O argumentare a importanței dualiste a emoțiilor în societate, individual și la nivel de comunitate. Tendința actuală de conștientizare și control al emoțiilor prin inteligența emoțională are un efect benefic în afaceri și pentru succesul activităților sociale dar, dacă nu suntem atenți, poate duce la o alienare ireversibilă la nivel individual și social. Lucrarea se compune din trei părți principale: Emoții (Modele ale emoțiilor, Procesarea emoțiilor, Fericirea, Filosofia emoțiilor, Etica emotiilor), Inteligența emoțională (Modele ale inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în cercetare (...) și educație, Filosofia inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în filosofia orientală) și Inteligența emoțională în organizații (Munca emoțională, Filosofia inteligenței emoționale în organizații, Critica inteligenței emoționale în organizații, Etica inteligenței emoționale în organizații). În Concluzii prezint un rezumat al afirmațiilor din lucrare. CUPRINS: Abstract 1. Emoții 1.1 Modele ale emoțiilor 1.2 Procesarea emoțiilor 1.3 Fericirea 1.4 Filosofia emoțiilor 1.5 Etica emoțiilor 2. Inteligența emoțională 2.1 Modele ale inteligenței emoționale 2.1.1 Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey 2.1.2 Modelul mixt al lui Goleman 2.1.3 Modelul mixt al lui Bar-On 2.1.4 Modelul de trăsături al lui Petrides 2.2 Inteligența emoțională în cercetare și educație 2.3 Filosofia inteligenței emoționale 2.3.1 Inteligența emoțională în filosofia orientală 3. Inteligența emoțională în organizații 3.1 Munca emoțională 3.2 Filosofia inteligenței emoționale în organizații 3.3 Critica inteligenței emoționale în organizații 3.4 Etica inteligenței emoționale în organizații Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.32991.20640. (shrink)

In qualitative research into emotions, researchers and participants share emotion-laden interactions. Few demonstrate how the analytic value of emotions may be harnessed. In this article we provide an account of our emotional experiences conducting research with two groups: adults living with cystic fibrosis and spouse caregivers of cancer patients. We describe our emotion work during research interviews, and discuss its methodological and theoretical implications. Reflections depict competing emotion norms in qualitative research. Experiences of vulnerability and involuntary “emotional callusing” illustrate the (...) insight into participants’ experiences afforded to us through emotion work. This prompted us to extend Hochschild’s theory to incorporate unconscious activity mediated through habitus, allowing us to demonstrate how the “emotional” nature of emotions research can galvanize analytic insight. (shrink)

Dance is addressed as making significance for what Elias terms the civilizing process of early modernity through its contribution to the ennoblement of warriors and the pacification of merchants. The grounds for this are drawn from McNeill's contention that expenditure of muscular energy rhythmically in dance, as in military drill, but with different sociocultural consequences, is a fundamental human device for consolidating community feeling by facilitating cooperation by arousing a warm sense of togetherness. The significance of dance as a sociocultural (...) practice in early modernity is discussed critically through contemporary writings from the 16th and 17th centuries, with particular consideration given to the description of dance as an allegory for moral order in Elyot's manual on the education of the ruler. (shrink)

Cultura de afaceri a Occidentului până la începutul anilor '90 s-a bazat pe înțelegerea unei diviziuni axiomatice, antitetice, între emoționalitate și raționalitate. Conceptul actual de inteligență emoțională dizolvă opoziția tradițională dintre emoționalitate și raționalitate, cogniție și afectare, gândire și sentiment. Foucault observă că, în raport cu relațiile de putere, o persoană este întotdeauna confruntată cu fenomene complexe care nu se supun formei hegeliene a dialecticii. Puterea se retrage invariabil, se reorganizează, și se reinvestește în noi forme și modalități. DOI: 10.13140/RG.2.2.15480.88327.

Based upon a collaborative autoethnographic research project, this article explores from a sociological perspective the emotional dimension of the injured sporting body. It takes as its analytic focus the journey, rehabilitative, emotional and narrative, of two middle-aged, non-élite, middle/long-distance runners who encountered serious, long-term knee injuries. The paper examines in particular the interactional and narrative elements of the rehabilitative journey, focussing on dimensions of the emotion management, emotion work, and emotional intersubjectivity of the researcher/author and her training partner as they (...) struggled to contend with the liminality of the injured athletic role, and to maintain positive identities in the face of serious threat to their running selves. (shrink)