The term ‘Continental philosophy’ designates not philosophy on the continent of Europe as a whole, but rather a selective slice of Franco-German philosophy. Through a critical analysis of the arguments advanced by Otto Neurath, the paper addresses the issue of why Austrian philosophers in particular are not counted in the pantheon of Continental philosophers. Austrian philosophy is marked by the predominance of philosophical analysis and of the philosophy of science. The paper concludes that it is not Austria which is (...) the special case when seen against the background of contemporary mainstream philosophy, but rather Germany and France. (shrink)

In this paper, I discuss three personal examples of contemporary Austrians' defensive reactions when confronted with the book The Political of Repressed Guilt: The Tragedy of Austrian Silence (Leeb, 2018). The defensive reactions underline that Austrians evaded confronting themselves with their repressed guilt about their violent National Socialist past and failed at working through their past. It also explains the centrality of "embodied reflective spaces" and the idea of the "subject-in-outline" to counter the continuation of the cycle of violence engendered (...) through repressed guilt and to assist a nation's successful working through its past. (shrink)

The term ‘Continental philosophy’ designates not philosophy on the continent of Europe as a whole, but rather a selective slice of Franco-German philosophy. Through a critical analysis of the arguments advanced by Otto Neurath, the paper addresses the issue of why Austrian philosophers in particular are not counted in the pantheon of Continental philosophers. Austrian philosophy is marked by the predominance of philosophical analysis and of the philosophy of science. The paper concludes that it is not Austria which is (...) the special case when seen against the background of contemporary mainstream philosophy, but rather Germany and France. (shrink)

The present essay seeks, by way of the Austrian example, to make a contribution to what might be called the philosophy of the supranational state. More specifically, we shall attempt to use certain ideas on the philosophy of Gestalten as a basis for understanding some aspects of that political and cultural phenomenon which was variously called the Austrian Empire, the Habsburg Empire, the Danube Monarchy or Kakanien.

While this article aims to explore the connections between citizenship and ‘race’, it is the first study to use fictional tools as a sociological resource in exemplifying the deviation between citizenship in principle and practice in an Austrian context. The study involves interviews with 73 Austrians from three ethnic/racial groups, which were subjected to a directed approach to qualitative content analysis and coded based on sentences from George Orwell’s fictional book, ‘Animal Farm’. By using fiction as a conceptual and analytical (...) device, this article goes beyond the orthodox particulars of citizenship to expose the compressed entitlements of some racial/ethnic minorities. In particular, data analysis revealed two related and intertwined central themes: (a) “all animals are not equal or comrades”; and (b) “some animals are more equal than others”. All ‘animals’ may be equal in principle, whereas, in practice, their ‘race’ serves as a critical source of social (dis)advantage in the ‘animal kingdom’. Thus, since citizenship is a precondition for possessing certain rights that non-citizens are not granted, I argue that citizenship cannot only be judged by whom it, in theory, excludes (i.e., non-citizens), but also by how it treats the included (i.e., citizens) on the basis of their ‘race’. I conclude that skin colour is a specific aspect of the hierarchy of citizenship in Austria, which reinforces that ‘some animals are more equal than others’. (shrink)

In this essay I take the opportunity to recast some insights from my extensive study over the last decade of Wittgenstein’s remarks on music into a coherent and concise portrayal of Wittgenstein’s philosophical underpinning and upshots pertaining to his perception of the modern music scene in interwar Austria. The gist of the present essay is to show that, for better or for worse, Wittgenstein’s personal taste in music was powered by philosophical reasoning, which was organic to his philosophical development, (...) and that ultimately his philosophical attitude to the music scene of interwar Austria manifests a deeply probing gradation. I are argue that we can distinguish between four varieties of the absurd in the music of interwar Austria, according to Wittgenstein. First is the nonsensical absurd of the incapability of seeing that the nonsensicality of the form of progress is incomprehensible. This category pertains to music which straightforwardly tries to emulate the various maxims and formulations derived from the form of progress. Such nonsensically absurd music typifies progressive Romantic composers such as Richard Strauss, Max Reger, and the early Arnold Schoenberg. Second is the vacuous absurd of the incapability of seeing what the form of progress renders incomprehensible. This category pertains to music which denounces the predominantly nonsensical maxims and formulations of modernity, thus destining itself to keeping on groping for something which it cannot express. Such vacuously absurd music is best exemplified, in Wittgenstein’s mind, by Josef Labor. Third is the philosophical absurd of rendering what is incomprehensible (from the perspective of a cultured person) comprehensible within the same purview. For Wittgenstein, Mahler’s music betokens such incommensurability, evoking a relativist philosophical puzzle: whether cultural progress is real, and it is us who have been left behind, or whether culture has really been vanquished, and we are the only ones left to notice it. The very thought of an artwork of “a totally different sort” remains invariably hypothetical. Fourth is the praxeological absurd of giving rise to an auxiliary, praxeologically dislodged musical language, replacing the transparency of human gesture with exact rules of comprehensibility. From Wittgenstein’s perspective, the shunning of the expanse of lived experience in a musical language fit for the meaning-blind would be the inglorious spot assigned to Arnold Schoenberg’s vision of the music of the future. (shrink)

The majority of the papers in the present volume were presented at, or prepared in conjunction with, meetings of the Seminar for Austro-German Philosophy, a group of philosophers interested in the work of Brentano and Husserl and of the...

In his book The Austrian Mind (1972) W. M. Johnston observes that between 1861 and 1938 a striking number of Austrian intellectuals committed uicide. He also remarks that prior to 1920 suicide was relatively rare among Hungarian intellectuals, and as a possible explanation he refers to their more intensive political activity. The present paper investigates relations between a society's intellectual life and its general suicidal tendencies. In so doing it takes up a central theme of T. G. Masaryk's Suicide as (...) a Social Mass Phenomenon of Modern Civilization, published in Vienna in 1881. (shrink)

Online collection of papers by Devitt, Dretske, Guarino, Hochberg, Jackson, Petitot, Searle, Tye, Varzi and other leading thinkers on philosophy and the foundations of cognitive Science. Topics dealt with include: Wittgenstein and Cognitive Science, Content and Object, Logic and Foundations, Language and Linguistics, and Ontology and Mereology.

Collaborative economies are business models whose activities have their origins in the use of digital platforms. There, shared consumption is practised in various forms of peers with either profit or non-for-profit outcomes. By means of several EU-wide studies, this report takes a closer look at the CE in Austria. Apart from the accommodation sector, Austria presents an EU-below average use of services offered on sharing platforms. Examples portray a field of tension from activities of low-threshold initiatives at the (...) local level to capital-oriented actors. Such global players have established themselves the sharing economy and now represent a lot of challenges impacting the state regulatory systems and domestic market participants nationally. Thus, Austria is currently dealing with questions of regulation and tax legislation of CE. Looking at national CE initiatives, the capital region of Vienna is at the forefront of consolidation while omitting the majority of Austrians living in rural regions. Further research is needed to raise questions about law challenges, to address the strong tendencies of precarisation of service work, evoked by sharing platforms, to face the current constraints in managing this vigorous dynamic of economic transformation processes. (shrink)

We provide to readers the 11th volume of the "Czech-Polish-Slovak Studies in Andragogy and Social Gerontology" series. We are delighted to announce that the presented study is the result of the work of scientists from seven countries: Austria, China, Ghana, Hungary, Japan, Poland, and Russia. This international collection of texts is part of the global discourse on the determinants of adult education and the functioning of people in late adulthood. The 11th volume is a collection of research results that (...) show both the positive and negative dimensions of ageing through the prism of research experience from various geographical and cultural areas. The researchers invited to the presented volume tried to illustrate the issues assigned to the following topics: ageing with dignity; retirement age; assumptions and conditions resulting from living in the home; the relationship between challenges concerning life expectancy and needs; care and ageing services; and foundations and potential changes in pension systems. The research results presented in this volume have a common denominator, which is caring for the quality of life of the older people regardless of their place of residence. Thus, the study "Between Successful and Unsuccessful Ageing: Selected Aspects and Contexts" brings new insights from scientists who scrupulously characterize the complexity of processes that affect the positive and negative conditions of functioning in old age, which is a mosaic of various nuances. Inviting readers to familiarize themselves with the content of the monograph, we would like to thank the reviewers who contributed to the improvement of the quality of the texts and open new fields for participation in further joint publishing projects. (shrink)

The Austrian system for pensions and care is dated back to the monarchy and was established in the year 1848 when the future empire ensured the whole country. In the settlement with Hungary, the Hungarians got their own system, and now there is a guarantee for the wellbeing of older persons in Austria. As most of the people remember, the only introduction was after the First World War in Austria, between 1918 and 1920 the social assurance system was (...) created by persons such as Ferdinand Hanusch or members of the social-democratic party. Now the whole system has three pillars: the assurance of health; the assurance of accidents; and the assurance for older persons and care, which is covering the risks after the age of 60. It was a class-struggle when people go into a pension, but as far as we can see, the development was similar in the whole of Europe. The changes were done after the Second World War when some of the countries became communist regimes, while Austria became a flower of diversity in the systems of social assurances. There were no private assurances, those who existed were plus-payers, so the state allowed the assurance according to professions and qualifications. As we see, the results are different from the communist states of the Warsaw Pact, and this chapter focuses on explaining the social system of today and the changes of it as it is perceived. (shrink)

Many people go outdoors in winter for skiing, snowboarding, sledding, snowmobiling and some other activities that all fall within the realm of winter tourism. Winter tourism is a source of both personal and public health, and thus a source of prosperous living. Along with that, it is a conspicuous economic phenomenon that generates millions of dollars in annual revenue for stakeholders. Hence, this type of tourism is of top importance, and thus one of the main concerns to many snowy destinations (...) with high altitudes such as those in Austria, Switzerland, Germany, Italy, and Turkey. Stakeholders such as entrepreneurs, business professionals, state incumbents, and tourism, leisure, and sports scholars should benefit from both precedent and unprecedented principles and practices to cultivate the industry, and they should constantly seek to improve the winter tourism experience. Therefore, it is aimed to drive implications from the success of a cult winter tourism location MooserWirt in Sankt Anton herein by depending on a web-based examination. MooserWirt is an après-ski bar located in a world-famous village and ski resort called St Anton at the Arlberg Massif in Austria. The bar is open in winter seasons starting from early December to the end of April. It serves daily between 11 a.m. and 8 p.m. up to three thousand people. The bar team starts serving food and beverage at 11 a.m. Then at 3:30 p.m., the bar’s magnate –DJ starts his ritual music party that captivates and amuses hundreds if not thousands of ski-goers. MooserWirt is regarded as one of the best après ski lodges throughout the world. Many people would ask for the principles of such a success. By depending on a web-based examination of the case, we can respond to that kind of a call with a few generic implications. First of all, one of the main features that makes the bar special seems to be its music parties. People mostly comment that the bar has a music mogul –DJ, and enjoyable mixtures of music that charm the audience. Furthermore, the bar has heretofore hosted the prominent TV show known as Après Ski Hits featuring various famed singers and bands on outdoor stage performance many times to commence the season. Secondly, many people acknowledge that the bar has an eye-catching menu with delightful foods and beverages of local ingredients with a reasonable tariff. Third, we deduce that the bar serves with an agile and friendly team that satisfies the customers in general. Various people appreciate the performance of the staff. Last but not least, the bar has an elegant architectural design with a comfortable ambiance enclosed by a typical winter landscape. Overall, MooserWirt is a quality locale as it commonly meets the expectations of skiers of an après-ski lodge. In conclusion, MooserWirt has been seemingly building up a tradition through quality over the decades. It is distinctive through product differentiation. It serves with dedicated personnel adhering to quality service that generates customer satisfaction, and it uses a powerful marketing strategy that leads to having worldwide visibility and being a mind-anchored brand with preeminence. (shrink)

Austria, by the end of the nineteenth century, clearly lagged behind its more developed Western neighbours in matters of intellect and science. The Empire had witnessed a relatively late process of urbanization, bringing also a late development of those liberal habits and values which would seem to be a presupposition of the modern, scientific attitude. It therefore lacked institutions of scientific research of the sort that had been founded in Germany since the time of von Humboldt. On the other (...) hand, as more liberal ways began to be established in Austria - effectively in the second half of the nineteenth century - the desire to enjoy the trappings of a modern enlightened culture made itself felt. The Austrians were not of course in a position to summon forth the means to create reputable institutions and traditions of science in the narrow sense, and this created a vacuum which the theory of a practice so attractively pursued elsewhere could then fill. (shrink)

As Kevin Mulligan, more than anyone else, has demonstrated, there is a distinction within the philosophy of the German-speaking world between two principal currents: of idealism / transcendentalism, characteristic of Northern Germany; and of realism / objectivism, characteristic of Austria and the South. We explore some of the implications of this distinction with reference to the influence of Austrian (and German) philosophy on philosophical developments in Hungary, focusing on the work of Ákos von Pauler, and especially on Pauler’s reading (...) of Wittgenstein’s Tractatus. (shrink)

This paper is the general introduction to a collection of essays entitled Franz Brentano and Austrian Philosophy (forthcoming). In this substantial introduction, I comment several aspects of the recent reception of Brentano’s philosophical programme in contemporary philosophy, and the actual debates on topics such as emotions, values, and intentionality, for example. It is divided in four parts corresponding to the four sections of the book. The first three sections contain 11 original contributions on Brentano’s philosophy and its place in the (...) history of philosophy in Austria, and the last section contains three unpublished manuscripts from Alfred Kastil et Moritz Schlick. I. Descriptive psychology and phenomenology: Brentano and Husserl II. Brentano and the Vienna Circle III. Brentano and the history of philosophy IV. Documentation: Alfred Kastil and the Vienna Circle . (shrink)

There are many advantages and disadvantages to central locations. These have shown themselves in the long course of European history. In times of peace, there are important economic and cultural advantages (to illustrate: the present area of the Czech Republic was the richest country in Europe between the two World Wars). There are cross-currents of trade and culture in central Europe of great advantage. For, cultural cross-currents represent a potential benefit in comprehension and cultural growth. But under threat of large-scale (...) conflict, these locations have proved extremely dangerous. Historically, Germany and Austria may be regarded as having had two chief models of their relationships to Europe. In the Holy Roman Empire, Germany was at the center of an aspiring “universalistic” European cosmopolitanism. (In some ways similar to the present situation of the European Union.) Austria maintained a great multi¬cultural empire, until it was destroyed in the First Word War. Generally, middle-European powers have promoted the integration of European diversity, when peace and stability have been plausible objectives. But when European diversity has declined toward ethnic or national conflict, Germany has drawn away from Europe and into itself, seeking inner unity and distinctness to protect it against possible combinations of enemies. This is true of central Europe generally, in degree, but interest often centers on Germany. Generally, central Europe is a cultural pressure cooker. (shrink)

Background Consent policies for post-mortem organ procurement (OP) vary throughout Europe, and yet no studies have empirically evaluated the ethical implications of contrasting consent models. To fill this gap, we introduce a novel indicator of governance quality based on the ideal of informed support, and examine national differences on this measure through a quantitative survey of OP policy informedness and preferences in seven European countries. -/- Methods Between 2017–2019, we conducted a convenience sample survey of students (n = 2006) in (...) Austria (AT), Belgium (BE), Denmark (DK), Germany (DE), Greece (GR), Slovenia (SI) and Spain (ES), asking participants about their donation preferences, as well as their beliefs and views about the policy in place. From these measures, we computed indices of informedness, policy support, and fulfilment of unexpressed preferences, which we compared across countries and consent systems. -/- Results Our study introduces a tool for analyzing policy governance in the context of OP. Wide variation in policy awareness was observed: Most respondents in DK, DE, AT and BE correctly identified the policy in place, while those in SI, GR and ES did not. Respondents in opt-out countries (AT, BE, ES and GR) tended to support the policy in place (with one exception, i.e., SI), whereas those in opt-in countries (DE and DK) overwhelmingly opposed it. These results reveal stark differences in governance quality across countries and consent policies: We found a preponderance of informed opposition in opt-in countries and a general tendency towards support–either informed or uninformed–in opt-out countries. We also found informed divergence in opt-in countries and a tendency for convergence–either informed or uninformed–among opt-out countries. -/- Conclusion Our study offers a novel tool for analyzing governance quality and illustrates, in the context of OP, how the strengths and weaknesses of different policy implementations can be estimated and compared using quantitative survey data. (shrink)

This paper was presented at the 26th International Wittgenstein Symposium on “Knowledge and Belief”, Kirchberg am Wechsel, Austria (3rd - 10th August 2003). The focus of study is a dialogue situation in which one party holds that P while the other holds that ~P. A simple way to establish harmony between the parties in dialogue is to insist that each should include the other’s point of view. This is unsatisfactory because it results in an inconsistent set of beliefs. Clarity (...) is essential, therefore, on how to deal with inconsistency. In this paper, I will proceed in two steps. In the first, I will indicate how some attempts at trying to manage contradictions in terms of ontology remain unsatisfactory. In the second step, I will introduce and evaluate another way in terms of belief and acceptance. I make an original application of L.J. Cohen’s distinction between belief and acceptance, the former being a matter of feeling, the latter a matter of policy in reasoning. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

We have a striking ability to alter our psychological access to past experiences. Consider the following case. Andrew “Nicky” Barr, OBE, MC, DFC, (1915 – 2006) was one of Australia’s most decorated World War II fighter pilots. He was the top ace of the Western Desert’s 3 Squadron, the pre-eminent fighter squadron in the Middle East, flying P-40 Kittyhawks over Africa. From October 1941, when Nicky Barr’s war began, he flew 22 missions and shot down eight enemy planes in his (...) first 35 operational hours. He was shot down three times, once 25 miles behind enemy lines while trying to rescue a downed pilot. He escaped from prisoner of war camps four times, once jumping out of a train as it travelled from Italy into Austria. His wife Dot, who he married only weeks before the war, waited for him at home. She was told on at least three occasions that he was missing in action or dead. For 50 years, Nicky Barr never spoke publicly, and rarely privately, of his war-time experiences. He was very much a forgotten and forgetting hero (for further details, see Dornan, 2002). In his first public interview in 2002 on the Australian documentary program “Australian Story”, Nicky explained his 50 year silence by saying. (shrink)

SOCIOLOGIA: TRANSFORMAÇÕES SOCIAIS E POLÍTICAS -/- SOCIOLOGY: SOCIAL AND POLITICAL TRANSFORMATIONS -/- Emanuel Isaque Cordeiro da Silva – IFPE-BJ, CAP-UFPE e UFRPE - [email protected] e [email protected] e WhatsApp:(82)98143-8399 -/- -/- 1. PREMISSA -/- Muitas foram as transformações sociais e políticas vividas em nossa sociedade. Algumas foram violentas e transformaram radicalmente as sociedades. Outras levaram à independência do jugo colonial ou neocolonial. Há também aquelas que brotaram de acordos entre classes dominantes ou que se constituíram movimentos liderados pela burguesia ascendente. -/- (...) Merecem destaque aquelas que eclodiram no século XX, consideradas populares por terem registrado significativa participação do povo nos países onde ocorreram. -/- 2. TRANSFORMAÇÕES LENTAS E GRADUAIS -/- As transformações em algumas sociedades foram lentas e graduais, permeadas por acordos, conciliações, reformas. Em alguns momentos houve até atos violentos, coordenados por quem estava no poder e sempre em acordo com as novas classes dominantes e os grupos mais poderosos dos momentos históricos precedentes. -/- São exemplos desse tipo de mudança social o que aconteceu na Inglaterra, no Japão e na Alemanha. -/- A Revolução Inglesa foi um movimento em que uma parcela dos senhores de terras e comerciantes se insurgiu contra o poder absoluto do rei e de seus associados (principalmente a nobreza e o clero, que nada produziam). Iniciada em 1642, tinha como objetivo limitar e condicionar esse poder a determinadas funções, impedindo o controle do comércio e da indústria e a criação de impostos pelo rei sem autorização do Parlamento. Após prolongado conflito civil, as forças políticas que lutavam contra o absolutismo derrubaram a monarquia, em 1649, e proclamaram a república. Esse movimento tornou possível a eliminação dos últimos laços que prendiam os ingleses a uma sociedade feudal. -/- A monarquia foi restaurada em 1660, mas o rei e os nobres perderam os poderes anteriores. O Parlamento havia adquirido força política e dividia o poder com a monarquia. Era o grande passo para que o mercantilismo se expandisse e, como consequência, o processo de industrialização se desenvolvesse a partir do século seguinte. O fundamental nesse processo foi a implantação de uma série de direitos que hoje são considerados universais. Mas foi um movimento em um único país e alterou substancialmente a situação apenas em uma sociedade. Só posteriormente teve repercussão maior. -/- A Inglaterra pode ser considerada o paradigma das transformações lentas e graduais mesmo tendo passado por algumas revoltas e irrupções políticas, uma vez que conseguiu manter a monarquia e também um sistema político e jurídico estável por muito tempo. -/- Pode-se dizer que a Revolução Inglesa é resultado de um acordo entre as várias classes dominantes existentes. Constituiu-se, assim, uma integração cultural em torno da ideia de nacionalidade. -/- Na Alemanha e no Japão também aconteceram mudanças políticas decorrentes de um pacto social entre as classes dominantes: os grandes proprietários de terras e a burguesia industrial e comercial emergente. Mesmo com as características próprias de cada país, o que houve foram alterações políticas e econômicas necessárias para o desenvolvimento de sociedades industriais modernas. Apesar de mudanças significativas nos processos e nas relações de produção, houve poucas alterações na estrutura do Estado e os detentores do poder político continuaram os mesmos. Assim, os proprietários da terra não perderam sua fonte de poder e continuaram conduzindo de forma compartilhada com a nova burguesia os destinos do Estado nacional. -/- No Japão, o período entre o início do século XVII até a segunda metade do século XIX (1600-1868) foi marcado por um governo autoritário assentado sobre a grande propriedade rural feudal. Esse período ficou conhecido como Era Xogunato Tokugawa, família que tinha apoio dos famosos guerreiros samurais. A chamada Revolução ou Restauração Meiji refere-se ao período de renovações políticas, religiosas e sociais profundas que ocorreram no Japão entre 1868 e 1900. É também chamado de “Renovação”, já que transformou o Império japonês num estado-nação moderno, o que levou o país a entrar na corrida imperialista do século XIX, principalmente na Ásia, tendo como fundamento o domínio econômico e o expansionismo militar. Essa reforma propriamente dita, apesar de ter assistido a revoltas e batalhas, não resultou na abolição das relações de produção no campo nem na derrubada da monarquia absoluta. Nesse contexto é que os antigos samurais e a pequena nobreza, composta de classes instruídas e já comandantes da burocracia estatal e de parte do exército, passam a ser uma força significativa no Estado japonês. Pode-se dizer, portanto, que houve uma “revolução conservadora” ou apenas uma conciliação de interesses e objetivos que visava manter os mesmos grupos e classes no comando das ações do Estado. Somente depois do fim da Segunda Guerra Mundial (1939-1945) é que se iniciou no Japão a reforma agrária, o que alterou profundamente a estrutura de propriedade da terra. -/- Na Alemanha, as mudanças passaram pelo processo de unificação de muitas unidades políticas, territoriais e culturais. A Alemanha de hoje é fruto de vários movimentos militares, políticos e culturais. Entre 1860 e 1871, foram incorporados novos territórios, demonstrando a força dos exércitos da Prússia – antigo Estado que fazia parte da então Alemanha pré-unificação –, concomitante à ideia de um inimigo externo e comum a todos que desejavam a unificação. Como consequência dessas necessidades, perpetrou-se guerra contra a Dinamarca, depois contra a Áustria e, finalmente, contra a França, em 1870, o que concorreu para o aumento do território. -/- Com a vitória na Guerra Franco-Prussiana, em 1870, a Prússia conseguiu unificar a Alemanha. O rei Guilherme I foi coroado kaiser (imperador) da Alemanha e considerado o líder máximo do país. Mas, mesmo quando o Império alemão se constituiu como tal, ainda existiam 22 estruturas políticas e territoriais diferenciadas, como principados, ducados, grão -ducados, grandes reinos (como os da Baviera e da Prússia) e até cidades livres (como Bremen e Hamburgo). -/- Apenas depois de 1870 foram possíveis a unificação nacional e a transformação da Alemanha em um país industrializado e desenvolvido, uma vez que, além das questões militares, houve outras ações urgentes para que a união se efetivasse. Otto von Bismarck – chefe de governo que estava à frente do processo de unificação alemã e uma das figuras mais proeminentes da política europeia do século XIX – desenvolveu um intenso projeto educacional que incluía um programa curricular unificado, no qual a língua alemã era obrigatória. Além disso, passaram a ser produzidas histórias da nação germânica atreladas a uma formação religiosa protestante única, cujo objetivo era unir a língua, a história e a religião e identificá-las com o povo alemão, rejeitando a diversidade e postulando a falsa ideia de uma unidade alemã indissolúvel e harmônica. -/- Assim, o pacto político orquestrado no interior dos Estados nacionais alemão e japonês aprofundou os laços políticos entre os grandes proprietários de terras e a burguesia, excluindo os operários e os camponeses do direito pleno à democracia e à cidadania, bem como ao acesso à terra. A burguesia não tinha poder para fazer a transformação, e os grandes proprietários não tinham como manter as coisas como estavam. Esse processo de modernização conservadora conduziu esses países à formação de uma sociedade industrial modernizada, mas cuja estrutura política se manteve conservadora. -/- 3. REVOLUÇÕES E MOVIMENTOS ANTICOLONIAIS -/- O rompimento com os laços coloniais também configura um conjunto de movimentos em prol de mudanças sociais. Mais do que isso: como resultado de profundas conscientizações políticas por parte de populações historicamente exploradas e segregadas, esses movimentos anticoloniais estabelecem de modo bastante peculiar um novo patamar para o conceito de revolução. -/- 3.1 Revoluções no continente americano pela independência -/- A Revolução Americana, ocorrida em 1776, caracterizou-se como uma luta contra o colonialismo inglês. O movimento teve grande repercussão, principalmente nos países da América Latina, pois provocou o rompimento dos laços coloniais. Teve influência significativa também por pregar a liberdade individual como um dos pilares da sociedade que se formara na América do Norte. -/- O Boston Tea Party foi um protesto de colonos ingleses considerado fundamental para a deflagração da Revolução Americana, o movimento de independência dos Estados Unidos. -/- Na América do Sul, Simón Bolívar foi sumamente decisivo para a conquista da independência da Venezuela, proclamada em 1811, mas só consumada com a tomada de Caracas e outras regiões de importância estratégica que permaneciam até 1821 sob domínio da coroa espanhola. -/- A maioria dos países da América Latina e do Caribe, seguindo o exemplo do que havia acontecido nos Estados Unidos e sob influência da Revolução Francesa, iniciou as lutas pela independência no início do século XIX, cujos desdobramentos se estenderam até 1820, aproximadamente. Foram necessárias muitas batalhas para que a Espanha aceitasse os termos de independência desses países. Após a emancipação, os países se organizaram politicamente na forma de repúblicas, abolindo a escravidão e o trabalho servil. -/- O Brasil, antiga colônia portuguesa, foi o único país que manteve a monarquia e a escravidão. Com o fim dos laços coloniais, os países que obtiveram a liberdade política assumiram uma nova forma de dependência econômica, agora em relação à Inglaterra, posto que o interesse do capitalismo britânico era conseguir manter o fornecimento de matérias-primas e ampliar o consumo de seus produtos manufaturados em território latino-americano. -/- 3.2 Independência das colônias no século XX -/- A segunda fase do processo de descolonização desenvolveu-se no contexto do neocolonialismo, após a Segunda Guerra Mundial e até a última parte do século XX. Os palcos principais foram a África e a Ásia. -/- O continente africano, no final do século XIX, tinha sido loteado pelos países europeus (com exceção de Portugal, que possuía colônias desde o século XVI), que buscavam matérias-primas para o desenvolvimento de suas indústrias e ampliação do mercado consumidor para os seus produtos manufaturados. Assim, a maior parte das estruturas políticas tribais foi sendo gradativamente destruída, bem como as formas de vida e de produção existentes. -/- Após o fim da Segunda Guerra Mundial, em 1945, muitos povos africanos se organizaram e passaram a lutar por sua independência, criando, assim, uma série de novos países. -/- A independência, no entanto, não significou autonomia, uma vez que os novos países surgidos após a descolonização enfrentaram problemas para promover o desenvolvimento econômico e social. As heranças deixadas pelos colonizadores, representadas tanto por uma economia sempre dependente do exterior, exportadora de matéria-prima e importadora de gêneros de primeira necessidade quanto pelo baixo nível educacional e técnico da população, impediram os projetos de desenvolvimento e provocaram a continuidade da dependência através do endividamento, mantendo esses países subordinados aos interesses das antigas metrópoles. -/- Na Ásia, alguns países obtiveram sua independência mediante lutas ou acordos com as potências colonizadoras. Aqueles que foram invadidos durante a Segunda Guerra Mundial pelo Japão aproveitaram, depois da derrota nipônica em 1945, para iniciar ou retomar os vários movimentos pela independência. Do mesmo modo, o Vietnã, o Laos e o Camboja se tornaram independentes da França, e a Indonésia, da Holanda. Em alguns casos, houve acordo, como a Malásia e Cingapura, que conseguiram a independência da Inglaterra nos anos de 1957 e 1965, respectivamente. -/- O caso da Índia – emblemático – reúne movimentos por independência e acordos com o país colonizador. A presença dos ingleses na Índia data do século XVII e foi se ampliando com o tempo. A dominação foi facilitada pela inexistência de um governo centralizado e também pela diversidade religiosa e de castas, o que não contribuía para uma visão de unidade nacional. -/- Em 1920, logo após o término da Primeira Guerra Mundial (1914-1918), surgiram movimentos pela independência, os quais, ao final da Segunda Guerra, quando o declínio do poder econômico e militar da Inglaterra ficou evidente, foram muito bem -sucedidos em suas lutas. Assim, a dominação na Índia não pôde ser mantida e em 1947 os ingleses reconheceram a independência indiana, que, em função das rivalidades religiosas, deu origem à União Indiana, com maioria hinduísta, e à Liga Muçulmana, com maioria islâmica, que veio a constituir o Paquistão (Ocidental e Oriental). O Ceilão, de maioria budista, tornava-se também independente, passando a ilha a se denominar Sri-Lanka. Posteriormente, o Paquistão Oriental se tornou o atual Bangladesh. -/- 4. REVOLUÇÕES RADICAIS E POPULARES -/- Muitas foram as revoluções radicais e populares. Aqui será abordada apenas a Revolução Francesa. -/- 4.1 Revolução Francesa -/- A Revolução Francesa eclodiu em 1789 como um movimento contrário ao poder monárquico e aos resquícios do feudalismo na França. Foi exemplo para a luta em várias nações do mundo ocidental contra os regimes absolutistas e pela eliminação da monarquia, uma vez que essas formas e sistemas de governo significavam opressão à maioria da população. -/- Além disso, com a revolução foi alterada profundamente a estrutura da propriedade rural, eliminando entraves para o desenvolvimento de uma nova sociedade. Entretanto, o fato mais importante foi que os revolucionários lutaram em nome das pessoas (apesar de não incluir as mulheres), e não só dos franceses, o que transformou o movimento em paradigma das revoluções posteriores. -/- 5. REVOLUÇÕES POLÍTICAS NO SÉCULO XX -/- No século XX ocorreram várias experiências revolucionárias. Entretanto, foram poucas as que envolveram os mais explorados e, portanto, a maioria da sociedade. Duas delas serão aqui tratadas. -/- 5.1 Revolução Mexicana -/- A Revolução Mexicana começou em 1910 e foi uma resposta dos explorados no campo e nas cidades a uma situação insustentável de desigualdade e de exploração. Havia no México uma grande desigualdade social: 1% da população possuía 97% das terras, o que gerava uma situação de exploração e miséria muito grande. -/- Três grandes grupos, representando classes sociais diferentes, participaram do movimento: o dos camponeses, que eram a maioria (seus líderes mais conhecidos foram Pancho Villa no norte e Emiliano Zapata no sul); o dos trabalhadores urbanos organizados em torno da Casa del Obrero Mundial (COM), de orientação inicialmente anarquista; e o da burguesia urbana e rural, liderada por Francisco Madero. Os camponeses exigiam o fim da concentração e a redistribuição das terras. A burguesia dissidente exigia que fossem definidas regras claras sobre as eleições para que se implantasse uma democracia de tipo liberal. Os trabalhadores urbanos, por sua vez, que não tinham nenhum direito nem liberdade de expressão e reunião, exigiam direitos garantidos pela Constituição. -/- O movimento estendeu-se até 1917, quando foi promulgada uma nova Constituição para o México. Várias reivindicações dos camponeses foram atendidas, mas todas sob o controle do Estado. Grandes propriedades, principalmente as da Igreja, foram expropriadas e repartidas. Possibilitou-se a manutenção das terras comunais na forma de cooperativas, mas a reforma agrária (divisão dos latifúndios) propriamente dita não foi realizada e a restituição das terras usurpadas não se efetivou. Assim, os camponeses pouco tiveram a comemorar. -/- Aos trabalhadores urbanos garantiu-se uma série de novos direitos, como jornada máxima de oito horas e a regulamentação do trabalho das mulheres e de menores, do trabalho noturno, do repouso semanal, das férias e das horas extras. Além disso, foram regulamentados a liberdade de organização sindical e o direito à greve, entre outros direitos. -/- A burguesia industrial, os banqueiros, os grandes comerciantes e proprietários de terras, em nome da “revolução mexicana”, constituíram o Partido Revolucionário Institucional (PRI), que se manteve no poder de 1929 até 2000. -/- 5.2 Revolução Russa -/- Enquanto os mexicanos conquistavam sua Constituição, na Rússia a sociedade fervilhava. A maior parte dos russos, tanto no campo como na cidade, vivia em condições precárias e, desde 1905, lutava pela construção de uma nova ordem social. -/- A Revolução Russa de 1917 começou com a derrubada do czar, em fevereiro, e culminou com a tomada do poder pelos bolcheviques, liderados por Vladimir Ilitch Ulianov, o Lênin, e por Leon Trotsky, em outubro. O movimento teve como base os trabalhadores urbanos e os soldados. -/- Os revolucionários organizavam-se em conselhos populares que expressavam a proposta de uma sociedade que se orientasse pela vontade da maioria. Esses conselhos populares eram chamados de sovietes e constituíram o fato mais inovador da revolução. -/- Após a tomada do poder, com a constituição de uma nova estrutura estatal, os sovietes perderam pouco a pouco sua força. O termo, no entanto, ficou gravado no nome da unidade política e nacional formada em consequência da revolução: República Soviética. -/- A situação na Rússia, que era terrível por causa da Primeira Guerra Mundial, tornou-se ainda pior no período de afirmação da revolução. Mesmo assim, a propriedade privada foi extinta e procurou-se alterar a estrutura estatal e de serviços, como a educação, a saúde, o transporte ferroviário e o sistema bancário. A grande dificuldade foi mudar a estrutura da propriedade rural, que ainda era medieval, e a condição dos camponeses, precária em todos os sentidos. Assim, foi necessário primeiro privatizar a terra para depois torná-la coletiva. Isso foi possível com a concentração do poder pelo Partido Comunista e pelo Estado. -/- Em 1922 foi criada a União das Repúblicas Socialistas Soviéticas (URSS), formada por 12 repúblicas, todas sob o comando político e militar da República Soviética Russa. Depois da Segunda Guerra Mundial, mais três repúblicas foram incorporadas à URSS. -/- Em 1924, com a morte de Lênin, Josef Stálin assumiu o comando da URSS e aprofundou a concentração do poder no Partido Comunista e no Estado, eliminando a oposição. A partir de então, uma revolução que nascera com o propósito de transformar o sistema anterior e garantir a liberdade para todos gerou uma sociedade que teve parte dos problemas econômicos resolvidos, mas à custa da submissão a um Estado autoritário que oprimiu a maioria da população. -/- A União Soviética desmoronou na década de 1980, tendo seu fim assinalado pela queda do Muro de Berlim, em 1989. Deixou oficialmente de existir em dezembro de 1991. -/- Além da experiência russa, outras revoluções populares de orientação socialista ocorreram no século XX. Podemos citar alguns exemplos: na China, em 1949, a revolução liderada por Mao Tsé-Tung; em Cuba, em 1959, o movimento revolucionário encabeçado por Fidel Castro e Che Guevara; no Vietnã, de 1945 a 1954, o movimento liderado por Ho Chi Minh. -/- 5.3 Um breve balanço -/- Como se pode perceber, uma coisa é o início de uma revolução, com seus propósitos transformadores; outra é a situação pós-revolucionária ou a institucionalização da revolução, em que o momento inicial de tomada do poder e alteração das estruturas políticas, econômicas e sociais precisa ser deixado para trás. É necessário, então, criar novas instituições ou reformular as antigas para que a revolução possa se desenvolver. -/- Com o passar dos anos, a liderança muda, e as situações interna e externa se modificam; aparecem interesses novos e são necessárias novas ações, que podem gerar maior emancipação ou não. -/- Algumas revoluções, como a do México, são populares, mas depois do momento inicial as demandas da maioria do povo são deixadas de lado e, em nome delas, há uma reorganização das classes dominantes para continuar no poder. -/- Os exemplos analisados aqui são de sociedades que alteraram sua estrutura e seu modo de vida, mas avançaram pouco no processo de liberdade e emancipação. Pode-se afirmar, então, que não são parâmetros para futuras mudanças, embora devam ser vistos como repletos de lições da história, da vida e dos rumos sempre otimistas e de esperança num mundo melhor. -/- 6. E O QUE VEM PELA FRENTE? -/- A transformação radical de uma sociedade – revolução – está sempre ligada à superação de um sistema por outro, havendo um movimento popular ou uma classe social oprimida organizada para ir à frente e derrubar o antigo regime. -/- Na sociedade capitalista, segundo Marx, a classe social oprimida é o proletariado. Depois das muitas revoluções que ocorreram no mundo, há a possibilidade de a classe proletária, ou trabalhadora, organizar-se para derrubar o sistema capitalista? Há condições objetivas (crise do sistema, organização, poder, armas) e subjetivas (consciência social, aliança entre os diversos segmentos dos explorados) para que isso ocorra? Não se pode negar a existência de algumas dessas condições, principalmente nos países periféricos do sistema capitalista, mas, com as sociedades submetidas a forte esquema de massificação, torna-se cada dia mais difícil acontecer um movimento revolucionário nos moldes da Revolução Russa. -/- Hoje, em todos os meios de comunicação, ouvimos declarações de que estamos vivendo em uma “nova” sociedade, em uma “era pós-moderna”, em uma “sociedade pós-burguesa”, em uma “sociedade pós-industrial” etc. Com isso, afirma-se que está se estruturando uma nova organização social, completamente diferente da anterior. -/- Ora, na sociedade atual estão sendo levadas ao limite as potencialidades da modernidade estabelecida pela Revolução Industrial dos séculos XVIII e XIX, sem mudanças nas estruturas de poder e na economia; mas há indícios de que uma transformação esteja ocorrendo. Em que direção? As respostas a essa questão são divergentes. -/- É possível perceber que a ideia de uma revolução violenta, com a tomada do poder do Estado para desenvolver uma nova sociedade, está cada dia mais distante da realidade. Parece remota, também, a ideia de uma mudança significativa mediante ações lentas e graduais por parte das instituições políticas, pois estas estão muito amarradas às estruturas de poder existentes. Diante de uma possibilidade de mudança, a força da reação normalmente é muito grande e pode aniquilar qualquer tentativa de resistência. Além disso, devido à crise na democracia representativa, as pessoas já não acreditam que seus representantes possam tomar medidas que alterem profundamente a sociedade. -/- Então não há alternativa? Parece difícil, porque a capacidade de cooptação por parte dos poderes vigentes é muito grande. Mas a consciência da desigualdade e do sofrimento que isso acarreta não é apagada ou silenciada e se expressa em manifestações populares e revoltas pontuais em várias partes do mundo. -/- 6.1 Mobilizações e mudanças no século XXI -/- Para pensar um pouco mais sobre as possibilidades de mudança social, é urgente atentar para o que está acontecendo no mundo. Se é verdade que a simples ideia de mudanças lentas e constantes, em termos políticos, não avança para uma grande transformação da vida em sociedade, é também verdadeiro que os sintomas da inquietude que se alastram pelo mundo contemporâneo permitem observar a gestação de novas realidades no curso do processo histórico. -/- O filósofo italiano Antônio Negri (1933-) e o filósofo estadunidense Michael Hardt (1960-) destacaram ao menos três características que podem multiplicar os sintomas da inquietude social: -/- • o nascimento de um grupo composto de novos e jovens sujeitos políticos, conectados com o mundo e inconformados com os limites e a mediocridade de sua vida cotidiana nas periferias das metrópoles, que já não aceitam a condição de subordinação e, para abandoná-la, estão dispostos a sacudir o status quo; -/- • o cultivo de um projeto emancipador por esses jovens sujeitos políticos: eles querem organizar a produção e a distribuição de riquezas horizontalmente e em rede – sem os limites das hierarquias e da mercantilização atuais; -/- • a prática de uma nova democracia, ainda em construção, numa época em que a representação tradicional está se tornando cada vez mais obsoleta e desprestigiada. -/- Exemplos de inquietude social foram as Jornadas de Junho de 2013, quando as ruas do Brasil foram tomadas por insubmissas e plurais personagens. O mesmo aconteceu durante a ocupação, pelos estudantes, das escolas públicas paulistas, em 2015 e 2016, contrários às políticas do governo estadual. -/- Conforme o sociólogo espanhol Manuel Castells (1942-), em termos tecnológicos, econômicos e culturais já há um longo caminho percorrido e muitas transformações efetivadas. De acordo com ele, o período atual é um tempo de eclosão de uma nova era em termos políticos e institucionais. -/- É crucial que se estabeleça um alerta para as possíveis reações contrárias às mudanças sociais e políticas, posto que as forças conservadoras são robustas e poderosas e não desejam mudanças que possam ameaçar seus privilégios. É do confronto entre as correntes progressistas e conservadoras, no entanto, que poderá emergir uma nova era que seja constituída de saltos qualitativos na vida coletiva ou, então, que faça prevalecer o ritmo obscuro e perigoso do retrocesso histórico, rumo a um tempo que não garanta a existência de direitos, em que gritos não são ouvidos e em que as utopias não se alimentam. -/- REFERENCIAL TEÓRICO -/- ALMOND, M.; BATISTA, G. O livro de ouro das revoluções. 2ª ed. Nova Iorque: Harper Collins, 2018. -/- ARRUDA, J. J. de A. A Revolução Inglesa. Vol. 82. 1ª ed. São Paulo: brasiliense, 1984. Col. Tudo é História. -/- COTRIM, G. História global. Vol. Único. 11ª ed. São Paulo: Saraiva, 2016. -/- FUKASAWA, M.; ISI, M.; IRIMAJIRI, Y. Cultura japonesa 7: a era Meiji. Vol. 7. 1ª ed. São Paulo: Nikkey Shimbun, 2018. -/- SILVA, A. et al. Sociologia em movimento. Vol. Único. 2ª ed. São Paulo: Moderna, 2016. -/- VÁRIOS AUTORES. O livro da Sociologia. Trad. Rafael Longo. 1ª ed. São Paulo: Globo, 2015. -/- -/- Todos os direitos reservados para Emanuel Isaque Cordeiro da Silva © 2019 -/- Estimule a criatividade, respeite o direito autoral. -/- EICdaS, Belo Jardim, Pernambuco, 2019. (shrink)

This chapter aims to direct attention to the political dimension of the social media age. Although current events like the Cambridge Analytica data breach managed to raise awareness for the issue, the systematically organized and orchestrated mechanisms at play still remain oblivious to most. Next to dangerous monopoly-tendencies among the powerful players on the market, reliance on automated algorithms in dealing with content seems to enable large-scale manipulation that is applied for economical and political purposes alike. The successful replacement of (...) traditional parties by movements based on personality cults around marketable young faces like Emmanuel Macron or Austria’s Sebastian Kurz is strongly linked to products and services offered by an industry that simply provides likes and followers for cash. Inspired by Trump’s monopolization of the Twitter-channel, these new political acteurs use the potential of social media for effective message control, allowing them to avoid confrontations with professional journalists. In addition, an extremely active minority of organized agitators relies on the viral potential of the web to strongly influence and dictate public discourse – suggesting a shift from the Spiral of Silence to the dangerous illusion of a Nexus of Noise. (shrink)

This paper is about the reception of Ernst Mach by Brentano and his students in Austria. I shall outline the main elements of this reception, starting with Brentano’s evaluation, in his lectures on positivism, of Mach’s theory of sensations. Secondly, I shall comment the early reception of Mach by Brentano’s pupils in Prague. The third part bears on the close relationship that Husserl established between his phenomenology and Mach’s descriptivism. I will then briefly examine Mach’s contribution to the controversy (...) on gestalt qualities. The fifth part bears on Stumpf’s debate with Mach on psychophysical relations and I shall conclude on Husserl’s criticism of Mach’s alleged logical psychologism. (shrink)

Climate change increases the frequency and intensity of certain kinds of natural hazard events in alpine areas. This interdisciplinary study addresses the hypothetical possibility of relocating the residents of three alpine areas in Austria: the Sölk valleys, the Johnsbach valley, and the St. Lorenzen/Schwarzenbach valleys. Our particular focus is on these residents’ expectations about such relocations. We find that (1) many residents expect that in the next decades the state will provide them with a level of natural hazards protection, (...) aid, and relief that allows them to continue to live in these valleys; (2) this expectation receives some legal protection but only when it is associated with fundamental rights; and (3) the expectation is morally significant, i.e., it ought to be considered in assessing the moral rightness or justness of relocation policies. These results suggest legal changes and likely extend to many other (Austrian) alpine areas as well. (shrink)

This study examines the place of the Philosophical Society of the University of Vienna (1888-1938) in the evolution of the history of philosophy in Austria up to the establishment of the Vienna Circle in 1929. I will examine three aspects of the relationship between the Austrian members of the Vienna Circle and the Philosophical Society which has been emphasized by several historians of the Vienna Circle: the first aspect concerns the theory of a first Vienna Circle formed mainly by (...) H. Hahn, P. Frank and O. Neurath; the second aspect is the contention that the missing link between the Vienna Circle and the Bolzano tradition in Austria is Alois Höfler, a student of Brentano and Meinong; I will finally examine the link they established between the annexation of the Philosophical Society to the Kant-Gesellschaft in 1927 and the founding of the Vienna Circle in 1929. I will argue that this institution played a key role in the history of philosophy in Austria and is partly responsible for the formation of the Vienna Circle. (shrink)

This study is about an aspect of the reception of Herbatianism in Austria which has not been thoroughly investigated so far. It pertains to a controversy opposing Robert Zimmermann and Franz Brentano in the context of discussions which took place in the Philosophical Society of the University of Vienna. This study looks more specifically at three important episodes involving the Philosophical Society, first, the controversy over Herbartianism, second that over the evaluation of Schelling’s philosophy, and finally the reception of (...) Bolzano in Austria. I will first describe the circumstances that led Zimmermann to get involved in the Philosophical Society and the source of his controversy with Brentano and his followers. I will then comment Zimmermann’s address as chairman of the Philosophical Society and Brentano’s reaction to Zimmermann’s remarks on Schelling and the historical period to which he belongs. I will complete my analysis of Brentano’s reaction with a summary of his evaluation of Herbart’s philosophical program to which Zimmermann adhered. The last part focuses on Zimmermann’s decisive role in the reception of Bolzano in Vienna in connection with the Bolzano Commission established by the Philosophical Society. I will conclude with brief remarks on Zimmermann’s legacy in Vienna. (shrink)

The articles in this issue reflect the results of the 25th Altenberg Workshop in Theoretical Biology on ‘‘The Meaning of ‘Theory’ in Biology’’ held at the Konrad Lorenz Institute for Evolution and Cognition Research, Altenberg, Austria, 30 June–3 July, 2011.

This paper is mainly about Brentano’s commentaries on Ernst Mach in his lectures “Contemporary philosophical questions” which he held one year before he left Austria. I will first identify the main sources of Brentano’s interests in Comte’s and J. S. Mill’s positivism during his Würzburg period. The second section provides a short overview of Brentano’s 1893-1894 lectures and his criticism of Comte, Kirchhoff, and Mill. The next sections bear on Brentano’s criticism of Mach’s monism and Brentano’s argument against the (...) reduction of the mental based on his theory of intentionality. The last section is about Brentano’s proposal to replace the identity relation in Mach’s theory of elements by that of intentional correlation. I conclude with a remark on the history of philosophy in Austria. (shrink)

This study is about Carl Stumpf's achievements during his stay in Prague (1879-1884). It can be considered a piece of sociology of knowledge that is meant to uncover the institutional mechanisms used by Brentano from Vienna in order to implement his philosophical program in Prague. I claim that Stumpf and Marty have been instrumental in Brentano's plans and strategies to consolidate his hold on philosophy and its institutions in Austria. There are also several aspects of Stumpf's and Marty's scientific (...) activities in Prague, which I will also examine in this paper, including their scientific collaborations and exchanges with Ernst Mach, Ewald Hering, Gottlob Frege, and William James during Stumpf's stay in Prague (1879-1884). The last part of this study pertains to the circumstances surrounding Stumpf's departure from Prague and Brentano's reaction to Stumpf's arguments. (shrink)

The term ‘Continental philosophy’ designates not philosophy on the continent of Europe as a whole, but rather a selective slice of Franco-German philosophy. Through a critical analysis of the arguments advanced by Otto Neurath, the paper addresses the issue of why Austrian philosophers in particular are not counted in the pantheon of Continental philosophers. Austrian philosophy is marked by the predominance of philosophical analysis and of the philosophy of science. The paper concludes that it is not Austria which is (...) the special case when seen against the background of contemporary mainstream philosophy, but rather Germany and France. (shrink)

RIGHT TO SILENCE-UK, U.S, FRANCE, and GERMANY SALLY RAMAGE (TRADE MARK REGISTERED) WIPO Orchid ID 0000-0002-8854-4293 Pages 2-30 Current Criminal Law, Volume 1, Issue 2, ABSTRACT The privilege of the right to silence can be traced back to the 12th century, becoming more developed in later centuries. -/- Table of cases European Court of Human Rights Deweer v Belgium [1980], Eckle v Germany [1982], DN v The Netherlands [1975], Funke v France [1993] 16 EHRR 297, JP v Austria [1989], (...) Kansal v UK [2003] Application No 21413/02 Khan v UK [2000] 31 EHRR 45, Saunders v UK [1997] 23 EHRR 313, Schenk v Switzerland [1991] 13 EHRR 242, and Tora Tolmos v Spain [1995] Table of Cases United Kingdom Brown v Procurator Fiscal, Dunfermline, [2000] , The Times, Feb 14, High Ct Scot.; HM Advocate v Friel [1978] SLT; Lambe v Munster [1882] 10 QBD 110.; Pearse v Pearse [1846] Eng Rep 950 (on truth); Re Pantmaenog Timber Co Ltd [2003] HL; R v Bryce [1992] 95 Cr App Rep 320; R v Canale [1990] 2 All ER 187; R v Fitzpatrick [1995] 4 SCR 154; R v Herbert [1990] 2 SCR 151; R V Hertfordshire County Council, ex parte Green Environmental Industries and another [2000] 1 All ER 773; R v Keenan [1989] Crim LR 720; R v Maguire [1990] Cr App Rep 115; R v Pound, Green and ors [2004]; R v Sang [1979] Crim LR 655; R v Saunders [1986] unreported; R v Seelig, R v Spens [1991] CA; R v Smith [1992] 95 Cr App. R. 191; R v Steen and ors [2003] unreported; R v Walsh [1981] CrimLR 822; R V Ward 96 Cr App R [1993]; R v Weekes [1993] Crim LR 211; R v White [1999] 2 SCR 417; R v Young [2003] unreported; Thompson Newspaper v Canada [1990] 1 SCR 425; Walsh Automation (Europe) Ltd v Bridgeman and ors [2002] EWHC 1344 QB France-Law France 1789 Declaration des driots de l‟homme et du citoyen 1808 Code d ‟instruction criminelle 1946 Constitution 1958 Code de procedure penale 2000 Penal Code Germany-Law Germany 1871 Criminal Code 1877 Criminal Procedure Code (St PO) 1877 Judicial Organisation Law 1949 Constitution 1975 Criminal Code 1998 Criminal Code Table of Cases Germany Germany BGH Admissibility of secret tape recordings judgement 14 June 1960, in BGHSt 14, 358 BGH Lie detector judgement 16 Feb 1954, in BGHSt 5, 332. BberfG Decision concerning the applicability of ne bis in idem 31 March 1987, in BberfGE 75,1; BGH Sweeping deception of suspect judgement 24 August 1988, in BGHSt 36, 328. BGH Judgement 24 August 1993, in BGHSt 39, 305 Table of Cases United States United States of America California v Byres [1971] 402 U.S. 424; Fisher v United States 475 U.S. 391 [1986]; Griffin v California [1965] 380 US 609 [; Hoffman v United States [1950] 341 U.S. 479; Supreme Court Baldwin v NY, 399 US 143 [1970]; Supreme Court Chavez v Martinez , U.S. 123 [2003]; Supreme Court Doyle v Ohio, 426 U.S. 610 [1976]; Supreme Court Escobedo v Illinois, 378 U.S. 478 [1964]; Supreme Court Giglio v US, 405 U.S. 150 [1972] Supreme Court Harris v NY, 401 U.S. 222 [1971]; Supreme Court Kirby v Illinois, 406 U.S. 682 [1972]; Supreme Court Miranda v Arizona, 384 U.S. 436 [1966]; Supreme Court Moore v Illinois, 408 U.S. 768 [1972]; Supreme Court Moran v Burbine, 475 U.S. [1986]; Supreme Court Orzoco v Texas, 324 U.S.24 [1969]; Supreme Court US v Hale [1975] 422 US 17; Supreme Court US v Leon, 468 U.S. 897 [1984]; Supreme Court US v Salerno, 481 U.S. 739 [1987]; Twining v New Jersey 211 US 78 113 -/- . (shrink)

RIGHT TO SILENCE-UK, U.S, FRANCE, and GERMANY SALLY RAMAGE (TRADE MARK REGISTERED) WIPO Orchid ID 0000-0002-8854-4293 Pages 2-30 Current Criminal Law, Volume 1, Issue 2, -/- Sally Ramage, BA (Hons), MBA, LLM, MPhil, MCIJ, MCMI, DA., ASLS, BAWP. Orchid ID 0000-0002-8854-4293 Publisher & Managing Editor Criminal Lawyer series [1980-2022](ISSN 2049-8047) Current Criminal Law series [2008-2022] (ISSN 1758-8405) and Criminal Law News series [2008-2022] (ISSN 1758-8421). Sweet & Maxwell (Thomson Reuters) (Licensed Annotator of UK Statutes) in annual law books Current Law (...) Statutes Annotated, (2006, 2009, 2010 editions) (sole and separate S&M contracts) for 7 UK Criminal Justice Statutes: UK Safeguarding Vulnerable Persons Act 2006; UK International Development Act 2006; UK Fraud Act 2006; UK Policing and Crime Act 2009, UK Local Democracy Act 2009; UK Bribery Act 2010; and UK Crime and Security Act 2010. TradeMark SALLY RAMAGE ® (2005-2025) in the UK, 2401827; WIPO TradeMark SALLY RAMAGE® 900614; USA TradeMark 3,440,910) (2008-2028). WARNING: The doing of an unauthorized act in relation to a copyright work may result in both a civil claim for damages and criminal prosecution. -/- ABSTRACT The privilege of the right to silence can be traced back to the 12th century, becoming more developed in later centuries. -/- Table of cases European Court of Human Rights Deweer v Belgium [1980], Eckle v Germany [1982], DN v The Netherlands [1975], Funke v France [1993] 16 EHRR 297, JP v Austria [1989], Kansal v UK [2003] Application No 21413/02 Khan v UK [2000] 31 EHRR 45, Saunders v UK [1997] 23 EHRR 313, Schenk v Switzerland [1991] 13 EHRR 242, and Tora Tolmos v Spain [1995] Table of Cases United Kingdom Brown v Procurator Fiscal, Dunfermline, [2000] , The Times, Feb 14, High Ct Scot.; HM Advocate v Friel [1978] SLT; Lambe v Munster [1882] 10 QBD 110.; Pearse v Pearse [1846] Eng Rep 950 (on truth); Re Pantmaenog Timber Co Ltd [2003] HL; R v Bryce [1992] 95 Cr App Rep 320; R v Canale [1990] 2 All ER 187; R v Fitzpatrick [1995] 4 SCR 154; R v Herbert [1990] 2 SCR 151; R V Hertfordshire County Council, ex parte Green Environmental Industries and another [2000] 1 All ER 773; R v Keenan [1989] Crim LR 720; R v Maguire [1990] Cr App Rep 115; R v Pound, Green and ors [2004]; R v Sang [1979] Crim LR 655; R v Saunders [1986] unreported; R v Seelig, R v Spens [1991] CA; R v Smith [1992] 95 Cr App. R. 191; R v Steen and ors [2003] unreported; R v Walsh [1981] CrimLR 822; R V Ward 96 Cr App R [1993]; R v Weekes [1993] Crim LR 211; R v White [1999] 2 SCR 417; R v Young [2003] unreported; Thompson Newspaper v Canada [1990] 1 SCR 425; Walsh Automation (Europe) Ltd v Bridgeman and ors [2002] EWHC 1344 QB France-Law France 1789 Declaration des driots de l‟homme et du citoyen 1808 Code d ‟instruction criminelle 1946 Constitution 1958 Code de procedure penale 2000 Penal Code Germany-Law Germany 1871 Criminal Code 1877 Criminal Procedure Code (St PO) 1877 Judicial Organisation Law 1949 Constitution 1975 Criminal Code 1998 Criminal Code Table of Cases Germany Germany BGH Admissibility of secret tape recordings judgement 14 June 1960, in BGHSt 14, 358 BGH Lie detector judgement 16 Feb 1954, in BGHSt 5, 332. BberfG Decision concerning the applicability of ne bis in idem 31 March 1987, in BberfGE 75,1; BGH Sweeping deception of suspect judgement 24 August 1988, in BGHSt 36, 328. BGH Judgement 24 August 1993, in BGHSt 39, 305 Table of Cases United States United States of America California v Byres [1971] 402 U.S. 424; Fisher v United States 475 U.S. 391 [1986]; Griffin v California [1965] 380 US 609 [; Hoffman v United States [1950] 341 U.S. 479; Supreme Court Baldwin v NY, 399 US 143 [1970]; Supreme Court Chavez v Martinez , U.S. 123 [2003]; Supreme Court Doyle v Ohio, 426 U.S. 610 [1976]; Supreme Court Escobedo v Illinois, 378 U.S. 478 [1964]; Supreme Court Giglio v US, 405 U.S. 150 [1972] Supreme Court Harris v NY, 401 U.S. 222 [1971]; Supreme Court Kirby v Illinois, 406 U.S. 682 [1972]; Supreme Court Miranda v Arizona, 384 U.S. 436 [1966]; Supreme Court Moore v Illinois, 408 U.S. 768 [1972]; Supreme Court Moran v Burbine, 475 U.S. [1986]; Supreme Court Orzoco v Texas, 324 U.S.24 [1969]; Supreme Court US v Hale [1975] 422 US 17; Supreme Court US v Leon, 468 U.S. 897 [1984]; Supreme Court US v Salerno, 481 U.S. 739 [1987]; Twining v New Jersey 211 US 78 113 -/- . (shrink)

This article analyses in detail Wittgenstein’s ‘Cambridge period’ from his return to Cambridge in 1929 until his decease in 1951. Within the ‘Cambridge period’, scholars usually distinguish the ‘middle’ (1929–1936) and the ‘late’ (1936–1951) periods. The trigger point of Wittgenstein’s return to Cambridge and philosophy was his visit to Brouwer’s lecture on ‘Mathematics, Science, and Language’ in Vienna in March 1928. Dutch mathematician Brouwer influenced not only Wittgenstein’s ability to do philosophy again but also the development of some of his (...) ideas. Namely, for Brouwer, language was a natural development of the social history of human beings. With the help of his friends, F. P. Ramsey, J. M. Keynes, G. E. Moore, and B. Russell, in 1929 Wittgenstein returned to Cambridge. The author argues that this was the crucial turning point in his philosophy that led to the revision of some of his ideas. Wittgenstein returned from self-isolation in remote villages of Lower Austria to the intellectual academic environment, where he could discuss his ideas with intellectual interlocutors and receive their valuable remarks and comments. This article is organised in chronological order: it describes the very ‘early’ middle period of 1929–1935 involving the development of Wittgenstein’s ‘phenomenology’ and the origin of the ‘language-games’ concept in the Blue and Brown Books; 1935–1936 period of ‘romantic’ enthusiasm for Soviet Russia and a trip there; Wittgenstein’s life and work during the WWII-time; resign from teaching in Cambridge in 1947 to finally finish his Philosophical Investigations. The author suggests that the ‘romantic areal’ about the USSR was formed by Wittgenstein’s predilection for Russian poetry and literature of the nineteenth century, i.e., Tolstoy, Dostoevsky, and Pushkin. Analysing the development of Wittgenstein’s ideas on language in his Cambridge period, the author mentions the influence of N. Bakhtin and P. Sraffa. Also, the author touches upon the topic of the possibility of Marxism’s influence on Wittgenstein’s life and thought. (shrink)

Sulla base di un'analisi della biblioteca di Karl Popper, la "Karl Popper collection" di Klagenfurt in Austria, argomento che le letture e i commenti di questo grande pensatore del Novecento testimoniano un uso dell'autocritica e del confronto come strumento di crescita della conoscenza umana.

A guide for translators, about the translation theory, the translation process, interpreting, subtitling, internationalization and localization and computer-assisted translation. A special section is dedicated to the translator's education and associations. The guide include, as annexes, several independent adaptations of the corresponding European Commission works, freely available via the EU Bookshop as PDF and via SetThings as EPUB, MOBI (Kindle) and PDF. For a “smart”, sensible translation , you should forget not the knowledge acquired at school or university, but the corrective (...) standards. Some people want a translation with the touch of the source version, while another people feel that in a successful version we should not be able to guess the original language. We have to realize that both people have right and wrong, and that their only fault is to present requirement as an absolute truth. Teachers agree at least on this principle: “If a sentence is ambiguous, the translation must also be“. There is another critical, less easy to argue, based on an Italian phrase with particularly strong wording: “Traduttore, traditore“. This critique argues that any translation will betray the author‘s language, spirit, style … because of the choices on all sides. What to sacrifice, clarity or brevity, if the formula in the text is brief and effective, but impossible to translate into so few words with the exact meaning? One could understand this criticism that it encourages us to read “in the text.” It seems obvious that it is impossible to follow this advice into practice. CONTENTS: Translation - Assessment of the amount of translated texts - Translation and interpretation - - Translation documents - Translation theories - - Practical / communicative approach - - Approaches of literary theories - - Sociolinguistic mainstream - - Approaches based on linguistic theories - - Approaches based on philosophical and hermeneutic concepts - - Semiotic approaches - The translation process - Types of translations - - Technical translation - Schools of thought - Difficulties associated with specialized domains - The problem of double translation - Thoughts about translation - European standard for translation services - Beautiful infidels - Self-translation - - Types of self-translation - - Factors that promote self-translation - - Self-translation and not authorial translation - Technical translation - - Terminology - - Translation process - - Translation tools - - The technical translator - - - Status - - - Remuneration - Conference interpreting - - Methods of interpretation - - Skills of the interpreter - - Contexts and working languages - - The interpretation in international institutions - - - UNESCO - - - European Union Internationalization and localization - Example - Internationalization and localization - Challenges - Software localization - - Difficulties - - Composing specifications - - Special tools Computer-assisted translation - Translation memory - - Advantages and disadvantages - - General operation - - Various - - Software - Machine translation - - Translation process - - Prerequisites - - Difficulties - - Approaches - - Development - - Existing products and services - - Prospective - Parallel text Subtitle - Subtitling or dubbing? - Description - Subtitling the movies - - Spotting - - Translation - - Simulation - - Engraving, inlaying or packaging - - The live broadcast - Live captioning - - Velotype - - Touch typing - - Computer-aided stenotype - - Speech recognition - Surtitles - - Comments - - Technical means - - Artistic issues - Quasi instant voice translation - - Difficulties - - Ongoing projects - - Future Translation Studies - Theories of translation - Interpretive theory - Back-translation - - The proper use of back-translation - False friends - - Cognates - - - Complete false friends - - - Partial false friends - - False cognates - Translation process - - The implications of the "inside" language - - Total and not absolute translation - - A single model - Untranslatability - - Hovering - - Translation methods - - - Adaptation - - - Calque - - - Compensation - - - Borrowing - - - Periphrasis - - - Translator's note - - Untranslatability of poetry and puns - - An amazing counterexample Translators - Translator's notes - European Master's in Translation - - European Master's in Translation - - - Organization of EMT - - - Core skills - - The EMT label - - EMT Network - - - Eligibility - - Members - European Council of Literary Translators' Associations - - History - - Objectives - International Translation Day Annexes: Translation in EU - Translation Guide - - Think before you write - - - Who will be reading the document? - - - What are you trying to achieve? - - - What points must the document cover? - - Focus on the reader - - - Be direct and interesting - - Get your document into shape - - - When you start - - - As you write - - - Two common problems at the European Commission: - - KISS - Keep It Short and Simple - - - Short... - - - ... and Simple: - - - Simple, uncluttered style also means: - - Make sense - structure your sentences - - Cut out excess nouns - verb forms are livelier - - Be concrete, not abstract - - Prefer active verbs to passive - - - Name the agent - - Beware of false friends, jargon and abbreviations - - - Avoid false friends - - - Avoid or explain jargon - - - Take care with abbreviations - - Revise and cheque check - Clear English Tips - - English prefers to be simple, concise and concrete. - - - Use simple words where appropriate. - - - Prefer a verb to an abstract noun - - - Prefer a gerund to an abstract noun - - - Prefer participles to relative clauses - - - And eliminate participles entirely if appropriate. - - - Use the passive voice sparingly - - - Consider replacing negatives with positives - - - Consider short forms and pronouns to avoid repeating full names … - - - Express conditions, including hidden ones, with ‘if’ ... - - - In general, cut out extra verbiage. - - English prefers straightforward syntax - - - Keep the subject close to the beginning of the sentence - - - Avoid splitting up subjects, modals, verbs and direct objects - - - If a sentence is too long, pull information out into separate sentences. - - - Use topic-introducing phrases sparingly. - - English may use different number, articles, gender or words from other languages - - - Keep uncountable nouns in the singular. - - - Use ‘a’ rather than ‘the’ for members of a class. - - - Do not use gender pronouns for entities. - - - Consider alternatives to ‘of’. - - - Finally, avoid ‘false friends’ in translation. - English Style Guide - - Introduction - - Writing English - - - GENERAL - - - SPELLING - - - PUNCTUATION - - - NUMBERS - - - ABBREVIATIONS AND SYMBOLS - - - Acronyms and initialisms - - - Contractions and truncations - - - FOREIGN IMPORTS - - - PARTS OF SPEECH - - - LISTS - - - SCIENCE GUIDE - - - FOOTNOTES, CITATIONS AND REFERENCES - - - CORRESPONDENCE - - - PERSONAL NAMES AND TITLES - - - NAMES OF BODIES - - - GENDER-NEUTRAL LANGUAGE - - About the European Union - - - THE EUROPEAN UNION - - - PRIMARY LEGISLATION - - - SECONDARY LEGISLATION - - - THE EU INSTITUTIONS - - - REFERENCES TO OFFICIAL PUBLICATIONS - - - EU FINANCES - - - MEMBER STATES - - - OFFICIAL LANGUAGES AND CURRENCIES - - - EXTERNAL RELATIONS - - TRANSLITERATION - - - TRANSLITERATION TABLE FOR GREEK - - - TRANSLITERATION TABLE FOR CYRILLIC - - FORMS OF ADDRESS - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - - - Envelop - - - Start - - - Close - Style Guide for EU Member States - - Austria - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Government bodies and administrative divisions - - Belgium - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Federal structure - - Bulgaria - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Croatia - - - Geography - - - Regions - - - Judicial bodies - - - Political and administrative structure - - - Legal instruments - - - Law gazettes, official gazettes and official journals - - - Miscellaneous - - Cyprus - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Czech Republic - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Denmark - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Estonia - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Law gazettes, official gazettes and official journals - - Finland - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Law gazettes, official gazettes and official journals - - France - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Germany - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Government bodies and administrative divisions - - Greece - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Hungary - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Iceland - - - Judicial bodies - - Ireland - - Italy - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Latvia - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Lithuania - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Law gazettes, official gazettes and official journals - - Luxembourg - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Malta - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Netherlands - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Poland - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - - Law gazettes, official gazettes and official journals - - Portugal - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Romania - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Slovakia - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Spain - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Sweden - - - Geography - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - Turkey - - - Judicial bodies - - - Legal instruments - - United Kingdom - - - Geography Quotes References About the author - Nicolae Sfetcu . (shrink)

O fenómeno religioso tem sido, ao longo dos tempos, objecto de particular atenção. Foi sendo redefinido perante as suas circunstâncias históricas e socioculturais. Parece ter sobrevivido aos diversos anúncios do seu desaparecimento, anunciados tanto pela via da alienação intelectual (Comte) e antropológica (Feuerbach), como psíquica (Freud) e socioeconómica (Marx). Todavia, é inegável que a modernidade, com a sua consequente individualização social, deixou e continua a deixar marcas de uma progressiva secularização da sociedade. Tal facto conduz a um progressivo desgaste dos (...) referentes provenientes dos costumes e tradições da religião institucional, levando, por um lado, a uma perda da influência da institucionalidade religiosa e, por outro, a uma vivência religiosa mais íntima e privada. Esta transformação, reconfiguração ou inclusive decomposição do religioso na modernidade revela a capacidade que este fenómeno tem em manter-se em constante processo de mudança, adaptando-se e assumindo os contextos socioculturais em que se insere. É desde a actualidade, desde o diagnóstico actual e da sociedade que nos envolve que olhamos para o passado e para o futuro, tentando auscultar a situação sociorreligiosa portuguesa, de forma a caracterizar a religiosidade dos portugueses e perceber até que ponto esta se identifica com a de outros países de semelhante matriz histórico-religiosa (como é o caso de Áustria, Bélgica, Espanha, França, Irlanda, Itália e Polónia), bem como se procura precisar as novas formas ou tendências do religioso em Portugal. (shrink)

The Louvre Museum is the largest of the world's art museums by its exhibition surface. These represent the Western art of the Middle Ages in 1848, those of the ancient civilizations that preceded and influenced it (Oriental, Egyptian, Greek, Etruscan and Roman), and the arts of early Christians and Islam. At the origin of the Louvre existed a castle, built by King Philip Augustus in 1190, and occupying the southwest quarter of the current Cour Carrée. In 1594, Henri IV decided (...) to unite the palace of the Louvre with the palace of the Tuileries built by Catherine de Medicis. The Cour Carrée was built by the architects Lemercier and then Le Vau, under the reign of Louis XIII and Louis XIV. The Department of Paintings currently has about 7,500 paintings (of which 3,400 are exposed), covering a period that goes from the Middle Ages to 1848 (date of the beginning of the Second Republic). By including the deposits, the collection is, with 12,660 works, the largest collection of ancient paintings in the world. With rare exceptions, the works after 1848 were transferred to the Musée d'Orsay when it was created in 1986. CONTENTS: Louvre Museum - Variety of exhibited works - The Royal Palace - The collections - - Eastern antiquities - - Arts of Islam - - Egyptian Antiquities - - Greek, Etruscan and Roman Antiquities - - Paintings - - - French school - - - Northern Schools (Flanders, Netherlands, Germany) - - - Italian School - - - Other schools Painting - Definitions - Painting genres - - The landscape - - Still life Paintings - FRANCOIS BOUCHER - - Vulcan presenting arms to Venus for Aeneas - RAPHAEL - - Portrait of Baldassare Castiglione - RUBENS - - Helena Fourment with children - LOUIS DAVID - - Madame Récamier - REMBRANDT - - Portrait of Heindrickje Stoffels - VELAZQUEZ - - Portrait of the Infanta Margarita - SIMONE MEMMI - - Jesus Christ walking on Calvary - JAN STEEN - - The Bad Company - HANS HOLBEIN - - Erasmus - CORREGGIO - - Mystic Marriage of Saint Catherine - LANCRET - - Conversation - JAN VAN DER MEER (VERMEER) - - The Lacemaker - VAN DYCK - - Charles I at the Hunt - FRANÇOIS CLOUET - - Elisabeth of Austria (1554-1592), Wife of Charles IX and Queen of France (1570 - 1574) - DELACROIX - - The Barque of Dante - EL GRECO - - Saint Louis, King of France, and a page - REMBRANDT - - Pilgrims at Emmaus (The Supper at Emmaus) - GERARD DAVID - - Marriage at Cana - RAPHAEL - - Portrait of Dona Isabel de Requesens, Vice-Queen of Naples - RUBENS - - La Kermesse (The Village Fête, or Noce de village) - FRANS HALS - - The Gypsy Girl - DECAMPS - - The Sonneurs - HOLBEIN THE YOUNGER - - Anne of Cleves - P. PRUD’HON - - Psyche transported to Heaven - PHILIPPE DE CHAMPAIGNE - - Portrait of Richelieu - LANCRET - - The Autumn - L. DAVID - - Madame Seriziat - COROT - - Recollection of Mortefontaine - LEONARDO DA VINCI - - La belle ferronnière - CORREGGIO - - Venus and Cupid with a Satyr - WATTEAU - - Pilgrimage to Cythera (The Embarkation for Cythera) - NICOLAS POUSSIN - - The Inspiration of the Poet - PRUD’HON - - The Empress Josephine (1763-1814) - FRAGONARD - - The Bathers - H. RIGAUD - - Louis XIV (1638–1715) - TERBURG - - The Concert - LEOPOLD ROBERT - - The Pilgrimage to the Madonna of the Arch - LARGILLIERE - - Family Portrait - MANTEGNA - - Parnassus - MEMLING - - The Virgin and Child between St James and St Dominic - FRAGONARD - - The Music Lesson - JEAN VAN EYCK - - The Virgin of chancellor Rolin - PAOLO VERONESE - - Susannah and the Elders - FRANÇOIS BOUCHER - - Diana leaving her bath - GÉRICAULT - - The Raft of the Medusa - MURILLO - - Assumption of the Virgin - CLAUDE GELLEE (LORRAIN) - - Ulysses returning Chryseis to her father (Marine, setting sun) - INGRES - - Madame Riviere - E. MURILLO - - The Young Beggar - GREUZE - - The Broken Pitcher - PIETER DE HOOCH - - Card players in an opulent interior - POUSSIN - - Et in Arcadia ego - QUENTIN MATSYS - - The moneylender and his wife - ANDREA SOLARIO - - Madonna with the Green Cushion - TITIEN - - Woman with a Mirror - DAVID TENIERS (the Younger) - - The Works of Mercy - LEONARDO DA VINCI - - Mona Lisa (La Gioconda) - Armand Dayot . (shrink)

Un ghid complet pentru cultivarea şi prepararea celor mai variate tipuri de cafea, cu accent pe aspectele culturale şi de sănătate, şi modalităţi de includere a cafelei în diverse deserturi şi cocktailuri. Cafeaua este o băutură universal recunoscută ca o necesitate umană. Departe de a fi văzută ca un lux sau privită cu indulgenţă, ea este considerată un corolar pentru energia şi eficienţa umană, producând în acelaşi timp o puternică senzaţie de plăcere. Cafeaua este o băutură democratică. Este în acelaşi (...) timp băutura înaltei societăţi, dar şi a bărbaţilor şi femeilor care muncesc în diverse domenii de activitate, mental, sau fizic. Tocmai de aceea cafeaua a mai fost numită şi "lubrifiantul om-maşină cel mai cunoscut", ca şi "gustul cel mai plăcut din toată natura." Dar cafeaua este ceva mai mult decât o băutură. Este unul dintre cei mai importanţi adjuvanţi alimentari din lume. Există şi alte alimente auxiliare, dar niciunul care să exceleze în gust şi efecte reconfortante precum cafeaua, efecte datorate în primul rând aromei sale unice. Cafeaua bună, prăjită cu atenţie şi preparată în mod corespunzător, este o băutură naturală cu un efect tonic neegalat de nicio altă băutură naturală. Un stimulent pur, în condiţii de siguranţă, produs în laboratoarele mamei Natura, şi una din bucuriile de seamă al vieţii! CUPRINS: 1 Cafeaua - Etimologie - Istorie - - Legende - - Dovezile istorice - Planta de cafea - Cultivarea cafelei - - Efecte ecologice - Procesarea cafelei - - Torefierea (prăjirea) cafelei - - Clasificarea seminţelor torefiate - - Caracteristicile torefierii - - Decafeinizarea - - Depozitarea - - Prepararea cafelei - - Servirea cafelei - - Cafeaua instant (“nes”) - Vânzare și distribuție - - Piața cafelei - Efectele asupra sănătății - - Mortalitatea - - Boala cardiovasculară - - Sănătatea mentală - - Boala Parkinson - - Diabetul de tip II - - Cancer - Mecanismul de acțiune - - Beneficii - - Conţinutul de cafeină din cafea - Cafenele - Aspecte sociale - - Interzicerea cafelei de-a lungul timpului - - Comerţul echitabil - - Cafeaua în cultura populară - - Ziua cafelei - 1.1 Istoria cafelei - - Etimologie - - Prima utilizare - - Istorie - - - Europa - - - - Austria - - - - Anglia - - - - Franţa - - - - Germania - - - - Olanda - - America Latină - - Asia - - - India - - - - Chikmagalur - - - Japonia - - - Coreea de Sud - - - Indonezia - - - Filipine - 1.2 Boabele de cafea - - Istorie - - - Procesare - - - Distribuția - - Compoziția - - - Alcaloizi ne-volatili - - - Proteine ​​și aminoacizi - - - Carbohidrați - - - Lipide - - - Acizi clorogeni nonvolatili - - - Compuși volatili - 1.3 Efectele cafeinei asupra sănătăţii - - Efectele pozitive - - Efectele negative - - Proprietăţi chimice - - Toxicitatea şi intoxicaţia - - Efecte asupra diferitelor funcţii - - - Relaţia dintre cafeină şi adenozină - - - Cum elimină cafeina starea de somnolenţă - - Efecte pe termen scurt - - - Cardiovascular - - - Riscuri gastro-intestinale - - - Creşterea urinării - - - Exerciţii - - - Efecte psihologice - - Recomandări - - - La adulţi - - - La femeile gravide - - - La copii - - Efectul combinării alcoolului cu cofeina - 1.3.1 Este cafeaua sănătoasă? - 1.3.2 Detoxifierea cu cafea - - Efecte şi riscuri 2 Varietăți de cafea - Terminologie - Istorie - Criterii de selecție - Varietăți și soiuri de cafea arabica - Soiurile robusta - Alte soiuri - 2.1 Cafea arabica - - Biologie - - Distribuția și habitat - - Cultivarea și utilizarea - - Istorie - - Taxonomie - - Tulpinile - 2.2 Cafea robusta 3. Producţia cafelei - Culesul - - Cules mecanic - - Cules selectiv - Prelucrarea cafelei - - Procedeul umed - - Procedeul uscat - - Procedeul semi-uscat - Sortarea - - Decorticare - - Şlefuirea - - Curăţare şi sortare - - Clasificarea - Alte etape - - Îmbătrânirea - - Decofeinizarea - Depozitare - Prăjirea - 3.1 Industria cafelei - - Producţia mondială - - Consumul - - Preţul - 3.2 Stocarea boabelor de cafea - - Cafeaua verde - - Cafeaua prăjită - - Stocarea acasă 4. Prepararea cafelei - Prăjirea - Măcinarea - - Măcinare prin zdrobire - - Măcinare prin tocare - - Măcinare prin pisare - - Măcinarea cu role - Prepararea băuturii de cafea - - Fierbere - - Înmuiere în apă - - Metode de filtrare - - Sub presiune - Extracţia - Prezentare - - Băuturi calde - - - Pe bază de espresso, fără lapte - 4.1 Prăjirea cafelei - - Istorie - - Procesul - - Echipament - - Prăjiri - - - Savoare - - Prăjirea la domiciliu - - Ambalare - - Emisii și control - 4.2 Cafea instant - - Istorie - - Utilizare - - Fabricarea - - - Uscarea prin îngheţare (liofilizare) - - - Uscarea prin pulverizare - - Decofeinizarea - - Compoziţie - - Efectele asupra sănătăţii - - Context de reglementare - - Utilizare non-alimentară - 4.3 Espresso - - Preparare - - Prăjirea cafelei pentru espresso - - Popularitate - 4.4 Café au lait - - Europa - - Statele Unite ale Americii - 4.5 Caffè macchiato - - Istorie - - Tendinţe - 4.6 Cafea cu conţinut mic de cofeină - - Decofeinizarea - - Riscurile cofeinei - - Cafea cu conţinut mic de cofeină în mod natural - 4.7 Sfaturi practice - - Sfaturi practice pentru o cafea perfectă - - 9 sfaturi pentru o cafea perfectă - - 8 sfaturi pentru o cafea mai bună - 4.8 Utilizări ale zațului de cafea 5. Reţete - 5.1 Cafea - - Cappuccino Cooler - - - Ingrediente - - - Preparare - - Café frappé - - Cafea cu mentă - - Cafea condimentată - - - Ingrediente - - - Preparare - - Cafea cu nutella - - - Ingrediente - - - Preparare - - Cafea Mocha rece cu nucă de cocos - - - Ingrediente: - - - Preparare: - - Cafea cu unt - - - Preparare: - 5.2 Deserturi - - Café liégeois - - - Istorie - - - Preparare - - Boabe de cafea acoperite cu ciocolată - - Jeleu de cafea - - - Descriere - - Sos de cafea - - - Utilizări - - Prăjitura Tiramisu cu cafea - - - Caracteristicile originale - - - Reţeta - 5.3 Cocktailuri - - B-52 - - - Istorie - - - Preparare - - - B-52 flambat - - - Variante ale băuturii - - Baby Guinness - - - Preparare - - - Variaţii - - Black Russian - - - Variaţii - - Espresso Martini - - - Origine - - - Asociația Internațională a Barmanilor - - - Ghidul lui Difford - - - Rețeta - - - - Preparare - - Blow Job - - Orange Tundra - - - Reţeta tipică - - Quick Fuck - - White Russian - - - Etimologie - - - Preparare - - - Variaţii 6. Aspecte culturale - Cafeaua în media - Cafenele - Aspecte sociale ale cafelei - Pauza de cafea - 6.1 Ceaşca de cafea - - În cafenele - - - Gibraltar sau Cortado - - - Demitasse - - - Cappuccino - - - Cafe Drinkware - - Căni - 6.2 Degustarea cafelei - - Aromele cafelei - - Gust - - Textura (senzaţia în gură) - - Echipamentul tradiţional - 6.3 Latte art - - Chimia - - Tehnica - - Stiluri - - - Turnare liberă - - - Gravura - - Variante - 6.4 Cafenele - - Cafeaua în Europa - - - Folosirea curentă - - Cafenelele în SUA - 6.5 Cafeaua în artă - - Pictură - - - Charles André van Loo, Sultăniţă cu ceaşca de cafea oferită de o sclavă - - - François Boucher, Cafeaua de dimineață - 6.6 Citate despre cafea Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

This volume consists of the invited papers presented at the 23rd International Wittgenstein Conference held in Kirchberg, Austria in August 2000. Among the topics treated are: truth, psychologism, science, the nature of rational discourse, practical reason, contextualism, vagueness, types of rationality, the rationality of religious belief, and Wittgenstein. Questions addressed include: Is rationality tied to special sorts of contexts? ls rationality tied to language? Is scientific rationality the only kind of rationality? Is there something like a Western rationality? and: (...) Could we genetically engineer human beings to be less wicked? (shrink)

It is no secret that disputes between philosophers working in separate traditions do arise, especially along the analytic-continental fault line. Flashes of disagreement between analytic philosophers and pragmatists have also been witnessed in recent years. Many analytic philosophers allege that pragmatism lacks logical rigor or contains a naïve theory of truth (i.e., what is useful is true). Some pragmatists contend that analytic philosophy fails to address practical issues—what John Dewey called ‘the problems of men’—and endorses a faulty fact-value dichotomy. Many (...) of these disagreements reflect mistaken views on both sides of the analytic-pragmatist divide, views that could easily be corrected through more open dialogue across the two traditions. Since at least the mid-twentieth century, analytic philosophers and pragmatists have reached out to each other in an effort to bridge the divide. When the founders of the analytic tradition, the logical positivists, immigrated from Austria and Germany to the United States during World War II, the stage was set for greater collaboration. Indeed, the logical positivist Otto Neurath invited the American pragmatist John Dewey to contribute to the Encyclopedia of Unified Sciences. This collaborative spirit finds expression in the present collection of essays. According to the editor, ‘(t)his volume aims to clarify the most recent developments in this process (of collaboration), focusing on the key theoretical issues in the revival of salient themes in the classic tradition of American philosophy within the context of analytical thought’ (xi). (shrink)

This paper studies the context-dependence of the first-person indexical 'I,' while attempting to make the identifiability criteria for specificity and definiteness clearer for this important indexical. Having been influenced by John Perry's work on indexicals, we'll show that this (seemingly) clearest case of an indexical poses a difficulty.

In this paper the ethical problem is discussed how moral judgments of foreign cultures and bygone epochs can be justified. After ruling out the extremes of moral absolutism (judging without any reservations by the standards of one's own culture and epoch) and moral relativism (judging only by the respective standards of the time and culture in question) the following solution to the dilemma is sought: A distinction has to be made between judging the norms and institutions in power at a (...) certain place and time and judging people acting within the social institutions of their time and culture. While the former may be judged rigorously, only taking into account the objective possibilities for having other institutions at a certain development stage, the latter should be judged against the background of the common sense morals of the respective time and culture. (shrink)

The purpose of this paper is to lay out the algebraic approach to propositions and then to show how it can be implemented in new solutions to Frege's puzzle and a variety of related puzzles about content.

Many Public Administrations structure their services around the notion of users’ need. However, there is a gap between private, subjectively perceived needs (self-attributed) and needs that are attributed by PA to citizens (heteroattributed). Because of the gap, citizens’ needs are often only partially satisfied by PAs services. This gap is in part due to the fact that the meaning of the word “need” is ambiguous and full of antinomic nuances. The purpose of this paper is to formulate a definition of (...) “need” suitable for citizens’ needs management with respect to PA’s services offering, and to provide an accurate ontological analysis of the notion of “need” and the network of concepts that relate to it. (shrink)

Obwohl Jaspers in seiner Philosophie Methoden und Motive der Phänomenologie Husserls und der Hermeneutik Diltheys aufgenommen hatte, hat er sich nicht besonders für die Leibphilosophie interessiert. Das bedeutet jedoch nicht, dass der menschliche Leib in seinem Denken gar nicht vorkommt. Aber es handelt sich bei ihm jedoch nicht um ein Schlüsselthema, sondern um ein randständiges Phänomen. Der menschliche Leib ist bei Jaspers die vitale Basis der überlieferten Trias von Leib, Seele und Geist. Damit steht Jaspers in der klassischen Traditionslinie des (...) europäischen Denkens von Platon und Aristoteles bis zu Descartes und Kant. Anders als beim platonischen Sokrates gibt es bei Jaspers jedoch keine Herabsetzung des Körpers oder Abwertung des Leiblichen. Und anders als in der subversiven Tradition der empiristischen Skepsis gibt es bei ihm aber auch keine Vernachlässigung des Geistes. Im Vergleich des Menschen mit den Tieren ist der Geist nicht nur irgendein beliebiges, auf Sprache, Denken und Vernunft basierendes Merkmal, das den Menschen zufällig von den Tieren unterscheidet, sondern die wesentliche menschliche Eigenart, die es zu verstehen gilt, wenn man die spezifisch menschliche Art und Weise des Daseins in der Welt verstehen möchte, die Jaspers 'Existenz' nennt. Existenz zu verstehen ist die eigentliche Aufgabe der Philosophie, zumal die Wissenschaften dies nicht leisten können. (shrink)

The aim of this work is to move from the foreign dominated to the self-dominated by encouraging people to draw their own conclusions with the help of own rational consideration. Here a room as an environment that is encouraging innovation, which can be denoted as “Innovation Lab”, and making processes as can be regarded as “Smart Lab” is an essential base. The question related to this generalized self-organizational learning method investigated in our paper is how a UVC, which is a (...) room that connects people from different physical places to one synchronous and virtual perceivable place, which is built on these preconditions, can be operated both resource and learning-efficient for both the course participants and the educational organization. A practical approach of implementing a virtual classroom concept, including informative tutorial-feedback, is developed conceptually that also accounts for and implements the results of reinforcement machine-learning methods in AI applications. The difference that makes the difference is gained by reimplementing the AI tools in an AI instrument, in a “Smart Lab” environment and that in the teaching environment. By means of this, a cascaded feedback-loop system is informally installed, which gains feedback at different levels of abstraction. By this learning on each stage, in a collaborative and together decentralized and sequential fashion takes place, as the selforganizational implementations lead implicitly, also by means of the in the course implemented tools, to increasingly self-control. As such in the course, a tool is implemented, as generalizations by means of reinforcement learnings are to be emergently foreseen by this method, which goes beyond the tools, that have already been implemented before. This AI-enhanced learning coevolution shall then, predictively, as well increase the potential of the course participants as the educational organization according to the Wittgensteinean parable: A ladder leading into a selfly-organized future. (shrink)

In recent years, there has been an increasing interest in the development of well-founded conceptual models for Service Management, Accounting Information Systems and Financial Reporting. Economic ex- changes are a central notion in these areas and they occupy a prominent position in frameworks such as the Resource-Event Action (REA) ISO Standard, service core ontologies (e.g., UFO-S) as well as financial stan- dards (e.g. OMG’s Financial Industry Business Ontology - FIBO). We present a core ontology for economic exchanges inspired by a (...) recent view on this phenomenon. According to this view, economic exchanges are based on an agreement on the actions that the agents are committed to perform. This view enables a unified treatment of economic exchanges, regardless the object of the transaction. We ground our core ontology on the Unified Foundational Ontology (UFO), discussing its formal and conceptual aspects, instantiating it as a reusable OntoUML model, and confronting it with the REA standard and the UFO-S service ontology. (shrink)

The desideratum of semantic interoperability has been intensively discussed in medical informatics circles in recent years. Originally, experts assumed that this issue could be sufficiently addressed by insisting simply on the application of shared clinical terminologies or clinical information models. However, the use of the term ‘ontology’ has been steadily increasing more recently. We discuss criteria for distinguishing clinical ontologies from clinical terminologies and information models. Then, we briefly present the role clinical ontologies play in two multicentric research projects. Finally, (...) we discuss the interactions between these different kinds of knowledge representation artifacts and the stakeholders involved in developing interoperational real-world clinical applications. We provide ontology engineering examples from two EU-funded projects. (shrink)