Cet article est consacré au problème du rapport entre l’entrelacement des genres (συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν) et le logos dans le Sophiste. Après avoir brièvement présenté le problème, je discute, dans la première partie, différentes solutions proposées par les commentateurs. Je cherche à montrer qu’aucune de ces solutions n’est pleinement satisfaisante. Dans la deuxième partie, je propose une nouvelle solution au problème de la συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν fondée sur une distinction entre deux types de logos, le logos dialectique et le logos (...) doxique. Dans la troisième partie, je cherche à justifier textuellement cette solution en recourant à la fois au texte du Sophiste lui-même et à la dernière partie du Théétète. Dans ma conclusion, je suggère que la distinction entre logos dialectique et logos doxique correspond à une différence qui traverse toute l’œuvre de Platon, à savoir la différence entre connaissance et opinion. / This paper deals with the problem of the συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν in the Sophist. In the first part, after a brief presentation of this problem, I discuss different solutions which have been proposed in the recent literature. I try to show that none of them is entirely satisfying. In the second part, I propose and explain a new solution based on a distinction between two types of logos : dialectical logos and doxastic logos. In the third part, I try to justify this solution on the basis of some passages of the Sophist and of the final part of the Theaetetus. To conclude, I suggest that the distinction between dialectical logos and doxasticlogos matches the difference between knowledge and belief made by Plato in his dialogues. (shrink)

This article defends a relational account of personhood. I argue that the structure of personhood consists of dyadic relations between persons who can wrong or be wronged by one another, even if some of them lack moral competence. I draw on recent work on directed duties to outline the structure of moral communities of persons. The upshot is that we can construct an inclusive theory of personhood that can accommodate nonhuman persons based on shared community membership. I argue that, once (...) we unpack the internal relation between directed duties, moral status, and flourishing, relations can ground personhood and include nonhuman animals. (shrink)

Do scientific theories limit human knowledge? In other words, are there physical variables hidden by essence forever? We argue for negative answers and illustrate our point on chaotic classical dynamical systems. We emphasize parallels with quantum theory and conclude that the common real numbers are, de facto, the hidden variables of classical physics. Consequently, real numbers should not be considered as ``physically real" and classical mechanics, like quantum physics, is indeterministic.

A constitutive theory of representation must address two challenges. The content determination challenge requires specifying why a particular state has a given content. The job description challenge requires spelling out the explanatory role that representational notions play in that theory. Recently, Nicholas Shea has advanced *varitel semantics* as a hybrid approach to representation to answer those challenges, supplementing teleosemantics with non-historical features –namely, exploitable relations and robustness. In this paper, I critically assess the hybrid theory’s answers to both challenges, arguing (...) that their hybrid nature undermines their merits. In each case, I will show that it is hard to establish how the alleged complementariness of the hybrid account components works. I will conclude that internal problems beset Shea’s theory of representation. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU What is intelligence? Ce este inteligența? -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Epistemology of Loop Quantum Gravity in the Context of Canonical Quantum Gravity Epistemologia gravitației cuantice în buclă în contextul gravitației cuantice canonice -/- Valentin IONESCU Universal constants, vacuum energy and the growth of black holes over time in (...) the Cold Big Bang Model Constante universale, energia vidului și creșterea în timp a găurilor negre în Modelul Big Bangului Rece -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Challenges and Trends in Electronic Warfare – Asymmetric Warfare Provocări și tendințe în războiul electronic – Războiul asimetric -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Defending Against Cyber Attacks Through Machine Learning Apărarea împotriva atacurilor cibernetice prin învățarea automată -/- Dumitru MAZILU About some canonical and civil provisions regarding the current management of parish church assets Despre unele prevederi canonice și civile privind gestionarea actuala a bunurilor bisericești parohiale -/- Alina Mihaela FRĂTICĂ-DRAGOMIR (GUȘE) The Concept of Electronic Pensioner in Some Countries Versus Romania Conceptul de pensionar electronic în unele țări versus România -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Tănase TIBERIU, Ovidiu BOUREANU Intelligence as a Field of Knowledge Intelligence–ul ca domeniu al cunoașterii -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS58929. (shrink)

În această lucrare analizez posibilitatea călătoriei în timp pe baza mai multor lucrări de specialitate, printre care cele ale lui Nicholas J.J. Smith ("Time Travel", The Stanford Encyclopedia of Philosophy”), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller și Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius și Tim Maudlin ("Time Travel and Modern Physics") și David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). Lucrarea începe cu o Introducere în care fac o scurtă prezentare a (...) călătoriei în timp, și continuă cu o Istoria conceptului de călătorie în timp, prezentarea principalelor Aspecte fizice ale călătoriei în timp, inclusiv călătoria în timp în trecut în relativitatea generală și în fizica cuantică și călătoria în timp în viitor, apoi o prezentare a Paradoxul bunicului care este abordat în aproape toate lucrările de specialitate, urmat de o secțiune dedicată Filosofiei călătoriei în timp, și o secțiune în care analizez Buclele cauzale pentru călătoria în timp. Finalizez lucrarea cu Concluzii, în care expun opiniile personale privind călătoria în timp, și Bibliografia pe care se bazează lucrarea. (shrink)

The common thread of Pinocchio’s story is his desire to become a human being. Unlike some creators who approached the adventures of Pinocchio in the context of posthumanism the transhumanism embraces technological progress while strongly defending human rights and individual choice. Pinocchio is aware of his incompleteness: he seeks during the story to become „a real boy.” Human consciousness can refer to things that we do not perceive directly. Pinocchio is a „child” without a mother, created by his father to (...) fill his loneliness. He highlights the current problem of the relationship between man and his creation, out of control. (shrink)

With an extensive amount of research on the social lives of primates, Frans de Waal has been a pioneering advocate for the continuity of human and non-human minds, putting forward the idea that these creatures exhibit rudimentary political and moral behaviors. One of the traits which de Waal focuses on is animal normativity, a set of behaviors functionally defined as adherence to social standards. Recently, some philosophers have endorsed this position, holding that animals show a psychological capacity called normative cognition (...) underlying those and other social behaviors. In this paper, I assess whether advocacy for animal normativity is an exercise of theory construction in comparative cognition. To that end, I present three features of this kind of theory construction. First, the explanatory goal of building functional analyses of cognitive capacities. Second, the conceptual aid of comparative thinking for theory construction. Third, the heuristic value of theory in specifying possible roads of inquiry. Taking these features into account, I assess whether the claims advocates make regarding animal normativity consider them. My answer is negative. First, since some advocates focus on behavioral traits and not on psychological capacities, they are not producing theory in comparative cognition, although, as I argue, they should. Second, there is a disregard for hypothesis testing and no evolutionary considerations to support their views. Finally, the claim that non-human animals exhibit normativity does not seem to have heuristic value. (shrink)

Most physics theories are deterministic, with the notable exception of quantum mechanics which, however, comes plagued by the so-called measurement problem. This state of affairs might well be due to the inability of standard mathematics to “speak” of indeterminism, its inability to present us a worldview in which new information is created as time passes. In such a case, scientific determinism would only be an illusion due to the timeless mathematical language scientists use. To investigate this possibility it is necessary (...) to develop an alternative mathematical language that is both powerful enough to allow scientists to compute predictions and compatible with indeterminism and the passage of time. We suggest that intuitionistic mathematics provides such a language and we illustrate it in simple terms. (shrink)

It is usual to identify initial conditions of classical dynamical systems with mathematical real numbers. However, almost all real numbers contain an infinite amount of information. I argue that a finite volume of space can’t contain more than a finite amount of information, hence that the mathematical real numbers are not physically relevant. Moreover, a better terminology for the so-called real numbers is “random numbers”, as their series of bits are truly random. I propose an alternative classical mechanics, which is (...) empirically equivalent to classical mechanics, but uses only finite-information numbers. This alternative classical mechanics is non-deterministic, despite the use of deterministic equations, in a way similar to quantum theory. Interestingly, both alternative classical mechanics and quantum theories can be supplemented by additional variables in such a way that the supplemented theory is deterministic. Most physicists straightforwardly supplement classical theory with real numbers to which they attribute physical existence, while most physicists reject Bohmian mechanics as supplemented quantum theory, arguing that Bohmian positions have no physical reality. (shrink)

Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor (...) de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

O taxonomie a unui site web este structura utilizată pentru un site web care organizează conținutul într-o manieră logică, astfel încât utilizatorii să poată naviga cu ușurință pe site și să înțeleagă scopul acestuia. Din punct de vedere vizual, aceasta poate arăta ca diferite secțiuni și pagini dintr-un site web sau categorii dintr-un blog. În WordPress, o taxonomie este un mecanism de grupare pentru unele postări (sau linkuri, sau tipuri de postări personalizate).

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu (...) de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II78699.

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, (...) de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

World food production is facing exorbitant challenges like climate change, use of resources, population growth, and dietary changes. These, in turn, raise major ethical and political questions, such as how to uphold the right to adequate nutrition, or the right to enact a gastronomic culture and to preserve the conditions to do so. Proposals for utopic solutions vary from vertical farming and lab meat to diets filled with the most fanciful insects and seaweeds. Common to all proposals is a polarized (...) understanding of food and diets, famously captured by Warren Belasco in the contraposition between technological fixes and anthropological fixes. According to the first, technology will deliver clean, just, pleasurable, affordable food; future generations will not need to adjust much of their dietary cultures. According to the second, future generations should dramatically change their dietary habits (what they eat and how they eat it) to achieve a sustainable diet. The two fixes found remarkably distinct perspectives over dietary politics and the ethics of food production and consumption. In this paper we argue that such polarized thinking rests on a misrepresentation of the ontological status of food, which in turn affects the underlying ethical and political issues. Food is a socially constructed object that draws in specific ways on habits, norms, traditions, geographical, and climatic conditions. Although this thesis seems somewhat obvious, its consequences on the ethical and political perspectives on the future of food have not been derived properly. After introducing the issue at stake (¤1), we point out the polarities that characterize food utopias (¤2) and their ontological faults (¤3). We hence suggest that a socio-ontological analysis of food can better deliver the principles for a foundation of food utopias (¤4). (shrink)

Effective altruism (EA) requires that when we donate to charity, we maximize the beneficial impact of our donations. While we are in broad sympathy with EA, we raise a practical problem for EA, which is that there is a crucial empirical presupposition implicit in its charity assessment methods which is false in many contexts. This is the presupposition that the magnitude of the benefits (or harms) generated by some charity vary continuously in the scale of the intervention performed. We characterize (...) a wide class of cases where this assumption fails, and then draw out the normative implications of this fact. (shrink)

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o mulțime de noi teorii care vor apare în domeniul științelor sociale și o dezvoltare fără precedent a tehnologiilor. (...) Noua paradigmă a revoluției științifice și tehnologice a făcut progrese rapide, iar lumea a intrat într-o nouă eră a inovației, cu schimbări profunde. Accentele actuale sunt puse pe spațiul cosmic și controlul genetic. Cercetarea și dezvoltarea științifică creativă va deveni principala activitate a umanității. -/- CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 3-10 ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS23812. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

The empirical study of belief is emerging at a rapid clip, uniting work from all corners of cognitive science. Reliance on belief in understanding and predicting behavior is widespread. Examples can be found, inter alia, in the placebo, attribution theory, theory of mind, and comparative psychological literatures. Research on belief also provides evidence for robust generalizations, including about how we fix, store, and change our beliefs. Evidence supports the existence of a Spinozan system of belief fixation: one that is automatic (...) and independent of belief rejection. Independent research supports the existence of a system of fragmented belief storage: one that relies on large numbers of causally isolated, context-sensitive stores of belief in memory. Finally, empirical and observational data support at least two systems of belief change. One system adheres, mostly, to epistemological norms of updating; the other, the psychological immune system, functions to guard our most centrally held beliefs from potential inconsistency with newly formed beliefs. Refining our under- standing of these systems can shed light on pressing real-world issues, such as how fake news, propaganda, and brainwashing exploit our psychology of belief, and how best to construct our modern informational world. (shrink)

We present in this paper a novel ontological theory of events whose central tenet is the Aristotelian distinction between the object that changes and the actual subject of change, which is what we call an individual quality. While in the Kimian tradition events are individuated by a triple ⟨ o, P, t ⟩, where o is an object, P a property, and t an interval of time, for us the simplest events are qualitative changes, individuated by a triple ⟨ o, (...) q, t ⟩, where q is an individual quality inhering in o or in one of its parts. Detaching the individuation of events from the property they exemplify results in a fine-grained theory that keeps metaphysics and semantics clearly separate, and lies between the multiplicative and the unitarian approaches. We discuss then the way language refers to events, observing that, in most cases, event descriptions refer to complex, cognitively relevant clusters of co-occurring qualitative changes, which exhibit a synchronic structure depending on the way they are described. Contra Bennett, who famously argued that the semantics of event names ultimately depends on “local context and unprincipled intuitions”, we show how the lexicon provides systematic principles for individuating such clusters and classifying them into kinds. Finally, we address some open challenges in the semantics of locative and manner modifiers. (shrink)

We aim to do two things in this article. On the positive end, our goal is to explain how some seemingly incompatible aspects of belief live together, by presenting distinct mechanistic explanations of each of them: in particular we want to show how belief can be discerning, credulous, rational, and irrational. After clarifying our positive view, we take aim at some competitor views in the second half of the paper, particularly offering critiques of epistemic vigilance and social marketplace accounts of (...) belief. We conclude by inviting proponents to provide an architecture for belief that can be tested against existing models. (shrink)

This study deals with Dominicus Gundissalinus’s discussion on metaphysics as philosophical discipline. Gundissalinus’s translation and re-elaboration of al-Fārābī’s Iḥṣā’ al-ʿulūm furnish him, in the De scientiis, a specific and detailed procedure for metaphysical analysis articulated in two different stages, an ascending and a descending one. This very same procedure is presented by Gundissalinus also in his De divisione philosophiae, where the increased number of sources –in particular, Avicenna– does not prevent Gundissalinus to quote the entire passage on the methods of (...) metaphysical science from the Iḥṣā’ al-ʿulūm, with some slight changes in his Latin translation. The analytical procedure herein proposed becomes an effective ‘metaphysical programme’ with regards to Gundissalinus’s onto-cosmological writing, the De processione mundi. The comparative analysis of this treatise with the procedure received by al-Fārābī shows Gundissalinus’s effort to follow and apply this metaphysical programme to his own reflection, in a whole different context from al-Fārābī’s and presenting doctrines quite opposed to the theoretical ground on which al-Fārābī’s epistemology is based, like ibn Gabirol’s universal hylomorphism. Nevertheless, thanks to the application of the ‘metaphysical programme’, one can effectively claim that Gundissalinus’s metaphysics is, at least in the author’s intentions, a well-defined metaphysical system. In appendix to this article the three Latin versions of al-Fārābī’s discussion on metaphysics are reported, e.g., Gundissalinus’s quotations in De scientiis and De divisione philosophiae, and Gerard of Cremona’s translation in his De scientiis. (shrink)

With his original reflection—deeply influenced by many important Arabic thinkers—Gundissalinus wanted to renovate the Latin debate concerning crucial aspects of the philosophical tradition. Among the innovative doctrines he elaborated, one appears to be particularly problematic, for it touches a very delicate point of Christian theology: the divine creation of the human soul, and thus, the most intimate bond connecting the human being and his Creator. Notwithstanding the relevance of this point, Gundissalinus ascribed the creation of the human soul to the (...) angels rather than God. He also stated that the angels create the souls from prime matter, and through a kind of causality which cannot be operated by God. What are the sources of this unusual and perilous doctrine? And what are the reasons which led Gundissalinus to hold such a problematic position? This article thoroughly examines the theoretical development and sources of Gundissalinus’s position, focusing on the correlations between this doctrine, the overall cosmological descriptions expounded by Gundissalinus in his original works, and the main sources upon which this unlikely doctrine is grounded: Avicenna and Ibn Gabirol. (shrink)

Întregul corp de lucrări al lui Platon a supraviețuit intact până în zilele noastre, influențând decisiv cultura occidentală. Pentru Platon, dialogul este singurul instrument capabil să evidențieze caracterul de cercetare al filosofiei, elementul cheie al gândirii sale. Cu siguranță cuvântul scris este mai precis și mai aprofundat decât cel oral, dar discursul oral permite un schimb imediat de opinii asupra subiectului în discuție. Protagonistul principal al dialogurilor este Socrate, cu excepția ultimelor dialoguri unde acestuia i se atribuie un rol secundar, (...) dispărând complet cu totul în Legi și Epinomis. Dialogurile platonice au fost grupate de foarte mulți comentatori în diferite clasificări. După unii, o clasificare ar fi cronologică: primele dialoguri ar fi caracterizate de influența puternică a lui Socrate, cele de maturitate în care ar fi dezvoltat teoria ideilor, și ultima perioadă în care a simțit nevoia de a-și apere propria concepție de atacurile la adresa filozofiei sale, realizând o profundă autocritică a teoriei ideilor. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.16491.41767. (shrink)

A survey of the similarities and differences between BFO and DOLCE, and of the mutual interactions between Nicola Guarino and Barry Smith.

Dominant views about the nature of health and disease in bioethics and the philosophy of medicine have presumed the existence of a fixed, stable, individual organism as the bearer of health and disease states, and as such, the appropriate target of medical therapy and ethical concern. However, recent developments in microbial biology, neuroscience, the philosophy of cognitive science, and social and personality psychology (Ickes...

In this article we argue that the social value of health research should be conceptualized as a function of both the expected benefits of the research and the priority that the beneficiaries deserve. People deserve greater priority the worse off they are. This conception of social value can be applied for at least two important purposes: in health research priority setting when research funders, policy-makers, or researchers decide between alternative research projects; and in evaluating the ethics of proposed research proposals (...) when research ethics committees assess whether the social value of the research is sufficient to justify the risks and burdens to research participants and others. In assessing how far a proposed research project will advance the interests of people who are more disadvantaged, research priority setters and RECs should examine the diseases that the research targets and the type of research. Just as certain diseases impose a greater burden on people who are more disadvantaged, so certain types of intervention and forms of research are more likely to benefit people who are more disadvantaged. We outline which populations are likely to be representative of the global worst off and identify what types of health research, and which disease categories, are priorities for these populations. (shrink)

L'analyse du renseignement présente de nombreuses similitudes épistémologiques importantes avec la science (résolution de problèmes, découverte, utilisation habile des outils, vérification des demandes de connaissances) et s'intéresse davantage aux connaissances a posteriori qu'aux a priori sur la manière ou la base sur laquelle une proposition peut être connue. Tant l'analyse du renseignement que la science se concentrent sur les connaissances acquises à partir d'observations empiriques, connaissances qui sont typiquement a posteriori. La métaphore du puzzle est utilisée à la fois dans (...) le renseignement et l'archéologie. Les deux disciplines impliquent la collecte de preuves pour construire une image aussi complète que possible. DOI: 10.13140/RG.2.2.16740.09603 . (shrink)

Odată cu creșterea volumului de date pe Internet, în media socială, cloud computing, dispozitive mobile și date guvernamentale, Big Data devine în același timp o amenințare și o oportunitate în ceea ce privește gestionarea și utilizarea acestor date, menținând în același timp drepturile persoanelor implicate. În fiecare zi, folosim și generăm tone de date, alimentând bazele de date ale agențiilor guvernamentale, companiilor private și chiar cetățenilor privați. Beneficiem în multe feluri de existența și utilizarea Big Data, dar trebuie să ne (...) amintim de asemenea că „nu există nimic gratuit”. Există riscuri în utilizarea Big Data, un fel de parte întunecată. Schimbările de piață pot fi obținute prin utilizarea Big Data: în timp ce acestea pot fi pozitive pentru cineva, ele pot dăuna altcuiva. Riscurile potențiale provin și de la agențiile publice. Este clar că datele mari pot aduce beneficii cetățenilor și companiilor, dar trebuie să fie echilibrate de o conștientizare sporită a „părții întunecate” a Big Data în exploatarea noilor capacități și oportunități pe care le oferă tuturor . -/- CUPRINS -/- 1. Big Data - Definiție - Caracteristici - Clasificarea datelor mari - Arhitectura - Tehnologii - Oportunități - Provocări - Critici - - Criticile paradigmei Big Data - - Criticile modelului "V" - - Criticile de noutate - - Criticile execuției Big Data - 1.1 Viața datelor mari - - Nașterea - - Copilăria - - - Educație - - - Divertisment - - Adolescența - - - Servicii online - - - Comunicații mobile - - - Servicii de streaming - - Adulți tineri - - - Căutarea de locuri de muncă - - - Servicii bancare și asigurări - - - Utilități - - - Dating online și pornografie - - Vârsta medie - - - Servicii de sănătate - - - Aplicații pentru îngrijire și aplicații pentru sănătate și fitness - - - Căutarea de locuri de muncă - - - Dating online - - Bătrânețea - - - Îngrijirea sănătății - - Moartea - 1.2 Aplicații - - Guvern - - Dezvoltare internațională - - Fabrici - - Sănătate - - Educaţie - - Mass-media - - Asigurare - - Internetul obiectelor (IoT) - - Tehnologia informației - 1.3 Studii de caz - - Guvern - - - China - - - India - - - Israel - - - Regatul Unit - - - Statele Unite ale Americii - - Cu amănuntul - - Ştiinţă - - Sport - - Tehnologie - - Activități de cercetare - - - Prelevarea de date mari - 1.4 Agenda europeană privind societatea digitală - - Cadrul juridic - - Peisajul opiniei părților interesate - 1.5 GDPR - - Etapele procesării datelor personale - - Principiile procesării datelor - - Politica de confidențialitate și transparența - - Scopurile procesării datelor - - Confidențialitate prin design și implicită - - - Paradoxul (legal) al Big Data - - Domeniul teritorial al GDPR - - Definirea datelor mari, a datelor personale și a datelor anonime - - Etapele procesării datelor cu caracter personal - - Principii de prelucrare a datelor - - Politica de confidențialitate și Transparența - - Scopuri de prelucrare a datelor - - Confidențialitate prin design și confidențialitate în mod implicit - - Paradoxul (legal) al datelor mari 2. Analiza Big Data - 2.1 Analitica - - Analitica vs. analiză - - Aplicații ale analiticii - - - Optimizarea marketingului - - - Analiza oamenilor - - - Analiza portofoliului - - - Analitica riscurilor - - - Analitica digitală - - - Analitica securității - - - Analitica software-ului - - Provocări - - Riscuri - 2.2 Analitica predictivă - - Definiție - - Procesul de analitica predictivă - - Tipuri - - - Modele predictive - - - Modele descriptive - - - Modele de decizie - - Aplicații - - - Managementul relațiilor cu clienții analitic (CRM) - - - Protecția copilului - - - Sisteme de suport decizional clinic - - - Analiticile colecțiilor - - - Vânzări încrucișate - - - Retenția clienților - - - Marketing direct - - - Detectarea fraudelor - - - Prezicerea rezultatelor deciziilor legale - - - Previziuni privind portofoliul, produsele sau economia - - - Managementul riscului de proiect - - - Acceptanța (Underwriting) - - Tehnologia și influențele big data - - Tehnici analitice - - - Tehnici de regresie - - - - Model de regresie liniară - - - - Modele de alegere discretă - - - - Regresie logistică - - - - Regresie logistică multinomială - - - - Regresie probit - - - - Logit versus probit - - - - Modele pentru serii de timp - - - - Analiza supraviețuirii sau a duratei - - - - Arborele de clasificare și regresie (CART) - - - - Funcții spline adaptive de regresie multivariate - - - Tehnici de învățare automată - - - - Rețele neuronale - - - - Perceptron multistrat (MLP) - - - - Funcții radiale de bază - - - - Mașini cu vectori de suport - - - - Bayesiene naive - - - - Vecinul k-cel mai apropiat - - - - Modelarea predictivă geospațială - - Instrumente - - - PMML - - Critici - 2.3 Analitica prescriptivă - - Istorie - 2.4 Studiul critic al datelor - - Perspective critice - - Abordare: Pragmatismul și etica discursului 3. Etica Big Data - Datele personale ale copiilor - Rolul instituțiilor - - State naționale - - Bănci - Articole relevante de știri despre etica datelor - Legislație relevantă privind etica datelor - 3.1 Principii ale eticii Big Data - - Etica în cercetare - - Conștientizarea - - Consimţământul - - Controlul - - Transparența - - Încrederea - - Proprietatea - - Supravegherea și securitatea - - Identitatea digitală - - Realitatea ajustată - - De-anonimizarea - - Inegalitatea digitală - - Confidențialitatea - - Financiar - - - Cât de mult merită datele? - - Deschidere - 3.2 Probleme etice în cercetare - - Etica cercetării pentru cercetarea socială - - Principalele aspecte etice ale cercetării sociale - - - Intimitate - - - Consimțământ informat - - - De-identificarea - - - Inegalitate – Diviziune digitală - - Integritatea cercetării - - Probleme emergente - - Aviz legal - 3.3 Aspecte filosofice - 3.4 10 reguli de bază în lucrul cu Big Data - - Concluzie Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Is suffering really bad? The late Derek Parfit argued that we all have reasons to want to avoid future agony and that suffering is in itself bad both for the one who suffers and impersonally. Nietzsche denied that suffering was intrinsically bad and that its value could even be impersonal. This paper has two aims. It argues against what I call ‘Realism about the Value of Suffering’ by drawing from a broadly Nietzschean debunking of our evaluative attitudes, showing that a (...) recently influential response to the debunking challenge (the appeal to phenomenal introspection) fails. It also argues that a Nietzschean approach is well suited to support the challenge and is bolstered by the empirical literature. As strangers to ourselves, we cannot know whether suffering is really intrinsically bad for us. (shrink)

This paper demonstrates the central role of the Socratic elenchus in the Sophist. In the first part, I defend the position that the Stranger describes the Socratic elenchus in the sixth division of the Sophist. In the second part, I show that the Socratic elenchus is actually used when the Stranger scrutinizes the accounts of being put forward by his predecessors. In the final part, I explain the function of the Socratic elenchus in the argument of the dialogue. By contrast (...) with standard scholarly interpretations, this way of reading the text provides all the puzzles about being (241c4–251a4) with a definite function in the dialogue. It also reveals that Plato’s methodology includes a plurality of method and is more continuous than what is often believed. (shrink)

Educaţia religioasă îşi asumă rolul de călăuzitor către drumul cunoaşterii şi asemănării cu Dumnezeu, căutând ca Evanghelia lui Hristos să devină dreptarul vieţii prin îndreptarea voinţei şi aspiraţiilor numai spre înfăptuirea binelui şi a virtuţii, cultivarea conştiinţei, a demnităţii omului şi a valorilor sale unice.

Internetul a schimbat complet modul nostru de viață, fiind considerat unul dintre cele mai benefice progrese tehnologice ale secolului XXI. Totul se vinde și se cumpără acum pe Internet, inclusiv distracția. Internetul face lumea mai mică, pentru că am putea comanda sau comercializa orice în întreaga lume. Și în această societate virtuală suntem cu toții comentatori, editori și creatori. Îți poți imagina cum ar fi viața acum fără Internet? Închide ochii pentru un minut și gândește-te la cum a fost viața (...) înainte de Internet. Pentru unii, Internetul este ocazia ideală de a scăpa de realitate, în timp ce pentru alții este cea mai bună oportunitate de a socializa și a se împrieteni cu persoane din toată lumea. Poveștile personale devin publice; problemele locale devin globale. -/- ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT34520. (shrink)

In this brief introduction, I shall rather reflect, from a biographer’s viewpoint, on the significance of Discretion for our understanding of the trajectory of Hart’s ideas and on the significance of his year at Harvard. I shall then move on to consider the intriguing question of why Hart did not subsequently publish or build on some of the key insights in the paper itself. Here I highlight the fact that, almost uniquely in Hart’s work, Discretion features a notable emphasis on (...) the significance of institutional factors in our understanding of the nature of legal decisionmaking; and I argue that Hart’s failure fully to develop this insight in the essay, or to build on it in his subsequent work, derives from the fact that such a development would have necessitated a diversion from the philosophical issues that were his core intellectual concern, and moreover would have presented certain dangers to his conception of legal positivism. I shall conclude by considering what contribution the essay makes to our overall interpretation and evaluation of Hart’s legal philosophy. (shrink)

There seems to be an inconsistency at the heart of Aristotle’s Metaphysics: a differentia is said both to presuppose its genus (in vii 12) and to be logically independent from it (in x 7). I argue that the relation of analogy resolves this inconsistency, restores the coherence of the concepts of differentia and species, and gives x 7 its rightful place in the development of the Metaphysics.

Utilizarea Big Data prezintă probleme juridice semnificative, în special din punctul de vedere al protecției datelor. Cadrul juridic existent al Uniunii Europene, bazat în special pe Directiva nr. 46/95/CE și Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal, oferă o protecție corespunzătoare. Dar, pentru Big Data este necesară o strategie cuprinzătoare și globală. Evoluția în timp a fost de la dreptul de a exclude pe alții la dreptul la controlul propriilor date și, în prezent, la regândirea dreptului la identitate (digitală). (...) DOI: 10.13140/RG.2.2.22989.38889. (shrink)

Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate. Oamenii de ştiinţă au tendinţa (...) să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii. După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei. CUPRINS: Pseudoştiinţa - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - Metodologie ştiinţifică - - Falsificabilitatea - - Normele Merton - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - Critica termenului - Identificarea pseudoştiinţei - Ştiinţa patologică - - Exemplele lui Langmuir - - - Raze N - - - Exemple ulterioare - - Exemple mai noi - - - Poliapa - - - Fuziunea la rece - - - Memoria apei - Antropomorfism - - În preistorie - - În religie şi mitologie - - - Critici - - În ştiinţă - - - Antonim - Criptozoologia - - Referinţe - - Critici - Pseudomatematica - - Unele taxonomii ale pseudomatematicii - - - Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat - - Practicanţii - - Un exemplu ilustrativ - Radiestezia - - Originea radiesteziei - - Dispozitivele de detecţie - - - Anse - - Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei - - - Studiul Kassel - - - Studiu Betz - - - Explicaţii sugerate - Scientologia - - Credinţe - - - Puntea Libertăţii Totale - - - Morala şi etica - - - Triunghiurile ARC şi KRC - - - Viaţa de apoi - - - Dumnezeu - - - Ştiinţa - - Învăţături şi practici - - - Terminologie - - - Interpretare şi context - - - Învăţarea treptată - - - Audit - - - Organismul - - - Naşterea silenţioasă - - - Sărbători - Sincronicitatea - - Principiul - - Exemplu - - Relaţia cu cauzalitatea - - Critici - Programarea neuro-lingvistică - - Tehnici sau set de practici - - Aplicaţii - - - Psihoterapie - - - Alte utilizări - - NLP ca o cvasi-religie - Manipularea şi automanipularea prin cuvinte - - Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele - - Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte - - Controlul sau manipularea prin cuvinte - - Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor - - Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase - - Exploraţi lumea mentală a cuvintelor - - - Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte - - Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich - - Evaluarea teoriei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse - Planete ipotetice: X / Nibiru - - Teorii ale conspiraţiei - - Reacţii publice - - Influenţa culturală - Poliapa (Apa polimerizată) - Maşini alimentate cu apă - - Ce nu sunt maşini alimentate cu apă - - Extragerea energiei din apă - - Hidrogenul ca supliment - - Pilula de benzină şi aditivi Pseudoarheologia - Caracteristici - - Lipsa metodei ştiinţifice - - Opoziţia la regulile arheologice - - Motivaţii naţionaliste - - Motivaţii religioase - Rasele de bază - - Rase de bază, epoci şi subrase - - - Prima rasă de bază (eterică) - - - A doua rasă de bază (hiperboreană) - - - A treia rasă de bază (lemuriană) - - - A patra rasă de bază (atlantidă) - - - A cincea rasă de bază (ariană) - - - A şasea rasă de bază - - - A şaptea rasă de bază - - Migrarea spre Mercur - - Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii - Protocronism - - Istoria protocronismului - - Scrierea dacică - Pământul gol (Intratereştrii) - - Ipoteza Pământului gol concav - Fenomenul 2012 - - Tortuguero - - Chilam Balam - Creaţia inteligentă - - Concepte - - - Complexitatea ireductibilă - - - Complexitatea specifică - - - Universul bine pus la punct - - - Creatorul inteligent - - Mişcarea creaţia inteligentă - - - Religia şi susţinătorii importanţi - Creaţionismul ştiinţific - - Abordări ale ştiinţei creaţiei - - - Religia - - - Afilieri religioase moderne - - - Abordări ştiinţifice - - Critici - - - Ipoteze metafizice - - - Critici religioase - - - Critici ştiinţifice - - - Critici istorice, filozofice, şi sociologice - - Domenii de studiu - - - Biologia creaţionistă - - - Ştiinţele Pământului şi Geofizica - - - Astronomia şi cosmologia - Ufologia - - Statutul ca disciplină ştiinţifică - - - Pseudoştiinţă - - - Aspecte metodologice - Teoria astronautului extraterestru - - Argumente şi susţinători - - Erich von Däniken - - Ipoteza creaţiei - - - Argumentul genetic - - - Cercetarea genetică şi evoluţia creierului Medicina alternativă - Tipuri de medicină alternativă - - Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale - - Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice - Ayurveda - Homeopatia - - Remedii şi tratamente - - - Pregătirea - - - Diluţii - - - Patogeneza - - Reglementări şi prevalenţe - - Opoziţia publică - Medicina energetică - - Clasificarea metodelor - - Convingeri - - Cercetări ştiinţifice - - - Vindecarea la distanţă - - - Vindecarea prin contact - - - Baza de date - - Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive - Reiki - - Practica - - - Vindecarea - - - Tratamentul întregului organism - - - Tratament localizat - - - Respiraţia - - - Trei piloni de bază - Terapia de conversie - Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii - - Concepte - - - Acomodarea - - - Cauze ale problemelor de vedere - Detoxifierea - - Detoxifierea în medicina alternativă - - - Istoric - - - Tampoane de curăţare şi detoxifiere - - Tipuri de detoxifiere - - - Dezintoxicarea de alcool - - - Dezintoxicarea de droguri - - - Detoxifiere metabolică - - - Medicina alternativă - - Modalităţi de detoxifiere - - - Diete de detoxifiere - - - Curăţirea colonului - - - Metale grele - - - Dispozitive de detoxifiere - - Terapia de chelare - - - Detoxifierea proteică - - Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea - - - Efecte şi riscuri - - Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare - - - Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior? - - - De ce se aplică plasturii pe picioare? - Fizionomia - - Origini moderne - - Perioada de popularitate - - Ştiinţa modernă - - Utilizarea modernă - Frenologia Paranormal - Activităţi paranormale - - Fantome şi alte entităţi spirituale - - Viaţa extraterestră şi OZN-urile - - Criptide - Cercetări în paranormal - - Abordări anecdotice - - Abordarea observaţiilor participanţilor - - Anomalistica - - Neuroştiinţa - - Critici - Vitalism - - Filozofia - - Ştiinţa - - - Relaţia cu emergentismul - - Mesmerism - - Medicina complementară şi alternativă - Aura - - Tradiţii spirituale - - Teste - - Explicaţii - Profeţii - - Definiţii - - Civilizaţii antice - - Credinţa Bahá'í - - Budism - - China - Religiile abrahamice - - Iudaism - - - She'ol - Experienţe aproape de moarte - - Caracteristici - Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - - Filozofia vieţii de Apoi - - - Filozofia modernă - - - Filozofia procesului - - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - Strigoi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Locaţii paranormale - România - - Judeţul Bacău - - - Conacul Zarifopol, în Filipeşti - - Bucureşti - - - Mănăstirea Chiajna - - - Hotel Cişmigiu - - - "Casa Diavolului", pe strada General Praporgescu - - - Orfelinatul pe strada Franceză - - - Casa Vernescu pe Calea Victoriei - - - Iazul Vrăjitoarelor - - Judeţul Călăraşi - - - Pădurea Călugăreasa - - Judeţul Cluj - - - Castelul Bánffy - - - Pădurea Hoia - - Judeţul Dâmboviţa - - - Trinitatea Miresei pe DN7 - - Judeţul Dolj - - - Pădurea Radovan - - Judeţul Iaşi - - - Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie - - - Dealul Lunganilor - - Judeţul Maramureş - - - Drumul European E58 lângă Cicărlău Parapsihologia - Terminologie - Cercetări - - Domenii - - Metodologie - - Cercetări experimentale - Percepţiile extrasenzoriale - - Investigarea parapsihologică - - Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza - Psihochinezia (telechinezia) - - Credinţa - - - Subdomenii ale telechineziei - - - Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice Ezoterism - Etimologie - Cosmologia ezoterică - - Gnosticism - - Cabala - - Neoplatonism - - Teosofia şi antroposofia - - Max Theon şi "filosofia cosmică" - Ocultism - - Ştiinţă şi ocultism - - - Calităţi oculte - Magia - - Caracteristici comune în practica magiei - - - Ritualuri - - - Simboluri magice - - - Limbajul magiei - - - Magicieni - - - Vrăjitoria - - Teorii - - - Origini antropologice şi psihologice - Clarviziunea - - Aspecte ale clarviziunii - - Vizualizarea de la distanţă - Geomanţia - Tarot - - Arcana mare şi arcana mică - - Utilizare - - - Cărţi inversate - - - Desfăşurări - Masoneria - - Istoria masoneriei - - Loja masonică - - Structura masoneriilor - - - Recunoaşterea masonică reciprocă - Taoism - - Categorisire - - Ceaiul şi taoismul - - Credinţe taoiste - - Principii - - - Tao - - - De (Te) - - - Wu wei - - - Pu - - Spiritualitatea - - Escatologia Astrologia - Principii şi practici - - Astrologia occidentală - - Astrologia hindusă - - Astrologia chineză şi din Asia de Est - Astrologia şi ştiinţa - - Delimitarea - Astrohărţi - Principiile de bază ale astrologiei - - Modele astrologice - - Astrologia predictivă - Tradiţii în astrologie - - Tradiţii istorice - - Tradiţii ezoterice - Horoscop - - Etimologie - - Concepte în astrologia occidentală - - - Unghiuri - - - Zodiacul - - - Case - - Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală - - - Case - - - Plasamente ale planetelor - - - Aspecte - - - Ascendentul - - Horoscopul chinez - Bioritm - - Teoria - - Calculul - - Plauzibilitate Vrăjitoria - Definiţii - Practici invocate de vrăjitoare - - Descântece - - Invocarea morţii - Vrăjitoarele bune - Demonologia Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

In a number of papers, Kit Fine introduced a theory of embodiment which distinguishes between rigid and variable embodiments, and has been successfully applied to clarify the ontological nature of entities whose parts may or may not vary in time. In particular, he has applied this theory to describe a process such as the erosion of a cliff, which would be a variable embodiment whose manifestations are the different states of erosion of the cliff. We find this theory very powerful, (...) and especially appropriate to capture the intuition that the same process may go on at different times. However, its formal principles have been subject to some criticisms, mainly concerning the mereological structure of a variable embodiment. Moreover, since the notion of variable embodiment is very general, simply saying that processes are variable embodiments is not enough to understand their ontological nature. To address these concerns, in this paper we proceed in two phases: first, we propose a revised version of Fine’s original theory adapted to the case of processes, which adopts a classical mereology instead of Fine’s hylomorphic mereology, and a temporalized constitution relation in place of Fine’s function of variable embodiment; second, we go deeper into the ontological nature of processes by revisiting the notions of homogeneity, intentionality, and telicity discussed in the literature, and propose an account based on ontological principles and not on semantic properties of predicates. This allows us to organize processes into a novel taxonomy based exclusively on their unity and individuation principles. (shrink)

Since the 1960s, Kripke has been a central figure in several fields related to mathematical logic, language philosophy, mathematical philosophy, metaphysics, epistemology and set theory. He had influential and original contributions to logic, especially modal logic, and analytical philosophy, with a semantics of modal logic involving possible worlds, now called Kripke semantics. In Naming and Necessity, Kripke proposed a causal theory of reference, according to which a name refers to an object by virtue of a causal connection with the object, (...) mediated by the communities of speakers. DOI: 10.13140/RG.2.2.26557.20964. (shrink)

Évaluation: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volume I, edité par John Worrall et Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback La méthodologie des programmes de recherche scientifique est une collection d'articles publiés au fil du temps, dans laquelle Imre Lakatos exprime une révision radicale du critère de démarcation de Popper entre science et non-science, conduisant à une nouvelle théorie de la rationalité scientifique. -/- Mots-clés: Imre Lakatos, science, méthodologie, programmes de recherche, heuristique -/- (...) DOI: 10.13140/RG.2.2.25516.31364 . (shrink)

A retrospective of the debates on the origin of life: the virus or the cell? The virus needs a cell for replication, instead the cell is higher on the evolutionary scale of life. Viruses appear to have played a role in events such as the origin of cell life and the evolution of mammals. Even the simplest bacteria is far too complex to have appeared spontaneously at the beginning of evolution. Subsequently, evolution has been able to produce increasingly complex systems. (...) The first true cell may have already been a product of evolution, resulting from a primordial community. DOI: 10.13140/RG.2.2.32719.92328. (shrink)

Interpretarea textelor lui Isaac Newton a suscitat numeroase controverse, până în zilele noastre. Una din cele mai aprinse dezbateri este legată de acțiunea între două corpuri aflate la distanță unul de celălalt (atracția gravitațională), și în ce măsură Newton a implicat pe Dumnezeu în acest caz. Practic, majoritatea lucrărilor discută patru tipuri de atracții gravitaționale în cazul corpurilor aflate la distanță: acțiunea la distanță directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor în sens epicurian; acțiunea la distanță directă mediată divin, de Dumnezeu; (...) acțiunea la distanță mediată printr-un eter material; sau acțiunea la distanță mediată printr-un eter imaterial. DOI: 10.13140/RG.2.2.33372.03203. (shrink)

Animals who live in cities must coexist with us. They are, as a result, entitled to the conditions of their flourishing. This article argues that, as the boundaries of cities and urban areas expand, the boundaries of our conception of captivity should expand too. Urbanization can undermine animals’ freedoms, hence their ability to live good lives. I draw the implications of an account of “pervasive captivity” against the background of the Capabilities Approach. I construe captivity, including that of urban animals, (...) as affecting a range of animal capabilities, understood as freedoms, and I address some tensions within Nussbaum’s treatment of human-animal conflicts. Using the Capabilities Approach as a guide, I will attempt to motivate a convergence between habitat preservation in urbanized environments, urban design guided by justice, and the individual freedoms of animals. (shrink)

This article explores the phenomenology of time and eschatology in the thought of Jean-Yves Lacoste, including his recent book on the philosophy of history. Lacoste’s idea of “the hidden present” is examined within the context of his broader theological and philosophical framework, with a particular focus on the way it addresses the intersection of temporality and eternity. Human temporality is characterized by finitude and death, which are interpreted both philosophically—under the influence of Heidegger’s philosophy—and theologically. Using Husserlian and Heideggerian concepts, (...) Lacoste proposes a theologically inspired conceptual network: phenomenological reduction versus theological reduction, world versus creation, death versus resurrection, care (Sorge) versus eschatological restlessness, and time versus eschaton. All of these describe the liturgical experience of man before God and the possibility of an eternity which, from the point of view of the world and of our experience in the world, can only take on the ever-provisional figure of anticipation. The present article argues for the existence of a theological paradox of eschatology in the writings of the French phenomenologist: even if eschatology is only anticipated, the liturgical man, situated before God (coram Deo), experiences it in an incomplete and apophatic manner. (shrink)

The idea that appearances provide justifications for beliefs—the principle of phenomenal conservatism—is self-evidently true. In the case of cognitive penetration, however, it seems that certain irrational etiologies of a belief may influence the epistemic quality of that belief. Susanna Siegel argues that these etiologies lead to ‘epistemic downgrade.’ Instead of providing us with a decisive objection, cognitive penetration calls for us to clarify our epistemic framework by understanding the formative parts of appearances. In doing so, the two different but inseparable (...) ideas of sensation and intellection provide us with a basis of our appearances. These appearances, in turn, provide us with the objective evidence needed to test our judgements. Thus, the extra-sensory concepts of intellectual identification and the appearances they help form become an epistemic groundwork. (shrink)