MY CHAPTER CONTRIBUTION: "Paul Tillich's Enduring Relevance to Ecophilosophy and Environmental Ethics" *** -/- BOOK DESCRIPTION: Paul Tillich's ideas and methods continue to inspire and guide students, teachers, and professionals in all fields. He crosses boundaries between the academy and the community, religions and spiritualities, cultures and societies, taking leaders deeper and further than they ever imagined. Tillich is a master of conversation. His thought bridges social polarizations, program silos, and educational specialization. His ideas cannot be contained (...) in a closed system. His methodology has the power to engage other philosophies of life, religions and spiritualities, scientific research, culture shifts, and lifestyle diversity critically and appreciatively. Tillich is also a master of confrontation. His thought challenges political structures, racial and gender inequalities, and social injustice. He is an acute observer of social change and struggles courageously with moral quandaries. He inspires action for today and hope for tomorrow. Each essay explores another facet of Tillich's influence in education, religion, popular culture, science, health, social reform, and political action. They are chosen to be "snapshots" of his ongoing influence, accessible to both undergraduate and graduate students, and relevant to corporate and non-profit leaders alike. Reading this book will open your eyes to discern Tillich's hidden presence in academic curricula, contemporary research, political speeches and social policies, entertainment and internet, books and podcasts, and social media. Tillich can be your intellectual companion in whatever endeavor you choose to pursue. -/- . (shrink)

Paul Tillich (1886-1965) is generally considered the most original and influential Christian theologian of the 20th century. What's not as widely recognized, outside of academic circles, is his stature as a first-rate existentialist philosopher—in the lineage of Kierkegaard, Heidegger, Nietzsche, and Pascal. Few people have analyzed more areas of existence: from art and architecture to culture, science, economics, politics, technology, psychology, world religions (particularly Buddhism), history, and health and healing. But one of Tillich's primary and enduring concerns was (...) humanity's troubled relationship with the natural world. It was his belief that empathizing with and defending nature was of vital importance to the human spirit, bringing great depth and meaning to our experience of life itself. -/- Though the 1962 publication of Rachel Carson's "Silent Spring" is seen as a pivotal moment in awakening the environmental movement, Tillich was writing decades before this of the commodification and desecration of the natural world. He witnessed the rise of industrialization and the power of this synthetic world to bend humanity to its demands, and warned that “we are living in the late stage of the self-destruction of industrial society, as a world above the given world of nature." Though creative in many respects, he also saw this technical enterprise impoverishing our spiritual lives and inflicting untold suffering on a defenseless planet and our fellow nonhuman animals. -/- With great implications for environmental ethics, a central part of Tillich’s theology is his “multidimensional unity of life,” a unique scientific and moral perspective that vastly expands our concept of life, granting deep significance to even the inorganic dimension. Perhaps most importantly, Tillich challenges religious views that see life on this planet as subordinate to the "real" lives to come after death, famously stating that “there is no salvation [salvus: to heal and make whole] of man if there is no salvation of nature, for man is in nature and nature is in man." -/- In this timely and original assessment of Tillich, Yunt provides a philosophical bulwark against the modern world's increasing assault on science, reason, and nature. And by examining contemporary environmental movements such as deep ecology and ecopsychology, as well as current issues like climate change and the impact of human diet and new technologies on the planet, Yunt brings clarity to the increasingly obvious fact that humans are within the realm of the natural world, not above it. (shrink)

This article proposes a new interpretation of the concept of Kairos in Paul Tillich's theology. It suggests that Tillich gave it exactly the same meaning as that of the Greek New Testament, i.e. the propitious moment in history for the advent of the Son of Man. Tillich's writings offer indications of the metaphysical qualities of this mysterious character.

Se presentan las concepciones sobre el argumento ontológico en Paul Tillich y en Jean-Luc Marion. Paul Tillich no ha creado una propia escuela de pensamiento, pero ha influido sobre muchos pensadores. Abre el camino a posteriores reflexiones, desde diversos puntos metodológicos, sobre el problema ontológico, sobre la realidad de Dios y sobre la relación del Ser con la cultura. Se puede decir que, a partir de él, se abren caminos para pensar el papel de la mística en el (...) conocimiento del Being itself (el ser mismo), la relación dinámica en la vida del hombre, el darse del Ser como ágape, la correlación entre mística y cultura. Y Jean-Luc Marion lleva a su plenitud las ideas de Anselmo y Tillich: Dios no se piensa sino que se da. (shrink)

This paper addresses the problem: Can a synergy be derived from Keiji Nishitani’s conceptualization of Śūnyatā and Paul Tillich’s concept of Being Itself, as philosophies about Ultimate Reality, with the application of Wesley Wildman’s procedures based on the methodology of the Comparative Religious Ideas Project? The paper defines philosophy of religion and argues that it is justified as an academic discipline. A review of the literature demonstrates that both Nishitani and Tillich share common philosophical ground in phenomenological existentialism (...) and nihilism. The paper proceeds to discuss the biographies and religious philosophies of both Keiji Nishitani and Paul Tillich. Subsequently, the paper details the Comparative Religious Ideas Project (CRIP) methodology and then applies Wildman’s procedures to these two philosophers. The thesis concludes that a synergy exists about Ultimate Reality between the contemporary religious philosophies of Nishitani’s description of Buddhism and Tillich’s explanation of Christianity. (shrink)

Detendo-se no pecado enquanto construção histórico-cultural e sociorreligiosa em um processo que encerra os seus aspectos mítico-religiosos, o artigo assinala que o conceito que expressa a sua noção guarda raízes nas fronteiras envolvendo o fracasso humano no sentido de corresponder ao arcabouço paradigmático e o seu sistema de tabus, leis e códigos morais. Dessa forma, convergindo para os aspectos etimológico-literários e bíblico-religiosos do pecado, o artigo sublinha que, encerrando o sentido de errar o alvo, a tradução do referido termo como (...) “pecado” mantém correspondência com a transposição textual instaurada pela versão Septuaginta em um movimento de abstração da noção de culpa moral. Baseado na leitura dos aspectos filosófico-teológicos do pecado em Paul Ricoeur, o artigo sublinha que o pecado não consiste em um termo capaz de esgotar o sentido da realidade que implica como símbolo da ruptura entre essência e existência, convergindo para a sua caracterização como símbolo do mal e “grandeza mítica” através de uma construção que assinala o pecado enquanto intersecção envolvendo o mal e o mundo e atribui a sua emergência ao ato e determina a sua identificação como produto e simultaneamente causa. Assim, detendo-se nos aspectos bíblico-teológicos do pecado em Paul Tillich e na construção do conceito como alienação entre a “não-fé” e o “não-amor”, o artigo enfatiza o caráter irredutível da concepção que, segundo o Apóstolo Paulo, encerra a condição de um poder quase pessoal que controla este mundo, o que implica a sobreposição de um estado de coisas caracterizado pela objetividade e a configuração do acontecimento ora designado como ruptura envolvendo essência e existência em um movimento que possa representar a separação humana do “Ser-em-Si” e expressar o elemento de responsabilidade pessoal imbricado em sua dinâmica existencial. (shrink)

In this paper I provide a comparative analysis of Augustine's and Paul Tillich's doctrines of Original Sin. I argue that Augustine's doctrine is deeply flawed in ways corrected for by Tillich.

In this paper, I explore the possibility of reading Wittgenstein’s understanding of religious belief with Tillich’s concept of existential/religious doubt, especially as developed in his Dynamics of Faith. I argue, first, that Wittgenstein’s understanding of religious belief as a deep certainty of a grammatical remark is not the same as his understanding of hinge-certainty of “hinge propositions”, and that the relevant difference is that Wittgenstein leaves room for the possibility of doubt in the former but not in the latter. (...) Second, I argue that Tillich’s concept of dynamic faith by which Tillich explicates the role of doubt internal to religious believing can enrich the Wittgensteinian conception of religious belief. Despite the notable differences between Wittgenstein’s thoughts and Tillich’s overall system of theology, Tillich’s treatment of the concept of “faith” signals a possibility of a more positive way of relating Wittgenstein’s grammatical investigation and Tillich’s mature understanding of philosophical theology. At the end of the essay, responding to D. Z. Phillips’ negative assessment of Tillich’s theology in the name of Wittgenstein, I suggest what such positive way of relating the two might look like. (shrink)

Detendo-se no pecado enquanto construção histórico-cultural e sociorreligiosa em um processo que encerra os seus aspectos mítico-religiosos, o artigo assinala que o conceito que expressa a sua noção guarda raízes nas fronteiras envolvendo o fracasso humano no sentido de corresponder ao arcabouço paradigmático e o seu sistema de tabus, leis e códigos morais. Dessa forma, convergindo para os aspectos etimológico-literários e bíblico-religiosos do pecado, o artigo sublinha que, encerrando o sentido de errar o alvo, a tradução do referido termo como (...) “pecado” mantém correspondência com a transposição textual instaurada pela versão Septuaginta em um movimento de abstração da noção de culpa moral. Baseado na leitura dos aspectos filosófico-teológicos do pecado em Paul Ricoeur, o artigo sublinha que o pecado não consiste em um termo capaz de esgotar o sentido da realidade que implica como símbolo da ruptura entre essência e existência, convergindo para a sua caracterização como símbolo do mal e “grandeza mítica” através de uma construção que assinala o pecado enquanto intersecção envolvendo o mal e o mundo e atribui a sua emergência ao ato e determina a sua identificação como produto e simultaneamente causa. Assim, detendo-se nos aspectos bíblico-teológicos do pecado em Paul Tillich e na construção do conceito como alienação entre a “não-fé” e o “não-amor”, o artigo enfatiza o caráter irredutível da concepção que, segundo o Apóstolo Paulo, encerra a condição de um poder quase pessoal que controla este mundo, o que implica a sobreposição de um estado de coisas caracterizado pela objetividade e a configuração do acontecimento ora designado como ruptura envolvendo essência e existência em um movimento que possa representar a separação humana do “Ser-em-Si” e expressar o elemento de responsabilidade pessoal imbricado em sua dinâmica existencial. (shrink)

According to Kierkegaard, truth is superimposed on the objective character that encompasses from a historical investigation to a speculative exercise, keeping a correspondence with subjectivity in a movement that implies the limit-condition of interiority. Focusing on such existential-hermeneutic principle, the article points out spirituality as an epistemic-existential experience involving truth as a paradox in Kierkegaard, that overlaps the logical-discursive mediation and implies a dialectical-subjective construction that transcends reason historical-objective (or finite). In this way, characterizing spirituality as an epistemic-existential experience thatconverges (...) to the borders that contain non-rational evidence as the only type of evidence, the article resorts to Rudolf Otto's phenomenological perspective, that emphasizes the sacred and its absolute distinction in relation to natural reality and its perceptible character in a construction that emphasizes the non-rational element and its supra-rational nature and implies the numinous, which escapes logical-rational processes and, emerging as a priori, converges to the apprehension of the rational and the non-rational in the notion of Divinity. Thus, if the relationship with God overlaps the borders that enclose subjectivity and objectivity, converging to overcome the aforementioned epistemic structural scheme, the article, based on Paul Tillich's theological-philosophical perspective, focuses on the concept of Spiritual Presence that, characterizing life without ambiguity, implies a transcendent unión, correlatingagape and gnosis as an epistemic-existential experience involving the relationship with the sacred as the presence of God through an ecstatic-religious movement that converges to self-manifestation, self-revelation and the self-communication of the Absolute and Transcendent as God. (shrink)

According to Kierkegaard, truth is superimposed on the objective character that encompasses historical investigation and speculative exercise, dialoguing with subjectivity and the limit-condition of interiority. Focusing on such existential-hermeneutic principle, the article points out spirituality as an epistemic-existential experience involving truth as a paradox in Kierkegaard, that overlaps the logical-discursive mediation and implies a dialectical-subjective construction that transcends reason historical-objective. Thus, characterizing spirituality as an epistemic-existential experience that contains non-rational evidence, the article resorts to Rudolf Otto's phenomenology to underline the (...) sacred and its absolute distinction from natural reality and its perceptible character, emphasizing the non-rational element and its supra-rational nature in the numinous, which escapes logical-rational processes and converges to the apprehension of the rational and the non-rational in the notion of Divinity. Therefore, if the relationship with God overlaps subjectivity and objectivity and overcomes the aforementioned epistemic structural scheme, the article, based on the philosophical theology of Paul Tillich, focuses on the concept of Spiritual Presence and on life without ambiguity, which implies the union transcendent and correlates agape and gnosis in an ecstatic-religious movement that encompasses the self-manifestation, self-revelation and self-communication of the Absolute and Transcendent. (shrink)

Sublinhando que a evocação dos acontecimentos que tiveram lugar ab origine convergir, segundo a perspectiva mítico-religiosa, para a manifestação das sagradas, de acordo com o referencial teórico-conceitual de Eliade, o artigo assinala que tal invocação implica uma correlação de narrativas míticas e gestos e ações paradigmáticas que se destinam a suscitar o poder sagrado e a produção de seus efeitos, ressaltando a prece como poder mágico de exercer influência sobrenatural, como afirma Mauss. Dessa forma, analisando a oração que ressalta o (...) monoteísmo judaico-cristão, o artigo assinala o relacionamento pactual que encerra Javé e Israel como um processo que implica a Sua invocação como Deus, que converge para manifestações e operações na vida do povo em sua realidade concreta , perfazendo, segundo a perspectiva bíblico-teológica neotestamentária, uma construção que encerra a expressão da existência escatológica e realização de si em Bultmann. Finalizando, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Tillich, o texto rápido o poder que implica a oração em um processo que se sobrepõe às estruturas supraindividuais de destruição através do novo ser que Deus-Homem Jesus Cristo manifesta e que envolve uma capacidade de superar as estruturas escravizadoras do mal e as consequências autodestruidoras do estado de alienação existencial. (shrink)

Segundo Kierkegaard, a verdade se sobrepõe ao caráter objetivo que encerra desde uma investigação histórica até um exercício especulativo, guardando correspondência com a subjetividade em um movimento que implica a condição-limite da interioridade. Detendo-se em tal princípio hermenêutico-existencial, o artigo assinala a espiritualidade enquanto experiência epistêmico-existencial envolvendo a verdade como paradoxo em Kierkegaard, que se sobrepõe à mediação lógico-discursiva e implica uma construção dialético-subjetiva que transcende a razão histórico-objetiva (ou finita). Dessa forma, caracterizando a espiritualidade enquanto experiência epistêmico-existencial que encerra (...) como único tipo de evidência a evidência de caráter não racional, o artigo recorre à perspectiva fenomenológica de Rudolf Otto, que sublinha o sagrado e a sua distinção absoluta em relação à realidade natural e ao seu caráter perceptível em uma construção que enfatiza o elemento não racional e a sua natureza suprarracional e implica o numinoso, que escapa aos processos lógico-racionais e, emergindo como a priori, converge para a apreensão do racional e do não racional na noção da Divindade. Assim, se a relação com Deus se sobrepõe às fronteiras que encerram a subjetividade e a objetividade, convergindo para a superação do referido esquema estrutural epistêmico, o artigo, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Paul Tillich, detém-se no conceito de Presença Espiritual que, caracterizando a vida sem ambiguidade, implica a união transcendente, correlacionando ágape e gnosis enquanto experiência epistêmico-existencial envolvendo a relação com o sagrado como presença de Deus através de um movimento extático-religioso que converge para a automanifestação, a autorrevelação e a autocomunicação do Absoluto e Transcendente como Deus. (shrink)

Sublinhando que a evocação dos acontecimentos que tiveram lugar ab origine converge, segundo a perspectiva mítico-religiosa, para a manifestação das forças sagradas, de acordo com o referencial teórico-conceitual de Eliade, o artigo assinala que tal invocação implica uma correlação de narrativas míticas e gestos e ações paradigmáticas que se destinam a suscitar o poder sagrado e a produção de seus efeitos, ressaltando a prece como poder mágico de exercer influência sobrenatural, como afirma Mauss. Dessa forma, analisando a oração que caracteriza (...) o monoteísmo judaico-cristão, o artigo assinala o relacionamento pactual que encerra Javé e Israel como um processo que implica a Sua invocação como Deus, que converge para manifestações e intervenções na vida do povo em sua realidade concreta, perfazendo, segundo a perspectiva bíblico-teológica neotestamentária, uma construção que encerra a expressão da existência escatológica e realização de si em Bultmann. Finalizando, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Tillich, o texto sublinha o poder que implica a oração em um processo que se sobrepõe às estruturas supraindividuais de destruição através do novo ser que o Deus-Homem Jesus Cristo manifesta e que envolve a capacidade de superar as estruturas escravizadoras do mal e as consequências autodestruidoras do estado de alienação existencial. (shrink)

Focusing on sin as a historical-cultural and socio-religious construction in a process that encompasses its mythical-religious aspects, the article points out that the concept that expresses its notion is rooted in the borders involving human failure to correspond to the paradigmatic framework and its system of taboos, laws and moral codes. Thus, converging on the etymological-literary and biblical-religious aspects of sin, the article emphasizes that, by ending the meaning of missing the mark, the translation of the aforementioned term as “sin” (...) corresponds to the textual transposition established by the Septuagintversion in a movement of abstraction from the notion of moral guilt. Based on Ricoeur's reading of the philosophical-theological aspects of sin, the article that points out that sin is not a term capable of exhausting the meaning of reality that it implies as a symbol of the rupture between essence and existence, converging to its characterization as a symbol of eviland “mythical grandeur” through a construction that marks sin as an intersection involving evil and the world and attributes its emergence tothe act and determines its identification as a product and simultaneously a cause. Thus, focusing on the biblical-theological aspects of sin in Tillich and on the construction of the concept as an alienation between “non-faith” and “non-love”, the articleemphasizes the irreducible character of the conception that, according to the Apostle Paul, encloses the condition of an almost personal powerthat controls this world, which implies the superposition of a state of affairs characterized by objectivity and the configuration of the event now designated as a rupture involving essence and existence in a movement that may represent the human separation from the “Being-in-itself” and expressing the element of personal responsibility imbricated in its existential dynamics. (shrink)

The similitude between anxiety and death is the starting point of Paul Tillich's analysis from The Courage To Be, his famous theological and philosophical reply to Heidegger's Being And Time. Not only Tillich and Heidegger are concerned with the connection between anxiety and death but also other proponents of both existentialism and nihilism like Nietzsche, Cioran and Shestov. Tillich observes that "anxiety puts frightening masks" over things and perhaps this definition is its finest contribution to the spectacular (...) phenomenology of anxiety. Moreover, Tillich has some illuminating insights about the anxiety of emptiness and meaninglessness, which are important for the history of the existential philosophy. It is interesting how the protestant theologian tries to answer to Heidegger: while the German philosopher asserted that we must avoid fear and we have to embrace anxiety as a route to personal authenticity, Tillich notes that we should transform anxiety into fear, because courage is more likely to "abolish" fear. (shrink)

Moral violation often takes the form of material harm, which might lead us to suppose that it consists essentially in the harm done. And yet we might suffer the same harm through nature or accident without feeling morally offended. If a hurricane destroys my property, I suffer harm but no offense. If another person deliberately damages my property, I am offended. But why? Wherein lies the difference? My essay employs Arthur Schopenhauer’s ethic of egoism and Paul Tillich’s theology of (...) love to explore the ontological basis of moral offense. I argue that moral offense has its roots, not in a concern for material well-being, but in a fundamental drive for Unity, unity with others and with our own ontological ground. This drive is both conditioned by, and frustrated by, our ontological separateness as individual beings. (shrink)

This chapter traces how theism was developed by leading 19th and 20th century figures (Schleiermacher, Hegel, Kierkegaard, Nietzsche, Rahner, and Tillich) responding to Kant’s Copernican revolution in philosophy. Part one deals with the ontological nature of subjectivity itself and what it reveals about the conditions of the possibility of a subject’s relation to the Absolute. Part two explores the role of subjectivity and interiority in the individual’s relation to God, and part three takes a look at the theme of (...) the “unhappy consciousness,” how its development led to important attacks on theism, and the resources available to theology in countering these attacks. (shrink)

A review of Abbey-Anne Smith's book "Animals in Tillich's Philosophical Theology.".

On the broken myth in the philosophy of religion and theology Abstract. The article deals with the concept of broken myth, thus named by the German theologian and philosopher Paul Tillich (1886 - 1965). The thesis related to this concept is that all religions, including Christianity, use a mythical language. This language is expressing moral truths and metaphysical intuitions, but not the objective facts and states of affairs that may provide knowledge. The broken myth does not imply the rejection (...) of myth as a mere untruth, but rather its split into untruth, which is the garment of the story understood literally, and truth, which is (although not always and to varying degrees) a moral and spiritual inspiration. The broken myth is self-aware, but not discredited. The author formulates six reasons that can speak in favor of such view. He believes that its acceptance by the community of believers can be very difficult, so the traditional discourse of faith, in which one understands literally credo articles (including the notions of mystery and analogy), must be considered not as an anachronism, but as an autonomous partner of dialogue. -/- . (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

In this paper, the author examines the concept of "demonic" in Thomas Mann’s novel, Doctor Faustus, under a historical and philosophical perspective. The demonic represents Mann’s attempt to interpret the German history and its tragic turn in 20th century through the fictional mask of the main character’s life, the composer Adrian Leverkühn, who, as Faust before him, made a deal with the devil, losing his soul in exchange for genius and success. The work proceeds from a comparison between Mann’s character (...) of Satan and the theologian Paul Tillich’s idea of demonic expressed in his 1926 essay Das Dämonische. Ein Beitrag zur Sinndeutung der Geschichte, where it is interpreted as a dialectic and ambiguous concept: not merely negative, but also positive in its existing. Tillich’s concept of demonic is strongly connected to Mann’s, who elected music as a mean to express the demonic, precisely for its supreme ambiguity: on one hand it is mathematically structured, on the other it voluptuously attracts the listener to an inarticulate ancient chaos. (shrink)

Berkeley's immaterialism has more in common with views developed by Henry More, the mathematician Joseph Raphson, John Toland, and Jonathan Edwards than those of thinkers with whom he is commonly associated (e.g., Malebranche and Locke). The key for recognizing their similarities lies in appreciating how they understand St. Paul's remark that in God "we live and move and have our being" as an invitation to think to God as the space of discourse in which minds and ideas are identified. This (...) way of speaking about God, adapted by Karl Barth and Paul Tillich, opens up new ways to think about the relation between God and finite minds. (shrink)

Panmetaphoricism is the view that our speech about God can only be metaphorical. In this essay, I do not assess the reasons that have been given for the view. Rather, I assess the view itself. My aim is to develop the most plausible version of panmetaphoricism in order to gain a clear view of the God it offers for our consideration.