Disertační práce se zabývá problematikou připisování myšlení jiným entitám, a to pomocí imitační hry navržené v roce 1950 britským filosofem Alanem Turingem. Jeho kritérium, známé v dějinách filosofie jako Turingův test, je podrobeno detailní analýze. Práce popisuje nejen původní námitky samotného Turinga, ale především pozdější diskuse v druhé polovině 20. století. Největší pozornost je věnována těmto kritikám: Lucasova matematická námitka využívající Gödelovu větu o neúplnosti, Searlův argument čínského pokoje konstatující nedostatečnost syntaxe pro sémantiku, Blockův návrh na použití brutální síly pro (...) řešení imitační hry, Frenchova teorie subkognitivních informací a Michieho skepticismus ohledně možnosti umělého vědomí. Závěr práce zachycuje současný stav recepce Turingova testu a představuje pokusy o jeho praktickou realizaci, například v každoroční soutěži o Loebnerovu cenu. Autor práce zastává názor, že ani po více než šedesáti letech od uveřejnění Turingova paradigmatického eseje stále neexistují žádné vážné důvody pro zamítnutí jeho tvrzení. Tradiční komputační funkcionalismus možná není ideální teorií vysvětlující činnost myslí a jako slibnější se může jevit vývoj v neurálních vědách, ale Turingův test je přesto užitečným a snad i jediným nástrojem pro detekci inteligence u lidmi vytvořených strojů. (shrink)

Essa dissertação de mestrado cuida do problema do conhecimento dos primeiros princípios em Aristóteles, mais precisamente, das vias de acesso adequadas a provê-lo. Dada a primordialidade de um tal conhecimento, erige-se a questão de método: por qual via estaria garantido o acesso àquilo que constitui todo o fundamento e “razão para” do edifício do conhecimento filosófico e científico? Aristóteles, nos Segundos Analíticos, atribui à indução (epagoge) e à inteligência (nous) este papel, mas nos Tópicos o filósofo menciona que a dialética (...) é util aos primeiros princípios. O propósito maior desta pesquisa está não tanto no conciliar estes métodos, procurando atribuir alguma significação tanto aos Segundos Analíticos quanto aos Tópicos, mas no procurar viabilizar alguma fala da dialética no que concerne ao conhecimento dos primeiros princípios, sem, contudo, extrapolar o que parece estar autorizado a partir da leitura dos textos aristotélicos. Neste intento, propõe-se a análise da diaporemática de que cuida Aristóteles em Metafísica Β, visando investigar se esta de algum modo excede a dialética nos limites com as quais esta se debate. (shrink)

More and more people around the world are using computer (video) games. The development of the gaming industry means increasing of its complexity in all aspects. Not only is the content represented in games continuously differentiating, but we also see the increasing diversity among their creators, users, researchers and the public. This article aims to draw attention to the possibility of using the concept of social capital in ludologists’ research as well as in improving the quality of games and of (...) the cooperation between social environments related with games. Social capital is understood here as a potential of interactions embedded in interpersonal ties and social norms, which can bring advantages for individuals, groups and societies. The author takes a closer look on: the main features of this multi-dimensional category; significant differences between human, social and cultural capital; as well as the positive and negative influences of social capital. ** Z gier komputerowych (wideo) korzysta coraz więcej ludzi na całym świecie. Rozwój branży gier oznacza wzrastającą jej złożoność we wszystkich płaszczyznach. Nie tylko stale różnicują się treści przedstawiane w grach, ale też rośnie zróżnicowanie ich twórców, użytkowników, badaczy i opinii publicznej. Celem artykułu jest zwrócenie uwagi na możliwość wykorzystania koncepcji kapitału społecznego w badaniach ludologów oraz w podnoszeniu jakości gier i współpracy między środowiskami związanymi z grami. Kapitał społeczny jest tu rozumiany jako potencjał współdziałania osadzony w powiązaniach międzyludzkich i normach społecznych, który może przynosić korzyści osobom, grupom i społeczeństwom. Przybliżone zostały: główne cechy tej wielowymiarowej kategorii; istotne różnice między kapitałem ludzkim, społecznym i kulturowym; oraz pozytywne i negatywne skutki oddziaływania kapitału społecznego. (shrink)

In this work, a general framework for the analysis of governance of artificial intelligence is presented. A dashboard developed for this analysis comes from the perspective of political theory. This dashboard allows eventual comparisons between democratic and non democratic regimes, useful for countries in the global south and western countries. The dashboard allows us to assess the key features that determine the governance model for artificial intelligence at the national level, for local governments and for other participant actors. The dashboard (...) allows us to appraise aims of AI strategy and aims left aside in alternative strategies. The work shows the theoretical framework could be of use to advance case studies globally, and comparative endeavors. Applying the theoretical dashboard, the case study on China is undertaken. These are the main points the study tackles in the final discussion, conclusion and further recommendations: 1) the complex reality of AI command and control 2) uncertainties about future society and the polity against AI development and 3) particular cultural values enshrined in countries' AI development. (shrink)

En el presente artículo (i) se desarrolla una crítica al discurso histórico-filosófico de Kant para explicitar sus condiciones de posibilidad, desde lo cual se erige un modelo hermenéutico que (ii) hace inteligible la historia filosofante de la filosofía presente en Los progresos de la metafísica desde los tiempos de Leibniz y Wolff, mostrando cómo las condiciones operan allí y constituyen una determinada narrativa que da cuenta de las perspectivas desde las cuales se ofrece la historia; después (iii) se realiza la (...) interpretación de la historia desde el modelo con el fin de señalar su sostenibilidad; al final, (iv) se vincula la historia filosófica con la propia filosofía trascendental de Kant, legitimando con ello al modelo y señalando cómo el horizonte del proyecto crítico es esa misma historia. (shrink)

“Conciencia”, la sección inicial de la Fenomenología de Hegel, se ocupa de la comprensión del mundo físico que nos rodea. La sección siguiente, “Autoconciencia”, comienza a considerar nuestra comprensión de nosotros mismos y de los otros. Este orden de discusión no es ni arbitrario ni meramente conveniente. Por el contrario, una de las principales lecciones que hemos de aprender hacia el final del desarrollo de la “conciencia” es que nuestra mejor concepción del mundo que es el objeto de nuestras actividades (...) cognitivas es inteligible solo como una parte de un relato que además considera la naturaleza del sujeto que se dedica a tales actividades. La razón para esta transición expositiva es un aspecto importante en el idealismo de Hegel. En este capítulo ofrezco una reconstrucción racional de un argumento que veo como el soporte de esta transición y del tipo de idealismo que esta implica. (shrink)

La teoría quizá más extensamente aceptada sobre la mente humana es la que la concibe como una tabula rasa o un “papel en blanco” que reproduce las cosas de un mundo externo. En esta concepción, la mente es identificada en la práctica con la esfera general de lo inteligible, mientras que el mundo real es asignado a la esfera de lo sensible. La actividad específica de la mente, esto es, el pensamiento, es considerada aquí como una actividad libre en el (...) sentido del libero arbitrio, es decir, como una actividad de suyo arbitraria que gira sin control en el vacío y obtiene su freno de la percepción sensible, en la precisa medida en que la percepción funciona en este paradigma como el punto de contacto entre la mente y el mundo. La percepción es vista así como el criterio que permite decidir cuándo la relación de la mente con el mundo es correcta y cuándo no lo es, es decir, cuándo los pensamientos son verdaderos y cuándo son falsos. No hay ninguna concepción sobre la mente humana que Hegel rechace más decididamente que la que acaba de ser descrita. (shrink)

L'objective principal de cette étude est d'observer comment certains des attributs evolutives essentiels de l'humanité, comme la criativité, l'imagination et la association, peuvent devenir une maladie dangereuse, à labri des ombres brumeuses de l'inteligence.

Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate. Oamenii de ştiinţă au tendinţa (...) să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii. După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei. CUPRINS: Pseudoştiinţa - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - Metodologie ştiinţifică - - Falsificabilitatea - - Normele Merton - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - Critica termenului - Identificarea pseudoştiinţei - Ştiinţa patologică - - Exemplele lui Langmuir - - - Raze N - - - Exemple ulterioare - - Exemple mai noi - - - Poliapa - - - Fuziunea la rece - - - Memoria apei - Antropomorfism - - În preistorie - - În religie şi mitologie - - - Critici - - În ştiinţă - - - Antonim - Criptozoologia - - Referinţe - - Critici - Pseudomatematica - - Unele taxonomii ale pseudomatematicii - - - Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat - - Practicanţii - - Un exemplu ilustrativ - Radiestezia - - Originea radiesteziei - - Dispozitivele de detecţie - - - Anse - - Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei - - - Studiul Kassel - - - Studiu Betz - - - Explicaţii sugerate - Scientologia - - Credinţe - - - Puntea Libertăţii Totale - - - Morala şi etica - - - Triunghiurile ARC şi KRC - - - Viaţa de apoi - - - Dumnezeu - - - Ştiinţa - - Învăţături şi practici - - - Terminologie - - - Interpretare şi context - - - Învăţarea treptată - - - Audit - - - Organismul - - - Naşterea silenţioasă - - - Sărbători - Sincronicitatea - - Principiul - - Exemplu - - Relaţia cu cauzalitatea - - Critici - Programarea neuro-lingvistică - - Tehnici sau set de practici - - Aplicaţii - - - Psihoterapie - - - Alte utilizări - - NLP ca o cvasi-religie - Manipularea şi automanipularea prin cuvinte - - Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele - - Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte - - Controlul sau manipularea prin cuvinte - - Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor - - Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase - - Exploraţi lumea mentală a cuvintelor - - - Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte - - Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich - - Evaluarea teoriei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse - Planete ipotetice: X / Nibiru - - Teorii ale conspiraţiei - - Reacţii publice - - Influenţa culturală - Poliapa (Apa polimerizată) - Maşini alimentate cu apă - - Ce nu sunt maşini alimentate cu apă - - Extragerea energiei din apă - - Hidrogenul ca supliment - - Pilula de benzină şi aditivi Pseudoarheologia - Caracteristici - - Lipsa metodei ştiinţifice - - Opoziţia la regulile arheologice - - Motivaţii naţionaliste - - Motivaţii religioase - Rasele de bază - - Rase de bază, epoci şi subrase - - - Prima rasă de bază (eterică) - - - A doua rasă de bază (hiperboreană) - - - A treia rasă de bază (lemuriană) - - - A patra rasă de bază (atlantidă) - - - A cincea rasă de bază (ariană) - - - A şasea rasă de bază - - - A şaptea rasă de bază - - Migrarea spre Mercur - - Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii - Protocronism - - Istoria protocronismului - - Scrierea dacică - Pământul gol (Intratereştrii) - - Ipoteza Pământului gol concav - Fenomenul 2012 - - Tortuguero - - Chilam Balam - Creaţia inteligentă - - Concepte - - - Complexitatea ireductibilă - - - Complexitatea specifică - - - Universul bine pus la punct - - - Creatorul inteligent - - Mişcarea creaţia inteligentă - - - Religia şi susţinătorii importanţi - Creaţionismul ştiinţific - - Abordări ale ştiinţei creaţiei - - - Religia - - - Afilieri religioase moderne - - - Abordări ştiinţifice - - Critici - - - Ipoteze metafizice - - - Critici religioase - - - Critici ştiinţifice - - - Critici istorice, filozofice, şi sociologice - - Domenii de studiu - - - Biologia creaţionistă - - - Ştiinţele Pământului şi Geofizica - - - Astronomia şi cosmologia - Ufologia - - Statutul ca disciplină ştiinţifică - - - Pseudoştiinţă - - - Aspecte metodologice - Teoria astronautului extraterestru - - Argumente şi susţinători - - Erich von Däniken - - Ipoteza creaţiei - - - Argumentul genetic - - - Cercetarea genetică şi evoluţia creierului Medicina alternativă - Tipuri de medicină alternativă - - Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale - - Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice - Ayurveda - Homeopatia - - Remedii şi tratamente - - - Pregătirea - - - Diluţii - - - Patogeneza - - Reglementări şi prevalenţe - - Opoziţia publică - Medicina energetică - - Clasificarea metodelor - - Convingeri - - Cercetări ştiinţifice - - - Vindecarea la distanţă - - - Vindecarea prin contact - - - Baza de date - - Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive - Reiki - - Practica - - - Vindecarea - - - Tratamentul întregului organism - - - Tratament localizat - - - Respiraţia - - - Trei piloni de bază - Terapia de conversie - Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii - - Concepte - - - Acomodarea - - - Cauze ale problemelor de vedere - Detoxifierea - - Detoxifierea în medicina alternativă - - - Istoric - - - Tampoane de curăţare şi detoxifiere - - Tipuri de detoxifiere - - - Dezintoxicarea de alcool - - - Dezintoxicarea de droguri - - - Detoxifiere metabolică - - - Medicina alternativă - - Modalităţi de detoxifiere - - - Diete de detoxifiere - - - Curăţirea colonului - - - Metale grele - - - Dispozitive de detoxifiere - - Terapia de chelare - - - Detoxifierea proteică - - Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea - - - Efecte şi riscuri - - Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare - - - Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior? - - - De ce se aplică plasturii pe picioare? - Fizionomia - - Origini moderne - - Perioada de popularitate - - Ştiinţa modernă - - Utilizarea modernă - Frenologia Paranormal - Activităţi paranormale - - Fantome şi alte entităţi spirituale - - Viaţa extraterestră şi OZN-urile - - Criptide - Cercetări în paranormal - - Abordări anecdotice - - Abordarea observaţiilor participanţilor - - Anomalistica - - Neuroştiinţa - - Critici - Vitalism - - Filozofia - - Ştiinţa - - - Relaţia cu emergentismul - - Mesmerism - - Medicina complementară şi alternativă - Aura - - Tradiţii spirituale - - Teste - - Explicaţii - Profeţii - - Definiţii - - Civilizaţii antice - - Credinţa Bahá'í - - Budism - - China - Religiile abrahamice - - Iudaism - - - She'ol - Experienţe aproape de moarte - - Caracteristici - Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - - Filozofia vieţii de Apoi - - - Filozofia modernă - - - Filozofia procesului - - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - Strigoi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Locaţii paranormale - România - - Judeţul Bacău - - - Conacul Zarifopol, în Filipeşti - - Bucureşti - - - Mănăstirea Chiajna - - - Hotel Cişmigiu - - - "Casa Diavolului", pe strada General Praporgescu - - - Orfelinatul pe strada Franceză - - - Casa Vernescu pe Calea Victoriei - - - Iazul Vrăjitoarelor - - Judeţul Călăraşi - - - Pădurea Călugăreasa - - Judeţul Cluj - - - Castelul Bánffy - - - Pădurea Hoia - - Judeţul Dâmboviţa - - - Trinitatea Miresei pe DN7 - - Judeţul Dolj - - - Pădurea Radovan - - Judeţul Iaşi - - - Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie - - - Dealul Lunganilor - - Judeţul Maramureş - - - Drumul European E58 lângă Cicărlău Parapsihologia - Terminologie - Cercetări - - Domenii - - Metodologie - - Cercetări experimentale - Percepţiile extrasenzoriale - - Investigarea parapsihologică - - Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza - Psihochinezia (telechinezia) - - Credinţa - - - Subdomenii ale telechineziei - - - Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice Ezoterism - Etimologie - Cosmologia ezoterică - - Gnosticism - - Cabala - - Neoplatonism - - Teosofia şi antroposofia - - Max Theon şi "filosofia cosmică" - Ocultism - - Ştiinţă şi ocultism - - - Calităţi oculte - Magia - - Caracteristici comune în practica magiei - - - Ritualuri - - - Simboluri magice - - - Limbajul magiei - - - Magicieni - - - Vrăjitoria - - Teorii - - - Origini antropologice şi psihologice - Clarviziunea - - Aspecte ale clarviziunii - - Vizualizarea de la distanţă - Geomanţia - Tarot - - Arcana mare şi arcana mică - - Utilizare - - - Cărţi inversate - - - Desfăşurări - Masoneria - - Istoria masoneriei - - Loja masonică - - Structura masoneriilor - - - Recunoaşterea masonică reciprocă - Taoism - - Categorisire - - Ceaiul şi taoismul - - Credinţe taoiste - - Principii - - - Tao - - - De (Te) - - - Wu wei - - - Pu - - Spiritualitatea - - Escatologia Astrologia - Principii şi practici - - Astrologia occidentală - - Astrologia hindusă - - Astrologia chineză şi din Asia de Est - Astrologia şi ştiinţa - - Delimitarea - Astrohărţi - Principiile de bază ale astrologiei - - Modele astrologice - - Astrologia predictivă - Tradiţii în astrologie - - Tradiţii istorice - - Tradiţii ezoterice - Horoscop - - Etimologie - - Concepte în astrologia occidentală - - - Unghiuri - - - Zodiacul - - - Case - - Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală - - - Case - - - Plasamente ale planetelor - - - Aspecte - - - Ascendentul - - Horoscopul chinez - Bioritm - - Teoria - - Calculul - - Plauzibilitate Vrăjitoria - Definiţii - Practici invocate de vrăjitoare - - Descântece - - Invocarea morţii - Vrăjitoarele bune - Demonologia Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Según el realismo científico, el propósito de la ciencia es descubrir la verdad acerca de los aspectos observables e inobservables de la realidad objetiva e independiente de la mente, en la cual habitamos. Putnam y otros han objetado que tal posición realista metafísica presupone un punto de vista del Ojo de Dios, del cual no puede establecerse ningún sentido coherente. En este artículo defenderé dos posiciones: primera, que el realismo científico no requiere la adopción de un punto de vista del (...) Ojo de Dios; en lugar de esto, plantearé que el realismo científico es una hipótesis acerca de la relación entre la teoría científica y la realidad que puede ser propuesta desde nuestra propia perspectiva humana. Segunda, incluso si el realismo científico requiriera un punto de vista del Ojo de Dios, no necesariamente estaría en detrimento del realismo, pues es posible desarrollar una perspectiva externa inteligible acerca de las relaciones epistémicas humanas que se entretejen con nuestra realidad circundante. (shrink)

De acuerdo con una caracterización filosófica estándar, el comportamiento humano se hace inteligible a partir de estados mentales, atendiendo especialmente a dos relaciones explicativas: la racionalidad y la causalidad. En el presente artículo evaluaremos cuán adecuada es dicha caracterización respecto a las explicaciones que se dan en las psicoterapias contextuales. Nuestro análisis establece varias respuestas por la negativa. Por un lado, el objetivo de estas terapias no es la comprensión ni la evaluación normativa, por lo que la racionalidad no juega (...) allí un rol explicativo. A su vez, el rol de la causalidad es secundario en la evaluación diagnóstica, dado que en esa etapa del proceso terapéutico es la función de los comportamientos la que busca elucidarse. Finalmente, sostenemos que la intervención terapéutica de estas psicoterapias se centra en explicaciones causales, aunque no desde el modelo de sentido común que la caracterización filosófica supone. Sugerimos, por la positiva, que las explicaciones del comportamiento en psicoterapias contextuales son híbridas: al evaluar apelan a explicaciones funcionales y al intervenir a explicaciones causales. (shrink)

La lógica de la Edad Media se presenta a los lógicos contemporáneos, filósofos medievalistas, historiadores y filósofos de la lógica, como un campo tan fascinante como de difícil acceso. Parece demasiado intrincado para casi cualquier investigador de estas áreas encontrar la punta del ovillo que lo conduzca a transitar una presentación ordenada e inteligible de la lógica medieval. Este libro pretende solucionar este problema. Para ello, presenta de manera ordenada y autocontenida los desarrollos lógicos de la parte técnicamente más evolucionada (...) de la lógica de la Edad Media: el siglo XIV. A diferencia de otras presentaciones no evade los hechos históricos y culturales que conforman el panorama de la época ni las cuestiones filosóficas detrás de los desarrollos lógicos, a fin de entender cabalmente las cuestiones técnicas y no desnaturalizar la propuesta medieval. Los primeros tres capítulos se abocan a cuestiones introductorias, históricas y a la genealogía de los tópicos más importantes. El cuarto capítulo está dedicado a la presentación sintáctica del lenguaje de la lógica medieval. El quinto y el sexto a la metateoría de esta lógica. El séptimo explora y presenta la semántica. Los dos últimos nos brindan una reconstrucción racional, en términos del lenguaje simbólico contemporáneo, de la lógica de finales del siglo XIV. (shrink)

The distinction between personal and subpersonal levels of psychological explanation has proved useful in order to differentiate ways of understanding human behavior. Yet little has been discussed about how these kinds of explanations would work in making sense non-animals’ intelligent behavior. In this paper I assess the main characterizations of personal and subpersonal explanations and how they could be applied in interpreting animal behavior in a scientific setting. Specifically, my claim is that personal level explanation is especially relevant to explain (...) human actions as singular events. Through this, I will argue that instances of animal behavior can potentially be taken as singular events in the same way in which we take human action to be. Thus, personal level explanation plays an important role in behavioral sciences of non-human animals. -/- La distinción entre los niveles personal y subpersonal de explicación psicológica ha resultado de gran utilidad para diferenciar distintos modos de comprender el comportamiento humano. La discusión teórica en torno a la distinción se ha enfocado particularmente en torno a cómo caracterizar el nivel personal. Sin embargo, poco se ha dicho sobre cómo estas explicaciones operarían a la hora de hacer inteligible el comportamiento inteligente de animales no humanos. En este trabajo analizo las principales caracterizaciones que se han dado de las explicaciones de nivel personal y cómo éstas aplicarían a la interpretación del comportamiento animal en contextos científicos. Específicamente, defenderé que las explicaciones de nivel personal son especialmente relevantes para explicar las acciones humanas en tanto eventos singulares. A partir de esto, argumentaré que también los comportamientos animales pueden potencialmente ser eventos singulares como lo son las acciones humanas. Así, las explicaciones de nivel personal juegan un rol importante en las ciencias del comportamiento animal. (shrink)

A few years ago, I wrote a short text illustrating a problematic situation regarding the judgment of whether a particular fictional person, Bento, led a happy life or not. I frequently use this text in my introductory classes as a didactic resource to explain the nature of philosophy, its role in our understanding of the world, and to demonstrate its main challenge: the aporetic nature of philosophical questions. These questions do not yield unanimous or incontrovertible solutions; they always demand choice (...) and engagement. The merit of this text (which will be reproduced in the dialogue below) lies in the fact that almost everyone, upon reading or hearing it, has an immediate and irresistible inclination to consider Bento's life either happy or unhappy. Opinions tend to differ on this matter. In all the countless times I presented it to an audience, the responses were never unanimous. Disagreements always arose, illustrating the aporetic nature of philosophical questions. As soon as I learned about ChatGPT and its extraordinary capabilities as an artificial intelligence (AI) system, I decided to test it with my text. Its answer to the question of Bento's happiness was remarkably clear; perhaps the most precise response I had ever received. I was genuinely impressed yet somewhat frustrated. Despite providing a rather sophisticated philosophical analysis of the situation, ChatGPT refused to make a choice, to decide whether or not the character led a happy life. It informed me that, as an AI system, it has no values and does not make choices. It neither likes nor dislikes; it does not prefer. This revelation shocked me because choosing, preferring, and deciding, even in the absence of complete information, are, in my view, not only the essence of philosophy but also the essence of human intelligence. Eager to see ChatGPT make choices, I adopted the strategy of asking it to assume a human persona, to pretend to be a person, and I began chatting with this individual. I reasoned that if it played the role of a person convincingly, it must make choices. And so, our philosophical conversation commenced. (shrink)

"All-and-Nought" is the 2nd Edition of a series of books that study the nature of Reality and Being. The first edition of the book, "The Metaphysics of All-and-None", was published by Edwin Mellen Press in January 2022; since then the book has been under severe investigations and reviews by many scholars and pundits worldwide. The 2nd edition of the book contains the original text plus a foreword by Professor Richard Howells from King’s College London and some reports by Physicists, Biologists, (...) and others. Journal of Mind, one the most important journals in Philosophy, paid attention to the book and in its critical review article October 2022, encourages all philosophers and pundits to study the book. -/- The book's core concept is a Scientific/Mathematical, a-priori/synthetic theory called All'n'None Theory. It studies the Symmetry and Asymmetry in Reality and points to a state that indicates the deep Symmetry between "All Beings" and "Nothingness". It deeply studies the relationships between being and non-being from the perspective of Symmetry and symmetry failure and offers a measurement tool and a new method of studding phenomena. -/- It seems All`n`None Theory is a scientific breakthrough and discovery. The book methodologically applies Physics, Conceptual philosophy, Mathematics, and jurisprudence analysis both inductively and deductively to prove its theory. It is the first and the only Theory for Explaining the nature of Existence (being) and provides a technique to measure the amount of existence in each being. -/- Through understanding Existence, the book explains Creation, Cosmos, Consciousness, Mind, Spirit, and Soul scientifically. It is deep enough to initially encompass and then merge all modern Sciences (Physics, Philosophy, Complexity, System Theory, Information Theory, Psychology, Biology, Humanities, Economy, and Management) with Buddhism, Hinduism, Judaism, Christianity, and Islam (Theology) and makes the image of Reality clearer for readers. -/- The book proves chaos management in the depth of creation and shows how people can use the only law of creation for their own success and salvation. Therefore the book is an inspirational one too. Readers by reading the book and understanding it not only gain scientific knowledge but also find profound wisdom that heals them. They feel they are enlightened and motivated to construct their meaning of life. Readers can recognize their self/ego structure of being and enjoy the passion to improve. -/- The book tries to explain the mechanism of Thinking with respect to Symmetry and the failure of Symmetry as the foundation of Categorization, Mentalization, and Cognition. By understanding the mechanism of cognition it can study Epistemology and explain the Believing Mechanism and the nature of Beliefs as a kind of being. The theory claims no matter the beliefs originated from Science or Religion the mechanisms that govern both of them are the same. Based on the theory, “Knower or Observer”, “Known or Observed”, and “knowing or observation” are rooted in Symmetry and its failure. The tone, language, and structure of the book are unique to itself. It is not an entertainment or commercial book. The book is written for readers who plan to spend enough time to think about its content. (shrink)

'Godel's Way'에서 세 명의 저명한 과학자들은 부정성, 불완전성, 임의성, 계산성 및 파라불일치와 같은 문제에 대해 논의합니다. 나는 완전히 다른 해결책을 가지고 두 가지 기본 문제가 있다는 비트 겐슈타인의 관점에서 이러한 문제에 접근. 과학적 또는 경험적 문제가 있다, 관찰 하 고 철학적 문제 언어를 어떻게 이해할 수 있는 (수학 및 논리에 특정 질문을 포함) 에 대 한 조사 해야 하는 세계에 대 한 사실,우리가 실제로 특정 컨텍스트에서 단어를 사용 하는 방법을 보고 하 여 결정 될 필요가. 우리가 어떤 언어 게임을 하고 (...) 있는지 명확히 알 면, 이 주제는 다른 언어와 마찬가지로 평범한 과학적이고 수학적 질문으로 보입니다. 비트겐슈타인의 통찰력은 거의 동등하지 않았고 결코 능가하지 않았으며, 그가 블루와 브라운 북을 지시했을 때 80 년 전과 마찬가지로 오늘날과 관련이 있습니다. 완성된 책이 아닌 일련의 노트가 실패했음에도 불구하고, 이것은 반세기 이상 물리학, 수학, 철학의 출혈 가장자리에서 일해온 이 세 명의 유명한 학자들의 작품의 독특한 원천입니다. 다 코스타와 도리아는 울퍼트에 의해 인용된다 (그들은 보편적 인 계산에 쓴 이후 울퍼트와 야노프스키의 '이성의 외부 한계'에 대한 내 리뷰에, 대한 내 리뷰) 그리고 그의 많은 업적 중, 다 코스타는 파라 불일치의 선구자입니다. 현대 의 두 systems보기에서인간의 행동에 대한 포괄적 인 최신 프레임 워크를 원하는 사람들은 내 책을 참조 할 수 있습니다'철학의 논리적 구조, 심리학, 민d와 루드비히 비트겐슈타인과 존 Searle의언어' 2nd ed (2019). 내 글의 더 많은 관심있는 사람들은 '이야기 원숭이를 볼 수 있습니다-철학, 심리학, 과학, 종교와 운명 행성에 정치 - 기사 및 리뷰 2006-2019 3 rd 에드 (2019) 및 21st 세기 4번째 에드 (2019) 및 기타에서 자살 유토피아 망상. (shrink)