasarkan pada Sense of Liking. Anda dapat mempelajari apa saja, kapan saja, dan di mana saja untuk memperoleh pengetahuan dan keterampilan yang anda butuhkan dengan tujuan akhir menjadi individu yang terampil dalam belajar. Buku ini diawali dengan penjelasan filosofis-teologis tentang alasan mengapa manusia (...) harus belajar. Selain itu, buku ini juga memberikan pemahaman secara teoretis dan praktis tetang bagaimana semestinya anda belajar dalam kemerdekaan dan merdeka dalam belajar berdasarkan pandangan Preferentisme. (shrink)

Lucrările în care Pr. Dumitru Stăniloae analizează spiritualitatea românească, fie că este vorba de cele din perioada interbelică sau de cele de dinainte şi după 1989, reprezintă încercări ale marelui teolog, o voce respectate în toate mediile culturale din ţară şi străinătate, de a schiţa caracteristicile esenţiale ale poporului român şi drumul pe care acesta trebuie să-l urmeze în cadrul noilor structuri europene fără a-şi pierde identitatea culturală şi spirituală. Ideile Pr. Stăniloae trebuie analizate în această direcţie şi comparate cu (...) ale altor gânditori din perioadele în care a fost tratată tema elementelor specifice româneşti care să facă posibilă viaţa acestui popor într-un mediu de multe ori ostil. Pe de altă parte, gândirea teologului român se dovedeşte a fi unitară, ideile formulate în perioada de tinereţe fiind preluate şi amplificate structural la vârsta maturităţii. Însemnările Pr. Stăniloae referitoare la satul românesc pot fi extinse asupra tuturor caracteristicilor spirituale naţionale, reprezentând cheia de înţelegere a perspectivei marelui teolog: „Se cuvine să vedem spiritualitatea satului românesc aşa cum a fost trăită în tot cursul istoriei poporului român, spre a încuraja persistarea în ea, împotriva ispitelor influenţelor străine care ameninţă să ne desfiinţeze ca neam cu propria noastră fiinţă”. (shrink)

The main objective of this work is to achieve an understanding of Husserl's phenomenology as philosophical foundation for theology. It sustains, in the first place, that theology and philosophy do more than converge. It deepens, in second place, in the connection between phenomenology and theology, as well as in the Husserlian conception of God as entelechy and ἐνέργεια. This study concludes with a reflection, in third place, on the possibility of elaborating a theology from the phenomenological inspiration. The thesis that (...) is defended is that phenomenology means for theology, literally, an authentic Herausforderung, that is to say, a provocation that from outside interpellates a discourse, the theological one, that many judged already exhausted and at risk of extinction. In the conclusions are detailed the main contributions that the phenomenology makes to theology. El principal objetivo de este trabajo es lograr una comprensión de la la fenomenología de Husserl como fundamento filosófico para la teología. Sostiene, en primer lugar, la idea de que la teología y la filosofía hacen algo más que converger. Profundiza, en segundo lugar, en la conexión entre fenomenología y teología, así como en la concepción husserliana de Dios como entelequia y ἐνέργεια. Este estudio concluye con una reflexión, en tercer lugar, sobre la posibilidad de elaborar una teología de inspiración fenomenológica. La tesis que se defiende es que la fenomenología supone para la teología, literalmente, una auténtica Herausforderung, es decir, una provocación que desde fuera interpela a un discurso, el teológico, que muchos juzgaban ya agotado y en riesgo de extinción. En las conclusiones se detallan las principales aportaciones que la fenomenología hace a la teología. (shrink)

Tomás de Aquino diferencia como dos principios metafísicos diferentes la suma de de-terminaciones que especifican como tal a un ente y el hecho de que dicho ente efecti-vamente exista en la realidad. Ahora bien, al definirse como lo otro de la esencia el ser tiende a devenir él mismo una especie de esencia que requiere, al igual que la esencia propiamente dicha, ser puesto a su vez en la existencia. Este corolario fue derivado de la tesis de la distinción real (...) ya en tiempos del propio Tomás por pensadores como Egidio Romano y recogido luego a lo largo de la Edad Media hasta los tiempos de Francisco Suárez. El neotomismo del siglo XX intentó eludir ese corolario echando mano del ar-gumento de la causalidad recíproca entre el ser y la esencia: el ser pondría a la esencia en la existencia y con el ser así recibido la esencia limitaría correlativamente al ser. No obstante, la distinción real del ser y la esencia parecería no poder evitar que el ser se convierta como tal en un ente sui generis que consecuentemente reproduce en su propio interior la estructura doble de esencia y ser. El presente trabajo tiene por objeto analizar en detalle las dificultades que plantea la tesis de la causalidad recíproca para fundamen-tar la tesis de la limitación del ser por la esencia. (shrink)

The aim of this research is to find a model of communication philosophy as a form of relevance to the discourse of ontology, epistemology and axiology. This research uses a qualitative method using a library study approach that uses books or literature as the main source. The library references in the form of books which are primary sources in this research are first, a book entitled On the Philosophy of Communication 1st Edition by Garry Rafford, second, a book entitled Aristotle's (...) Physics Book VIII. The results of this research are a communication philosophy model divided into three sub-models, namely a communication ontology model which is concise about what the formal and material objects of communication science are, a communication epistemology model which discusses how humans acquire knowledge in communication studies and a communication axiology model which focuses on questions regarding what and how the values ​​contained in the messages exchanged in the communication process between the communicator and the communicant. (shrink)

Dunia sekarang ini terus mengalami perubahan termasuk pandangan orang terhadap masalah seks. Beberapa persoalan yang muncul adalah: Apakah yang dimaksud dengan pendidikan? Seks dalam dunia keberdosaan? Bagaimanakah Relasi Pendidikan Seks sebagai Landasan Iman Kristen? Jawabnya:(1) Pandangan Alkitab tentang pendidikan seks adalah merupakan karya Allah pada diri manusia sejak diciptakan.(2) Seks adalah sesuatu yang sakral sebagaiman Allah melembagakan pernikahan pertama kali di Eden.(3) Pendidikan seks dapat direlasikan dengan doktrin kekudusan sebagai landasan iman Kristen sebagai beriku: Pertama, perlunya dikembangkan pendidikan kekudusan di (...) sekolah-sekolah, seminar maupun di gereja agar memperjelas posisi keberdosaan seks yang dilakukan di luar pernikahan. Kedua, kekudusan yang berpusat kepada Allah menjadi ketergantungan hanya kepada Allah bukan kepada manusia. Ketiga, kekudusan yang diteladani oleh Yesus menjadi tokoh yang dapat diteladani oleh semua orang sehingga setiap orang mempunyai panggilan untuk hidup. (shrink)

El presente capítulo tiene dos propósitos. El primero es mostrar los fundamentos fisicalistas de las posturas filosóficas que defienden el determinismo naturalista, en la tradición de la filosofía analítica. El segundo es analizar una posible compatibilidad entre el determinismo teológico y el naturalista de acuerdo con los principios causales de estos determinismos. Concluyo que tal compatibilidad no es posible porque ambos determinismos están fundados en los principios del fisicalismo que es intrínsecamente contradictorio. Además, ninguno de tales determinismos es defendible si (...) se atiende a la distinción epistemológica entre hechos y proposiciones, que permite introducir una asimetría entre las propiedades de lo físico y lo mental. (shrink)

Algunos presupuestos teológicos de la crisis de Occidente Some theological presuppositions of the crisis of the West -/- Manuel Ocampo Ponce Universidad Panamericana Departamento de Humanidades -/- Resumen. Muchos hablan de una crisis en occidente y de los distintos factores que han contribuido a la misma. Sin embargo, no son tantos los que involucran los factores teológicos que han influido en dicha crisis. De aquí que el presente estudio sea un intento por presentar algunos de los presupuestos teológicos de lo (...) que se ha llamado “la crisis de occidente”. Se trata de presentar ciertas ideas filosóficas que han repercutido en las propuestas de algunos teólogos y pensadores del siglo XX y lo que va del XXI, y de demostrar que dichas ideas han producido cambios significativos en la concepción de Dios, en la concepción de las dimensiones personal y social del hombre, y con estas en la organización del mundo contribuyendo, en distintos niveles, lo que se ha denominado la crisis de Occidente. -/- Palabras clave: Dios, Cristianismo, ser, Teología, Metafísica, crisis, agnosticismo, relativismo, secularismo. -/- Abstract. Many speak of a crisis in the West and of the various factors that have contributed to it. However, few mention the theological factors that have influenced this crisis. Hence, the present study is an attempt to present some of the theological presuppositions of what has been called "the crisis of the West". The study presents certain philosophical ideas that have had repercussions on the proposals of some representative theologians of the twentieth and twenty-first centuries. It seeks to demonstrate that these ideas have produced some changes in the conception of God, in the conception of personal and social dimensions and in the organization of the world. These have favored, at different levels, what has been called the crisis of the West. -/- Key words: God, Christianism, being, Theology, Methaphisics, crisis, agnosticism, relativism, secularism. -/- En las últimas décadas se ha hablado mucho de que el mundo occidental se encuentra en crisis. Crisis de pensamiento, crisis de valores, crisis moral, crisis en los ámbitos científicos, artísticos, humanos, ambientales, etc. Sin embargo, es necesario aclarar que, para comprender Occidente y su crisis, es imprescindible considerar el papel del cristianismo como elemento fundamental de la cultura occidental. No podemos dejar de lado que, si el cristianismo tiene un peso en el desarrollo de Occidente, también debe tener un peso en sus logros y en sus decadencias y fracasos. En efecto, así como no podemos entender el mundo árabe si no conocemos el Islam, o Asia si no conocemos el budismo, tampoco podemos comprender Occidente si no conocemos el cristianismo. Esa es la razón por la que pensamos que cualquier análisis serio de la cultura de Occidente, ha de considerar el cristianismo como elemento clave para su comprensión. Pero hay que ser conscientes de que el cristianismo abarca muchos ámbitos especulativos y prácticos que, en una investigación de esta naturaleza, son imposibles de abarcar. Por lo mismo, el presente estudio se limita a mostrar de manera muy panorámica sólo algunos de los elementos teológicos de la crisis de Occidente que muchas veces son pasados por alto en distintos ámbitos, considerando que la Teología cristiana está conformada por una fuerte base filosófica. Como corolario de este estudio se deduce una solución que deviene de los mismos factores que han sido causas de la crisis. Se ha realizado una selección de algunos autores que he considerado como representativos de movimientos de pensamiento que han dado lugar a ciertos cambios importantes, y presentarlos demostrando el papel que ha tenido la modificación de la Teología cristiana en la crisis de Occidente. (shrink)

Resumen: Frente a la situación de ateísmo teórico y práctico que prevalece en este contexto, el presente trabajo es una síntesis de los fundamentos filosóficos sobre Dios que constituye el tema más importante de la Filosofía. Se trata de un esfuerzo por presentar de manera sintética y clara lo que se refiere al Ser, la Existencia, la Esencia y las Perfecciones divinas, y sobre el hecho de que todo ser, toda permanencia en el ser y todo acrecentamiento de las creaturas (...) se funda y es causado por Dios que es el Ser en sí y por sí, Causa primera y Causa final de todo lo existente. Es un intento por mostrar el brillo de la doctrina presentada por Santo Tomás de Aquino y por hacer ver que, a pesar de lo que haya podido decirse, la síntesis del Aquinate, acabada en sus principios y abierta en sus conclusiones, contiene un valor perenne que hasta el momento ha sido insuperable. Abstract: Faced with the situation of theoretical and practical atheism prevalent in this context, this paper is a synthesis of the philosophical foundations of God, which is the most important issue of philosophy. It is an effort to present synthetically and clearly everything related to the Being, the Existence, the Essence and the Divine perfections, and the fact that any being, any remaining in being and any growth of creatures is founded and is caused by God who is the Being in and of Himself, the first cause and the final cause of all that exists. It is an attempt to show the brilliance of the doctrine presented by St. Thomas Aquinas and to show that the synthesis of Aquinas, finished in its principles and open in its conclusions, contains a perennial value that, despite what has been said, has not yet been surpassed. Palabras clave: Dios, ser, acto, existencia, perfección, causa. (shrink)

Melalui pandangan Timothy Morton tentang ‘hiposubjektivitas’, artikel ini mencoba memberikan alternatif baru terhadap filsafat manusia yang tidak antroposentris. Antroposentrisme sendiri merupakan paradigma yang memberikan keistimewaan bagi manusia secara kosmologis, epistemik, dan aksiologis. Pandangan alternatif penting karena krisis lingkungan skala besar sedang terjadi dengan akibat kehidupan pada biosfer terancam punah hingga memunculkan usulan klasifikasi waktu geologis baru: dari kala Holosen menjadi Antroposen. Secara ironis, kala Antroposen menunjukkan di satu sisi kebenaran premis antroposentris bahwa kedigdayaan manusia telah berhasil mengintervensi kondisi non-manusia, tetapi (...) di sisi lain perubahan ini kemudian justru membuat manusia tidak berdaya di hadapan krisis yang diakibatkannya sendiri. Melalui konsep hiposubjektivitas, Morton menawarkan penjelasan relasi antara manusia dan non-manusia sebagai suatu kolektif simbiotis yang seharusnya saling bekerja sama melalui solidaritas antara ‘makhluk spesies’. Dengan demikian, artikel ini menekankan pemaknaan bahwa manusia bukanlah segala-galanya di semesta ini. -/- This article proposes a new alternative account to anthropocentric explanations of the philosophy of man through Timothy Morton’s view of ‘hyposubjectivity’. Anthropocentrism is a paradigm that privileges human beings in cosmology, epistemology, and axiology. An alternative view is important because large-scale changes are threatening and may lead to the extinction of life in the biosphere, which results in a new proposed geological time classiÞcation that shifts the Holocene epoch to the Anthropocene. Ironically, while the anthropocentric view proves its premise on human dominance over non-human conditions, this change has in fact made humans powerless in the face of the change itself. Through the concept of hyposubjectivity, Morton offers an explanation of the relationship between humans and nonhumans as a symbiotic collective that should work together through solidarity between ‘species beings’. This article wants to emphasize the meaning that human being does not constitute the totality of the universe. (shrink)

This article discusses Christian Education based on national character insight. PAK is one of the pillars of character education. Character education will be realized if embedded in the spirit of insight of nationality in the students, therefore PAK is one of the supporting elements of the character of the protege. Through the design of the PAK material nationality students are taught that nationalistic deeds are evidence of faith as in the Bible.