Der vorliegende Aufsatz stellt das Erbe der Kantischen Theorie der Konstitutions- und Regulationsleistung der Erfahrung – die Analytik der Grundsätze – dar, das unserer Auffassung nach zur Begründung der rein spekulativen Philosophie Hegels führt. In diesem Zusammenhang werden einerseits die transzendental-konstitutiven Grundsätze – Axiome der Anschauung und Antizipationen der Wahrnehmung – und andererseits die transzendental-regulativen Grundsätze – Analogien der Erfahrung und Postulate des empirischen Denkens überhaupt – als grundlegendes Material der Exegese benutzt. Als Resultat der Deutung erscheint das Problem des (...) Doppel-Verhältnisses zwischen Erfahrung und Verstandesgrundsätzen. Ein solches Verhältnis entfaltet sich nicht nur als die erfahrungsmäßige Verwirklichung der Grundsätze, sondern auch als die grundsätzliche Ermöglichung der Erfahrung. Der notwendige Charakter der Wahrheit in transzendentaler Hinsicht begründet sich dabei durch die allgemeine Beziehung der transzendentalen Grundsätze des reinen Verstandes zur Gesamtheit der Erfahrung. Es wird die These vertreten, dass die Auffassung der Natur – d.h. die das Dasein der Erscheinungen in der Zeit ermöglichende Einheit – das Hauptvermächtnis Kants für den Deutschen Idealismus im Allgemeinen und für Hegels Philosophie im Besonderen darstellt. (shrink)

Este artículo examina el concepto del concepto en Kant y en Hegel. El modo de relación entre el principio de la apercepción y el concepto puro permite pensar a la filosofía de la forma transcendental como una metafísica crítica. La conexión sistemática entre las doctrinas del concepto, el juicio y el silogismo posibilita, en cambio, concebir la filosofía de la forma absoluta como una metafísica especulativa. En ambas lógicas el objeto corresponde, en último término, a la totalidad de las determinaciones (...) de aquella unidad suprema que Kant denominó apercepción y Hegel el concepto. (shrink)

El presente escrito presenta la tesis del yo y el mundo como partes de la apariencia ilusoria transcendental en Kant. En el capítulo de los paralogismos se exhibe la dimensión subjetiva de la apariencia bajo el modo de la subrepción del yo, mientras que el capítulo de las antinomias expone la determinación objetiva de la apariencia a partir de la dinámica de los conflictos eidéticos del mundo. Desde la perspectiva más amplia, ambas doctrinas ejercen la crítica de la apariencia del (...) yo y el mundo en el pensamiento de Kant. (shrink)

Ensayo ganador del Concurso de Ensayo “Hegel y América Latina”, convocado por FILORED con ocasión del III Congreso Germano-Latinoamericano sobre la Filosofía de Hegel, Lima-Cusco, Perú 2022.

Author: Ioanna Bartsidi (Université Paris Nanterre). Translated by Pedro Sepúlveda Zambrano (UCSH). Gérard Gérard Lebrun (1930-1999) fue un historiador de la filosofía francés y estudioso de Hegel influido por el estructuralismo y la epistemología histórica francesa. Su libro de 1972 La patience du concept marcó el campo de los estudios hegelianos y se convirtió en un referente para las lecturas «no metafísicas» contemporáneas de Hegel en Francia. Insistiendo en la oposición entre discurso representacional y especulativo, Lebrun presenta el pensamiento (...) de Hegel como una filosofía no dogmática, a-sistemática y antifundacionalista de la creación de sentido. Para comprender plenamente lo que está en juego en la interpretación postestructuralista de Lebrun sobre Hegel, este trabajo propone comprenderla como una respuesta al antihegelianismo vehemente de los grandes filósofos franceses de los años 1960 y 1970. Para ello, en primer lugar, intento situar La patience du concept en su contexto filosófico a partir de una lectura comparada del Prefacio de Louis Althusser a Para leer El capital (1965) de Louis Althusser y El orden del discurso (1971) de Michel Foucault. Sostengo que la conceptualización de Lebrun de «lo especulativo hegeliano» como discurso pretende defender a Hegel contra las acusaciones de logocentrismo. Por último, subrayo el uso que Lebrun hace del concepto althusseriano de «corte epistemológico» contra el propio Althusser, en lo que considero un intento de formular una crítica del antihegelianismo como ideología «predicativa». (shrink)

Este artículo intenta elucidar el carácter dual de la razón que ha propuesto la filosofía de Hegel. A partir de ello investiga la coincidencia que logran estos dos momentos, la negatividad y la creatividad de la razón con la realidad efectiva [Wirklichkeit], proponiendo una serie de pares categoriales que nos permitan pensar este específico doble concepto de razón y su posible vínculo con la primera obra de Slavoj Žižek, El sublime objeto de la ideología. Abstract: This paper tries to clarify (...) the dual nature of reason proposed by Hegel's philosophy. Based on this research the coincidence that achieve these two moments, negativity and creativity of reason with actuality [Wirklichkeit], proposing a series of categorical couple that allow us to think this double specific concept of reason, and its possible link to the first work of Slavoj Žižek, The Sublime Object of Ideology. (shrink)

El presente escrito traza el camino del logos en tres figuras centrales de la filosofía clásica alemana. Luego de recorrer el problema de los antecedentes, es planteada la querella ante la cual quedó puesto el logos moderno. Se trata, en primer lugar, de poner de manifiesto la función del logos en la respuesta kantiana a la cuestión del fundamento del saber, tematizada principalmente en los Paralogismos de la segunda edición de la Crítica de la razón pura. En segundo lugar, será (...) reconstruida la respuesta de Fichte a dicha pregunta, desarrollada de manera específica en la Primera y Segunda Introducción a la Doctrina de la Ciencia. En tercer lugar, será tematizado el sentido del logos expuesto en la Introducción y la División General de la Ciencia de la lógica de Hegel. A lo largo de este derrotero, será formalizada de tres modos la energía fundante de toda objetividad. (shrink)

Die Beschreibung des Verhältnisses zwischen Hegel und Lateinamerika ist bis heute eine noch ungelöste Aufgabe. Die unterschiedlichen Zugänge zur spekulativen Logik des deutschen Philosophen, die innerhalb der lateinamerikanischen Region aufzufinden sind, beschreiben die unterschiedlichsten Denkmotive, Perspektiven und theoretischen Dispositionen. Dabei übersteigt Hegels Präsenz in Lateinamerika die Grenzen der Philosophie. Denn heute kommen wesentliche Forschungsbeiträge insbesondere aus dem Bereich der Sozial- und Geisteswissenschaften, wobei diese zumeist einen bestimmten Begriff der Hegelschen Philosophie hervorheben, um diesen dann in Beziehung zu ihrer singulären Disziplin (...) zu setzen. Auch wenn das Projekt einer Darstellung der Wirkungsgeschichte der Philosophie Hegels innerhalb lateinamerikanischer Wissensformen spannend sein mag, besteht das Hauptinteresse dieses Essays vornehmlich in der Diskussion zweier Rezeptionsarten der Philosophie Hegels in Lateinamerika, die als die Tradition „mit Hegel“ und die Tradition „trotz Hegel“ bezeichnet werden können. Das allgemeine Ziel der Tradition „trotz Hegel“ besteht in der Befreiung von einem europäischen philosophischen Erbe und diese Denkrichtung kann somit eher als die skeptisch-kritische Rezeptionsart gelten. Auf der anderen Seite entwickelt sich die Tradition „mit Hegel“ vor allem durch das Projekt eines deutsch-lateinamerikanischen Netzwerkes, das sich die Fortführung der Philosophie Hegels unter Berücksichtigung eines auch kontinentalen Austausches zum Ziel setzt. Diese Bewegung zeichnet sich eher durch eine immanente Rezeptionsart aus. Ihr Ansatz besteht in einem inneren – und keineswegs äußerlich-fragmentarischen – Gebrauch der Begriffe der Philosophie Hegels. Aus der Perspektive des Ganzen gesehen betont diese Strömung grundsätzlich die aktuellen Aspekte des spekulativen Denkens. Der folgende Beitrag teilt sich somit in zwei Abschnitte auf. Im ersten Abschnitt werden die dominierenden Bilder der spekulativen Philosophie dargestellt, die in den wichtigsten Entwicklungen der Tradition „trotz Hegel“ zu finden sind. Im zweiten Abschnitt werden die Spuren der Tradition „mit Hegel“ anhand des deutsch-lateinamerikanischen Philosophienetzwerkes thematisiert. (shrink)

Este artículo presenta el modo de relación de la totalidad de lo condicionado y lo incondicionado en la lógica transcendental de Kant. Para ello el argumento reconstruye los elementos que abren el tratamiento de la dialéctica transcendental en la "Crítica de la razón pura", es decir, la apariencia ilusoria y las Ideas de la razón. Este modo de leer la doctrina de las síntesis transcendentales de lo condicionado y lo incondicionado exhibe la tesis de la complementariedad diferenciada entre ambas regiones, (...) dando a cada una su derecho, lugar y misión. (shrink)

Author: Thomas Sören Hoffmann. Translated by Pedro Sepúlveda Zambrano.

El presente escrito ofrece una serie de reflexiones acerca del concepto especulativo del saber. Con este fin, son reconstruidas las doctrinas del ser y del concepto en sus dimensiones sistemáticas. El acto de “decidirse a filosofar” y la noción de totalidad exhibirán, al final del camino, el sentido circular del “discurso del método hegeliano”.

Der Denkweg Hegels kann als ein Bildungsprozess von Einheitsbegriffen angesehen werden. Dieser Weg lässt sich in zwei Phasen einteilen: eine spekulative und eine vorspekulative Phase. Die These dieses Aufsatzes besteht darin, dass der Begriff der Einheit sich innerhalb beider Phasen jenes Denkweges entwickelte und dabei die gleichen allgemeinen Formen annimmt. Von daher kann der Weg dieses Denkens durch einen Doppel-Begriff, den der spekulativen und den der vorspekulativen Einheit, rekonstruiert werden. Im Blick auf das Ganze lässt sich also sagen, dass beide (...) Phasen am Ende durch die fundamentale Entscheidung Hegels eines „Eingreifens in das Leben der Menschen“ verbunden sind. Und die letzte Form der Einheit in der spekulativen Phase – die der absoluten Idee – wird dementsprechend eine gewisse aufgehobene Bewegung der Subjektivität und der Objektivität sein, an der sich die Einheit als Freiheit zeigt. (shrink)

Wenn Hegels Denkweg in seiner Gesamtheit betrachtet wird, ist es möglich, in ihm zwei große Entwicklungsphasen zu unterscheiden, die sich ihrem Inhalt und ihrer Darstellungsform nach durch unterschiedliche Einteilungen, Formen der Vermittlung und innere Übergänge voneinander unterscheiden. Eine solche Gedankentotalität manifestiert jeweils einen spekulativ-enzyklopädischen Sinn, aus dem sich auch ihre Entwicklungslogik ergibt, bis sie sich zuletzt als konkreter Ausdruck der Idee zu erkennen gibt. Diese Gedankentotalität zeigte sich in der ersten Phase des Hegelschen Denkens in einer vorenzyklopädischen Weise, um im (...) Laufe der Vertiefung dieses Denkweges schließlich in eine enzyklopädische Phase zu münden. Dadurch wurde eine Neugründung der Philosophie im Sinne eines umfassenden Zusammenschließens des Logischen, des Natürlichen und des Geistigen vollzogen, deren letzte Form als absoluter Geist entfaltet werden wird. Das Denken als absolute Form ist im Sinne Hegels ein unendliches Denken, da es sich selbst wie auch den Inhalt bestimmt. Auf diese Weise erscheinen nun die Fragen, wie und in welcher Form der Begriff des unendlichen Denkens zum Leitmotiv von Hegels Philosophie werden konnte und insbesondere, welchen Denkweg Hegel genommen hat, um zu einer schlußlogischen Konzeption der Philosophie zu gelangen, in der die Idee der Philosophie die letzte Bestimmung des absoluten Geistes und dieser Geist die definitive schlußlogische Einheit des enzyklopädischen Wissens sein wird. Die Beantwortung dieser Frage sollte sich aus den Hauptformationen jener syllogistischen Konzeption innerhalb der enzyklopädischen Denkphase ergeben. (shrink)

Este capítulo examina una posible preocupación filosófica especializada por la técnica en la práctica filosófica colombiana. Se argumenta, según las fuentes consultadas: una génesis, un desarrollo; con unas rupturas, continuidades y una consolidación reciente de una comunidad académica en el asunto. Este hecho cultural se registra en un corpus documental compuesto por artículos de revistas especializadas de filosofía, obras de filósofos colombianos, memorias de congresos nacionales de filosofía en los que registran coloquios y ponencias en esta materia, en los currículos (...) de los programas de filosofía, tanto en pregrado como posgrado, en los que aparecen cátedras en filosofía de la técnica o tecnologías, y proyectos de investigación con tesis en esta especialidad. Estas y otras prácticas académicas permiten concluir de la existencia de una discusión filosófica de la técnica; similar a lo que sucede en otros países de Iberoamérica y a nivel mundial. Para desglosar tal conjetura en este apartado se precisa cómo surge la deliberación de la técnica en la tradición filosófica. Luego, se examina cómo emerge el tema en el contexto filosófico colombiano, y puntualiza la obra de Danilo Cruz Vélez en torno a una filosofía de la técnica. Finalmente, se llegará a unas conclusiones parciales que demuestren los aportes de la comunidad filosófica colombiana en dicha temática. La demostración de la hipótesis se sustenta teórica y metodológicamente con dos criterios: uno hermenéutico, con técnicas de interpretación filológica, histórica, filosófica y otro bibliométrico, los cuales permiten una reconstrucción, síntesis, análisis e interpretación de las deliberaciones del tema, desde 1964 al 2018. (shrink)

This article first defines the absolute discourse, then discusses its possibility in theology, as well as the relationships between language, thought, and reality as they derive from the spirituality and life of the Eastern Church. Theology must face several problems—including the paradox of transcendence, the violence of metaphysics, onto-theology, and the duplicity of language itself—, but the Revelation of the Absolute itself legitimizes the theological discourse. By using both affirmations and negations, theology reveals an iconic structure of discourse that opens (...) itself towards life and spirituality. The conclusion is that, in the absolute discourse of theology, words, even ineffable ones, are insufficient without life. (shrink)

El presente artículo busca responder las siguientes preguntas: ¿Cómo fue que la idea del pensamiento infinito llegó a constituirse en el motivo central de la filosofía de Hegel?, y ¿cuál fue el derrotero que recorrió su pensamiento hasta alcanzar aquella concepción lógico-silogística de la filosofía, según la cual la Idea de esta Ciencia llega a ser la última determinación del Espíritu absoluto, y a su vez, este Espíritu absoluto se convierte en la unidad definitiva de la Ciencia enciclopédica? Una vía (...) plausible para responder a estas interrogantes consiste en poder caracterizar las configuraciones más importantes de aquella concepción de la filosofía, ocurridas al interior de la fase de pensamiento enciclopédico, a partir del seguimiento de sus conceptos culminantes –la Idea y el Espíritu absoluto. (shrink)

Este artículo busca responder a la siguiente pregunta: ¿Qué tipo de relación sostiene la Ciencia de la lógica con la tradición metafísica? Hay en ello un doble motivo de reflexión: por un lado, se trata de distinguir los sentidos de la crítica y los de la transformación científica de la metafísica tanto en Kant como en Hegel, y, por otro lado, de concebir el inicio [Anfang] y el principio [Prinzip] de la Lógica como dos modos de relación que permitirían hacer (...) tal distinción aunque únicamente de manera introductoria. El inicio de esta Lógica es así el primer fin de un círculo que vuelve a abrirse; anverso del límite, o estudio lógico de reverso fenomenológico; unidad de un carácter genitivo doble ‒de la Ciencia de la conciencia y del Concepto de la Ciencia‒, que hace del saber puro el fin del inicio fenomenológico, y al mismo tiempo el inicio de su propia exposición. Inicio inmanente al desarrollo de la Ciencia y que es por lo tanto un momento de saber-puro-ser. Es, dicho en breve, el inicio de una Lógica pura, objetiva y subjetiva, ya liberada de la oposición en sí/concepto, y que al ser el desarrollo del pensar objetivo se constituye en el “sistema de la razón pura”. (shrink)

Actualmente en Colombia los procesos de formación académica se centran poco o nada en la formación del carácter y en el desarrollo integral del ser humano. Por una parte, esto es resultado de factores económico-políticos que demandan de la educación una utilidad para el mercado, una academia que se enfoque en el hacer; en general, una educación medida por la capacidad de enseñar para la producción. -/- Por otra parte, nuestra educación es producto de los paradigmas e imaginarios sociales, que (...) convierten temas de esencial importancia como la ética y la moral, en irrelevantes principios aislados de la realidad y por tanto prescindibles de la experiencia educativa en colegios y universidades. -/- Es pues la educación moral en Colombia (con sus medios y fines), uno de los temas que debe ser objeto de reflexión, que permita señalar el mejor camino para una educación integral. Esta tarea es tanto extensa como compleja en su proceso de investigación, para lo cual servirá de guía un teórico de la educación que coincidió, como muchos otros, en la necesidad de pensar las implicaciones de los conceptos sociales de la moral. El filósofo, psicólogo y pedagogo John Dewey, autor del libro llamado democracia y sociedad, en el que describe las ¨teorías de la moral¨ como un intento de focalizar la moral como un elemento importante dentro de la disciplina y la instrucción escolar, en tanto que la moralidad concierne a la conducta. (shrink)

The διακριτικὴ τέχνη (the art of separating or discriminating), from which the sixth definition of theSophiststarts (226b1–231b9), is puzzling.Prima faciethe art of separating does not fit the initial division of art between ποιητικὴ τέχνη (production) and κτητικὴ τέχνη (acquisition) at 219a8–c9. Therefore, scholars generally agree that, although mutually exclusive, ποιητική and κτητική are not exhaustive and leave room for a third species of art, διακριτικὴ τέχνη, on a par with ποιητική and κτητική. However, I argue that textual evidence suggests otherwise.

There seems to be an inconsistency at the heart of Aristotle’s Metaphysics: a differentia is said both to presuppose its genus (in vii 12) and to be logically independent from it (in x 7). I argue that the relation of analogy resolves this inconsistency, restores the coherence of the concepts of differentia and species, and gives x 7 its rightful place in the development of the Metaphysics.

Este libro alberga tres motivos entrelazados -uno estético, uno práctico y uno teórico-. El motivo estético consistió en llegar a exponer tres niveles de análisis en el interior de una sola gran historia. El motivo práctico gravitó en la reducción lógica del argumento, para poder darle "musculatura" al texto, y mostrar así su concepto de la manera más clara y directa posible. Ambos motivos quedaron relativamente bien resueltos. El problema teórico residió ante todo en poder hacer de la unidad un (...) movimiento de la libertad, cuestión que requirió primero elevar la unidad a su forma suprema. A partir de ese dilema apareció además la necesidad de responder a la pregunta ¿por qué Hegel? Dicho en pocas palabras, porque a partir de su filosofía es posible pensar la unidad como autodeterminación múltiple. De ahí que el objeto de este libro no sea tanto defender la "diferencia" y la "multitud", cuanto más bien se trata de mostrar que la unidad puede ser en sí misma libre y diferente. La realización de esta unidad negativa e infinita debe entonces conjugar con lo otro, razonar lo heredado, asumirse como la totalidad de las diferencias y considerar a aquella diferencia como su verdad. Pero estas formas de unidad desarrolladas -unidades masivas, relativas y plenas; unidades concomitantes, constituyentes y soberanas; unidades singulares, particulares y universales, o unidades silogísticas- tienen lugar únicamente cuando ha sido forjado un bastidor de tejidos programáticos, o un juego metódico de conceptos. En ellos se realiza entonces y al fin la circulación efectiva entre las esferas disyuntivas que despliegan la vitalidad creadora del "espíritu de un pueblo". Este problema, en cambio, aún no está resuelto, y es más bien una tarea por hacer. (shrink)

The following paper argues that issues in paradigmatic proposals for solving the new demarcation problem stem from absolutist assumptions about judgments of value legitimacy. Both the problem of uninformativeness (Larroulet Philippi 2020; Fernandez-Pinto 2014, 2015) and the problem of ambiguous judgments of cases (Hicks 2014; Intemann 2017) are explained by an absolutist pretension contained in one of the main aims of these proposals: providing criteria for differentiating legitimate from illegitimate uses of values, without qualification. After presenting the problems and showing (...) how they stem from that common source, we will sketch a way forward, inspired mainly by Joseph Rouse’s Beyond Epistemic Sovereignty (1996), advancing routes that can allow philosophers of science to evade these pitfalls and engage with scientific practice in a more salutary manner. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU The Role of Polanyi’s Tacit Knowledge in Intelligence Analysis Rolul cunoașterii tacite a lui Polanyi în analiza informațiilor -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Tănase TIBERIU Principles, methods and means of intelligence activity in the Russian Federation and Israel Principii, metode și mijloace ale activității informative în Federația Rusă și Israel -/- Tănase (...) TIBERIU Considerations on intelligence and anticipation Considerații privind intelligence și anticiparea -/- ISTORIA / HISTORY -/- Tănase TIBERIU The continuity of the KGB in the 20th century – Descendants of the KGB Continuitatea KGB-lui în secolul XX –Urmașele KGB ului -/- Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA The Real History of the Romteleghid Project: 1 – Geophysical Aggression Istoria reală a proiectului Romteleghid: 1 – Agresiunea geofizică -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Emilian M. DOBRESCU Rare Earths in Other Countries Except China Pământuri rare în alte țări, cu excepția Chinei -/- SECURITATE / SECURITY -/- Nicolae SFETCU Advanced Cognitive Electronic Warfare: Enhancing Strategic Superiority Through Intelligent Systems Războiul electronic cognitiv avansat: sporirea superiorității strategice prin sisteme inteligente -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Nicolae SFETCU The Influence of Artificial Intelligence on Human Activity and Human Intelligence Influența inteligenței artificiale asupra activității umane și a inteligenței umane -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II12575. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU What is intelligence? Ce este inteligența? -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Epistemology of Loop Quantum Gravity in the Context of Canonical Quantum Gravity Epistemologia gravitației cuantice în buclă în contextul gravitației cuantice canonice -/- Valentin IONESCU Universal constants, vacuum energy and the growth of black holes over time in (...) the Cold Big Bang Model Constante universale, energia vidului și creșterea în timp a găurilor negre în Modelul Big Bangului Rece -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Challenges and Trends in Electronic Warfare – Asymmetric Warfare Provocări și tendințe în războiul electronic – Războiul asimetric -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Defending Against Cyber Attacks Through Machine Learning Apărarea împotriva atacurilor cibernetice prin învățarea automată -/- Dumitru MAZILU About some canonical and civil provisions regarding the current management of parish church assets Despre unele prevederi canonice și civile privind gestionarea actuala a bunurilor bisericești parohiale -/- Alina Mihaela FRĂTICĂ-DRAGOMIR (GUȘE) The Concept of Electronic Pensioner in Some Countries Versus Romania Conceptul de pensionar electronic în unele țări versus România -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Tănase TIBERIU, Ovidiu BOUREANU Intelligence as a Field of Knowledge Intelligence–ul ca domeniu al cunoașterii -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS58929. (shrink)

O argumentare a importanței dualiste a emoțiilor în societate, individual și la nivel de comunitate. Tendința actuală de conștientizare și control al emoțiilor prin inteligența emoțională are un efect benefic în afaceri și pentru succesul activităților sociale dar, dacă nu suntem atenți, poate duce la o alienare ireversibilă la nivel individual și social. Lucrarea se compune din trei părți principale: Emoții (Modele ale emoțiilor, Procesarea emoțiilor, Fericirea, Filosofia emoțiilor, Etica emotiilor), Inteligența emoțională (Modele ale inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în cercetare (...) și educație, Filosofia inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în filosofia orientală) și Inteligența emoțională în organizații (Munca emoțională, Filosofia inteligenței emoționale în organizații, Critica inteligenței emoționale în organizații, Etica inteligenței emoționale în organizații). În Concluzii prezint un rezumat al afirmațiilor din lucrare. CUPRINS: Abstract 1. Emoții 1.1 Modele ale emoțiilor 1.2 Procesarea emoțiilor 1.3 Fericirea 1.4 Filosofia emoțiilor 1.5 Etica emoțiilor 2. Inteligența emoțională 2.1 Modele ale inteligenței emoționale 2.1.1 Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey 2.1.2 Modelul mixt al lui Goleman 2.1.3 Modelul mixt al lui Bar-On 2.1.4 Modelul de trăsături al lui Petrides 2.2 Inteligența emoțională în cercetare și educație 2.3 Filosofia inteligenței emoționale 2.3.1 Inteligența emoțională în filosofia orientală 3. Inteligența emoțională în organizații 3.1 Munca emoțională 3.2 Filosofia inteligenței emoționale în organizații 3.3 Critica inteligenței emoționale în organizații 3.4 Etica inteligenței emoționale în organizații Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.32991.20640. (shrink)

The Orthodox liturgy is a religious phenomenon that can be analyzed phenomenologically and theologically alike, given the emphasis that both phenomenology and Orthodox theology place on experience. By proposing the Kingdom of God instead of the natural world without being able to annihilate the latter in the name of the former, the liturgy seeks divine-human communion. Through the dialogue of prayer, through symbolic and iconic openings, as well as through apophatic theology, the liturgy emphasizes the horizon of mystery as a (...) horizon essential to the way man positions himself before God. The present text attempts to demonstrate that apophaticism, understood as an experience of the mysterious presence of God, is one of the crucial dimensions of the Orthodox liturgy; and that this apophatic presence of God reveals a way of thinking which does not become onto-theology, not even when using concepts borrowed from metaphysics. The overcoming of onto-theology is achieved here not by abandoning concepts such as “being” and “cause” but by placing the language game in the field of prayer and apophatic theology. (shrink)

Exemplified especially by Heidegger and Levinas, the phenomenology of death expresses first, the impossibility of the death experience, second, the authenticity of Dasein starting from the horizon opened by the possibility of death, and third, the relevance of the death of the other to the discovery of one’s own death. This article tries to take a step further, showing the link between the authenticity of Dasein and the desire for immortality manifested in this authenticity. By overturning Heidegger’s theses and by (...) affirming both the necessity of an authentication of death itself—in accord with Socrates’s death example—and the legitimacy of the meditation on death, this text links the need for immortality, which is phenomenologically visible, with the Christian faith in the resurrection, which is visible only for theology. (shrink)

This article explores the phenomenology of time and eschatology in the thought of Jean-Yves Lacoste, including his recent book on the philosophy of history. Lacoste’s idea of “the hidden present” is examined within the context of his broader theological and philosophical framework, with a particular focus on the way it addresses the intersection of temporality and eternity. Human temporality is characterized by finitude and death, which are interpreted both philosophically—under the influence of Heidegger’s philosophy—and theologically. Using Husserlian and Heideggerian concepts, (...) Lacoste proposes a theologically inspired conceptual network: phenomenological reduction versus theological reduction, world versus creation, death versus resurrection, care (Sorge) versus eschatological restlessness, and time versus eschaton. All of these describe the liturgical experience of man before God and the possibility of an eternity which, from the point of view of the world and of our experience in the world, can only take on the ever-provisional figure of anticipation. The present article argues for the existence of a theological paradox of eschatology in the writings of the French phenomenologist: even if eschatology is only anticipated, the liturgical man, situated before God (coram Deo), experiences it in an incomplete and apophatic manner. (shrink)

La aclaración de la importancia de la conciencia fue crucial en el debate histórico entre los partidarios de la ética derivada de los movimientos racionalistas y los defensores de la ética derivada de las concepciones empiristas. Esta propuesta intenta considerar esta cuestión, demostrando a partir de los textos de Tugendhat la necesidad de una justificación plausible de los juicios morales. Esta forma de justificación se propone en esta monografía a través de una definición propia de la conciencia moral, con unas (...) características específicas, que considera la relación entre el nivel conceptual (interno) de la conciencia y su nivel práctico (externo). Así pues, finaliza con un método que enmarca esta teoría alternativa dentro de los límites de la ética aplicada. Una reflexión que deja abierta la pregunta por una ética enfocada en la conciencia, que se considere como uno de los espacios comunes más vinculantes para las discusiones morales actuales. (shrink)

Author: Norbert Waszek. Translated by Pedro Sepúlveda Zambrano.

Cet article est consacré au problème du rapport entre l’entrelacement des genres (συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν) et le logos dans le Sophiste. Après avoir brièvement présenté le problème, je discute, dans la première partie, différentes solutions proposées par les commentateurs. Je cherche à montrer qu’aucune de ces solutions n’est pleinement satisfaisante. Dans la deuxième partie, je propose une nouvelle solution au problème de la συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν fondée sur une distinction entre deux types de logos, le logos dialectique et le logos (...) doxique. Dans la troisième partie, je cherche à justifier textuellement cette solution en recourant à la fois au texte du Sophiste lui-même et à la dernière partie du Théétète. Dans ma conclusion, je suggère que la distinction entre logos dialectique et logos doxique correspond à une différence qui traverse toute l’œuvre de Platon, à savoir la différence entre connaissance et opinion. / This paper deals with the problem of the συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν in the Sophist. In the first part, after a brief presentation of this problem, I discuss different solutions which have been proposed in the recent literature. I try to show that none of them is entirely satisfying. In the second part, I propose and explain a new solution based on a distinction between two types of logos : dialectical logos and doxastic logos. In the third part, I try to justify this solution on the basis of some passages of the Sophist and of the final part of the Theaetetus. To conclude, I suggest that the distinction between dialectical logos and doxasticlogos matches the difference between knowledge and belief made by Plato in his dialogues. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU From Primitive Instincts to Advanced Cognition: The Evolution of Human Intelligence De la instinctele primitive la cunoașterea avansată: evoluția inteligenței umane -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Discovery of Astatine by Horia Hulubei Descoperirea astatinului de Horia Hulubei -/- Lucian Ștefan COZMA, Cosmin Vasile ȚENU, Daniela Georgiana GOLEA The Romteleghid (...) project between legend and historical reality Proiectul Romteleghid între legendă și realitate istorică -/- Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA, Cosmin Vasile ȚENU Inexpensive and environmentally friendly fuel blend for catalytic combustion in power boilers and internal combustion engines – a solution for Europe Amestec de combustibil ieftin și ecologic destinat arderii catalitice în cazanele termoenergetice și motoarele de ardere internă, o soluție pentru Europa -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE Mădălina MIRON Putinjugend: The Pro-Kremlin Youth Movement Nashi Putinjugend: Mișcarea de tineret pro-Kremlin Nashi -/- Alexandru Ș. BOLOGA and Ana-Maria GRĂMESCU Tropaeum Augusti (France) and Tropaeum Traiani (Romania): A Comparative Study Tropaeum Augusti (Franța) și Tropaeum Traiani (România): Un studiu comparativ -/- Mark C. LUKÁCS Innovative Advertising Campaigns for Cultural Institutions: Exploring Public-Private Partnership Opportunities and Framework Campanii de publicitate inovatoare pentru instituții culturale: Explorarea oportunităților și cadrului de parteneriat public-privat -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Valentin IONESCU In a Universe where space and time are discrete, the maximum possible speed is finite. Lorentz contraction in a discrete universe Într-un Univers în care spațiul și timpul sunt discrete, viteza maximă posibilă este finită. Contracția Lorentz și dilatarea timpului într-un univers discret -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Dumitru MAZÎLU The subsequent development of the term canon in the early Christian centuries Dezvoltarea subsecventă a termenului de canon în primele secole creștine -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS67492. (shrink)

The method of the transcendental reduction, which takes place as a return revealing the subjectivity to itself, makes possible to grasp the link connecting the worldly reality and the egological dimension, i.e. the world’s becoming in the ways of the originally subjective constitution. The legitimate aim of the psychological experience to understand the basic structures of the life-consciousness can find in the conceptual figure of the phenomenological reduction both a valid methodological approach and a useful terms of comparison.

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU Defense Against Advanced Cyber Attacks Apărarea împotriva atacurilor cibernetice avansate -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Cosmological Tests Based on General Relativity for Gravity Teste cosmologice bazate pe relativitatea generală pentru gravitație -/- Ștefan-Daniel FLOREA Integrating modern technology into seismic risk management Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic -/- (...) ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Dan D. FARCAȘ Some opinions regarding the ethnogenesis of the Romanians (2) Câteva opinii privind etnogeneza românilor (2) -/- Aliona ROZOVEL UTA Gagauzia, de jure an integral and inalienable part of the Republic of Moldova, de facto tends towards separatism UTA Găgăuzia de jure parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova, de facto tinde spre separatism -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Constantin POMPARĂU What is the Riemann hypothesis and why it cannot be proved Ce este ipoteza Riemann și de ce nu poate fi demonstrată -/- Ana Denisa CUTEAN și Iulia Denisa MOGA Accounting for infrastructure assets Contabilitatea activelor de infrastructură -/- Iulia Denisa MOGA The technique of the cost approach: construction evaluation Tehnica abordării prin cost: evaluarea construcțiilor -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Nicolae SFETCU The Republic of Plato: A Philosophical Odyssey Republica lui Platon: o odisee filosofică -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS26154. (shrink)

El objetivo del artículo es exponerla evolución de Ernesto Laclau del marxismo al posmarxismo entendida como transición de una categoría de totalidad marxista-althusseriana a la de totalidad como práctica discursiva. Esta interpretación se sostiene en la recuperación de la obra temprana de Laclau (aquella ubicada entre Política e ideología en la teoría marxista y Hegemonía y estrategia socialista), lo que permite apreciar rupturas y continuidad es en su obra y problematizarla periodización de su biografía intelectual.

La discusión acerca de la pospolítica que encontramos en autores como Mouffe, Rancière, Žižek reduce la cuestión a una negación del antagonismo y al diagnóstico del presente político como un triunfo del modelo consensual-liberal. El presente artículo tiene por objetivo desplazar la noción de pospolítica hacia otros horizontes de discusión del pensamiento político contemporáneo. Para ello proponemos el concepto de escenarios pospolíticos en el cual se agrupan diferentes descripciones del mundo donde se plantea la ausencia, posible o actual, de lo (...) político. Con esto se busca llevar la discusión sobre la pospolítica más allá del marco actual que la restringe a un debate con el liberalismo y a las consecuencias del neoliberalismo sobre la imaginación y las prácticas políticas presentes. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Rolul serviciilor de informații în război, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Intelligence Analysis, de Nicolae Sfetcu -/- ISTORIA Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență, de Rodica Liseanu Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației, de Rodica Liseanu -/- GEOPOLITICA Apusul universalismului european, (...) de Lisa-Maria Achimescu Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths, de Emilian M. Dobrescu România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică, de Radu Carp -/- SECURITATE Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN, de Dan D. Farcaș -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II30199. (shrink)

Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor (...) să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu (...) de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

Author: Erzsébet Rózsa. Translated by Fernanda Medina and Pedro Sepúlveda Zambrano. La mujer correcta es la protagonista en el pensamiento maduro de Hegel. A decir verdad, ella nunca lo atrajo tanto como Antígona. Con todo, lo cierto es que él rebajó a Antígona: vulneró la singularidad de la grandeza del carácter de Antígona en la Fenomenología, mezcló su imagen de Antígona con rasgos modernos burgueses, y transfirió con ello algunas características de su singularidad a la imagen de la mujer (...) en el marco de la pequeña familia de la incipiente sociedad burguesa. Esta imagen fusionada de la grandeza de Antígona la acaba dañando, y tampoco ayuda a una interpretación y auto-interpretación apropiada de la mujer, o bien a la elucidación de sus roles sociales y de género en la modernidad naciente. Apartándose estrictamente de esta imagen mezclada, en la Filosofía del derecho Hegel ha ofrecido una imagen comprensible hasta el día de hoy, y en muchos sentidos aún relevante, acerca de los diferenciados roles sociales y de género, adecuados a las expectativas de la incipiente sociedad moderna, o bien acerca de una correspondiente auto-interpretación y autodeterminación para la mujer de la modernidad naciente. La mujer comparte del mismo modo con el hombre la orientación subjetiva-normativa en la actitud práctica: ella debe apropiar y ejercitar correctamente sus roles sociales y de género. Pero todas estas expectativas se encuentran muy alejadas de la grandeza de Antígona. Con ello Hegel abrió una perspectiva a través de su comprensión de la fragilidad de la existencia humana en la modernidad, en medio de la cual mujeres y hombres cuestionamos cada vez el sentido de nuestra propia existencia. (shrink)

The modern global technological landscape is shaped by rapid advances and interconnectivity, leading to a complex ecosystem of innovation, competition and collaboration. Significant developments are being seen in artificial intelligence, telecommunications, biotechnology and energy technologies. Digitalization is redefining industries such as healthcare, transport and finance, while cross-border data flows and 5G infrastructure are accelerating global connectivity. Key players such as the United States, China and Japan are investing heavily in research and development, pushing the capabilities of AI and quantum computing (...) further. These nations have adopted strategic initiatives to increase their technological self-confidence and ensure that their companies remain at the forefront of innovation. The European Union is positioned as a distinct player in the global technological landscape, aiming to stimulate innovation while ensuring trust, privacy and sustainability. By leveraging its regulatory power, investing in digital infrastructure and increasing collaboration between Member States, the EU is seeking to increase its strategic autonomy and competitiveness in the face of rapid technological change. Romania has seen significant development in its technology sector over the past two decades. Driven by a combination of government support, a well-educated workforce and strategic positioning within the European Union, Romania is increasingly making its mark on the technology scene. This study provides an overview of current global technology trends and the state of technology resources in the European Union and in Romania in particular, analyzing the strengths and weaknesses of the sector and highlighting the opportunities and challenges ahead. (shrink)

Depuis les années 1980, le génie génétique a été largement utilisé pour modifier génétiquement des organismes et des aliments. La pratique des tests génétiques prénataux identifie des gènes ou des marqueurs génétiques indésirables. Les parents peuvent choisir de poursuivre leur grossesse ou d'abandonner le bébé. Une fois le diagnostic génétique préimplantatoire réalisé, les parents potentiels peuvent choisir de recourir à la fécondation in vitro, puis de tester les cellules embryonnaires précoces pour identifier les embryons avec les gènes qu’ils préfèrent, ou (...) éviter. DOI: 10.13140/RG.2.2.17948.03202 . (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Tools Used in AI Development – The Turing Test Instrumente utilizate în dezvoltarea IA – Testul Turing -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Trends in the Evolution of Artificial Intelligence – Intelligent Agents Tendințe în evoluția inteligenței artificiale – Agenți inteligenți -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- Security in 5G Telecommunications Networks with (...) 5G Core Securitatea în rețelele de telecomunicații 5G cu 5G Core -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- Alignment, Explainability and Confinement as Goals of Artificial Intelligence Alinierea, explicabilitatea și confinarea ca obiective ale inteligenței artificiale -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Threats of Artificial Intelligence for Cybersecurity Amenințări ale inteligenței artificiale pentru securitatea cibernetică -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT23696. (shrink)