Dans ses Essais hérétiques sur la philosophie de l’histoire, Jan Patočka donne de la première guerre mondiale une interprétation située dans le sillage de l’interrogation historiale de Heidegger, dont il marque les limites et propose une radicalisation qui fait surgir la solidarité entre la technique et la guerre. Pour Patočka, qui s’appuie sur les récits de guerre de Jünger et de Teilhard de Chardin, la pensée historiale et les témoignages du front s’éclairent mutuellement : la saisie de la première guerre (...) comme « culmination du règne de la force » permet de rendre visibles un certain nombre d’expériences, dont celle du sacrifice. L’expérience du front contient le ferment d’un renversement, d’un « metanoein colossal et inouï », seul capable de miner les bases du système qui a conduit à la guerre et d’ouvrir ainsi une « paix véritable ». (shrink)

Preocuparea pentru funcția de marketing a topurilor universitare îi face pe manageri să ignore modul neglijent în care ele sunt concepute, deoarece adesea „clasamentele servesc în mod strategic celor care, doritori să reformeze sistemul universitar din țara lor, le folosesc în mod oportunist pentru a justifica politici deja decise”. Ei nu numai că sunt pregătiți să accepte schimbările dramatice în clasamente (care, de cele mai multe ori dovedesc de fapt inadecvarea instrumentelor de evaluare), dar se străduiesc din răsputeri să îmbunătățească (...) artificial propria poziție, angajând, spre exemplu, personalități științifice cu un CV impresionant. Iar obsesia clasamentelor, una dintre sursele importante ale corupției intelectuale în mediul academic, nu apare de la sine. Este strâns legată de comercializarea intensivă a cunoașterii și de reducerea finanțării publice a universităților. „Importanța acordată brusc clasamentelor universităților” - susține Gingras, adăugând exemple concrete de abordări cinice ale unor manageri care, înțelegând erorile sistemice, consimt să participe la acreditarea lor - „este de asemenea un efect al discursurilor pe tema internaționalizării «pieței universitare» și a căutării unei clientele străine lucrative care să compenseze veniturile scăzute ce provin de la guvern și descreșterea numărului de studenți locali. Numeroși conducători ai universităților care pleacă în delegație în China sau în India par a identifica acolo o «piață» potențial lucrativă care nu ar trebui lăsată numai pe mâinile universităților americane, australiene sau britanice.” Există, de altfel, un sistem foarte complex de stimuli care îi determină pe membrii comunității academice să accepte denaturarea treptată a valorilor fundamentale de care depinde prestigiul intelectual, validând-o. Astfel, pentru a folosi metafora aceluiași autor, foarte mulți văd că hainele noi ale universităților sunt de fapt imaginare, dar puțini ar dori să o spună. (shrink)

Then we talk about gender stereotypes in Steam education we can find in the societal mentality: „Girls don´t find STEAM interesting” „Boys are more capable for STEAM”, „Boys are oriented to achievements, girls to feelings and society”. This paper presents the results of sensitive gender workshops, to provide illustrations of stereotypes as an input for the creation of value-added content with gender awareness and continue sensitizing teachers about gender stereotypes in approach to learning that uses Science, Technology, Engineering, the Arts (...) and Mathematics in education. (shrink)

Instituţiile publice sunt reformate şi reorganizate după modelul managerial al firmelor, filosofia serviciului public este reformulată în termenii loialităţii faţă de interesele antreprenoriale (pentru profit) sau faţă de pasiunile cetăţenilor virtuoşi ce creează în jurul preocupărilor personale asociaţii civice, gestionând o parte din serviciile de interes public abandonate de statul capitalist. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, inflexibilitatea politicilor orientate către impunerea fără alternativă a aşa-numitului „consens de la Washington” trebuie să fie însoţită de o cât mai mare flexibilizare (...) a voinţei, aspiraţiilor şi vieţii umane. Cetăţenii statului neoliberal trebuie să se obişnuiască să trăiască departe de familie pentru a câştiga mai mult, pentru a obţine un loc de muncă sau pentru a nu îşi pierde poziţia profesională pe care au obţinut-o, trebuie să jongleze cu mai multe calificări, să fie deschişi către perspectiva înstrăinării unei bune părţi din timpul legal de odihnă în beneficiul companiei sau instituţiei publice pentru care lucrează, să construiască permanent strategii de salvare pentru eventualitatea în care angajatorul se va dispensa de serviciile lor etc. Tensiunile şi contradicţiile ce însoţesc transformările neoliberale sunt vizibile în numeroase domenii, dar sunt poate mai frapante în cele care au o îndelungată tradiţie a autonomiei organizaţionale şi care au obţinut privilegiul de a-şi construi practicile în conformitate cu reguli sau aprecieri endogene, în câmpul creaţiei culturale. Comunităţile universitare resimt din plin influenţele forţelor disruptive şi distructive ale re-structurării neoliberale. Observaţiile pe care le voi expune în cele ce urmează vor evidenţia câteva dintre acestea, fie că este vorba de manifestări generale, sesizabile la scară globală, fie că este vorba de forma pe care o iau ele în România. (shrink)

Istoria antropologiei culturale a înregistrat nu puţine descrieri mitologice sau interpretări ficţionale ale datelor etnografice, în așa măsură încât recursul la imaginaţie în caracterizarea „naturii umane” sau a diverselor grupuri sociale constituie un subiect de studiu în sine. El prezintă o cazuistică impresionantă când vine vorba de referirile la trăsăturile distinctive ale grupurilor etnice sau ale tradiţiilor naţionale, discursul politic despre acestea fiind încărcat de stereotipuri și reprezentări antropologice itologizate, care spun mai multe despre cei ce le vehiculează decât despre (...) obiectul la care se referă. Studiul de faţă prezintă comparativ două exemple de manifestare a acestor reprezentări ficţionale cu implicaţii antropologice în discursul public românesc post-socialist. (shrink)

Over the years, as the all-encompassing processes of globalization and neoliberalization unfolded, the Popular Republic of China increasingly deepened its developmental policies intended to grow its technological and economic competitiveness. Chinese universities experimented with various forms of managerial techniques imported from the West, including those inspired by the neoliberal ideology. Their achievements in the field of tertiary education were so impressive that they easily became a source of inspiration for neoliberal managers aspiring to „excellence” all around the world. On the (...) other hand, in post-socialist Europe, stuck in an unsatisfying and unfulfilled search for ideal neoliberal productivity models, Romanian university managers are still obsessing with pushing their institutions among the ones listed by the Academic Ranking of World Universities (ARWU), while many Romanian researchers are seeking to publish in Chinese journals. Some of them look up with envy to the generous incentives that Chinese public universities are providing in order to increase their publication output. However, the interest for debating or critically understanding the governance behind all these trends is barely visible. More often than not, researchers and experts alike are happy to believe that their academic work has nothing to do with politics or ideology. Few are questioning the political bases of neoliberal reforms at home, and even fewer are trying to find out more about what really happens in China. In this paper I will try to incite questions or working hypotheses about the ideology of neoliberal competitiveness, encouraging Romanian readers to reflect upon issues and debates informed by the prestige-driven university reforms experimented over the last three decades by the Popular Republic of China. Also, the paper will provide some useful bibliographical suggestions for those who want to dive deeper and better understand recent policy directions adopted by the Communist Party of China in this field. (shrink)

În ciuda faptului că nu contribuie la ordonarea cunoașterii actuale despre fascism, ci dimpotrivă, creează confuzie, lucrarea Madeleinei Albright are unele merite incontestabile. Primul dintre ele este capacitatea de a simplifica, într-o naraţiune scurtă, ușor de parcurs, ideile și faptele liderilor fasciști interbelici. Începând cu capitolul al doilea și până la cel de-al cincilea, istorisirea ar putea să fie folosită ca un foarte accesibil, viu și instructiv rezumat istoric pentru studenţi. Cu certitudine, experienţa profesorală a autoarei în învăţământul politic american (...) a ajutat-o să ajungă la acest nivel excepţional de persuasiune didactică. În al doilea rând, focalizându-și descrierile asupra personalităţii liderilor mai mult decât asupra fenomenelor social-economice, efectul imediat al lecturii este acela de a te face să reflectezi la cât de mult contează orgoliul și ambiţiile personale în alegerea drumului spre fascism. Portretele pe care cartea le schiţează sugerează că nu politician fascist modest și delăsător pur și simplu nu poate exista, așadar transmite cititorilor o intuiţie interesantă în sine. De asemenea, deși face destul de multe afirmaţii îndoielnice, Albright nu se abţine să enunţe unele adevăruri pe care politicienii de obicei le ocolesc. De exemplu, admiraţia lui Winston Churchill faţă de membrii cuplului fascist italo-german este ilustrată cu citate atât în capitolul despre ascensiunea lui Mussolini (p. 25), cât și în cel despre dobândirea puterii de către Hitler (p. 52). Este descris destul de clar și felul în care anticomunismul elitei liberale și conservatoare a contribuit decisiv la succesul politic al celor doi. În fine, cartea arată indirect cât de diferită este încercarea de a defini un fascist de aceea de a defini fascismul și că fascismul este mai mult decât suma credinţelor și acţiunilor adepţilor lui. (shrink)

Timpul trece atât de repede când urmărești convulsiile politice ale ţărilor de la marginea Uniunii Europene. Această carte a apărut într-un moment în care conflictul dintre președintele Klaus Iohannis și Partidul Social Democrat (PSD) încă mai angaja emoţii puternice. Mulţi cetăţeni vedeau în președinte și în partidul patronat de acesta, Partidul Naţional Liberal (PNL), zenitul luptei împotriva corupţiei, iar în PSD întruchiparea corupţiei. În 2017, marile proteste în sprijinul legislaţiei penale și instituţiilor poliţienești, beneficiind de încurajarea directă a președintelui, au (...) devenit imaginea revoltei publice faţă de corupţia elitei politice naţionale, personalizată de liderii PSD în imaginarul colectiv al momentului. Intensitatea polarizării politice era atât de mare încât un compromis între președintele justiţiar și partidul „penalilor” nu putea fi măcar imaginat. Îmi amintesc manifestaţiile electorale de la Iași din cursul anului 2019, când primarul PSD al urbei, Mihai Chirica, încă își pregătea traseul către PNL. Atunci, pe 9 mai, în așteptarea vizitei președintelui (invitat la mitingul propriului partid ce urma să se desfășoare pe 11 mai), participanţii la mitingul PSD au fost întâmpinaţi de contramanifestanţi cu placarde, fluiere, huiduieli și bancnote de 1 leu ce le erau întinse ostentativ sau aruncate pe jos, ca simbol al actului de corupţie electorală la care aceștia ar fi fost dispuși să participe (Redactia Știrile ProTV, 2019). (shrink)

Orice lucrător pus astăzi în postura ingrată de cadru didactic – îi exceptăm aici pe acei artizani ai cunoaşterii care se mai bucură încă de autonomia şi demnitatea profesoratului elitist de secol XX, un privilegiu din ce în ce mai rar, care probabil peste cincizeci de ani va fi dispărut cu totul – se va regăsi măcar parţial în experienţa şi observaţiile autorului, care îşi vede studenţii cufundaţi într‑o contradictorie stare de depresie hedonică, căutând satisfacţie în feedback‑ul senzorial al conectării (...) permanente în reţelele de comunicaţii globale, dar fiind incapabili să se bucure de ea. (shrink)

O sintagmă revine recurent, cel puţin în prima parte a cărţii, „conștiinţă feministă”. Legat de aceasta, constatările Lilianei Popescu, conferenţiară universitară și prorectoră la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), mi-au confirmat câteva intuiţii despre felul în care s-a produs transformarea politică a societăţii românești în ultimele trei decenii. „Coagularea conștiinţei feministe în ţara noastră după anul 1990 – susţine autoarea – s-a făcut mai ales prin adoptarea tradiţiei feminismului occidental. În același timp, trebuie remarcat faptul că, înainte (...) de anul 1990, în societatea socialistă existau elemente implicite și explicite de afirmare a egalităţii de gen: educaţia era deschisă atât tinerilor, cât și tinerelor; oportunităţile de muncă erau accesibile atât bărbaţilor, cât și femeilor; statul socialist oferea facilităţi tinerelor mame, concedii maternale, creșe, grădiniţe, iar la întoarcerea din concediul de creștere a copilului, serviciul era asigurat. Multe dintre societăţile occidentale au luptat din greu pentru obţinerea acestor drepturi. (…) Consider că în conștiinţa feministă de după 1990 s-a pus un accent supradimensionat pe principiile și pe practicile feministe venite dinspre Vest și s-a subestimat propria noastră moștenire din perioada socialistă, care era valoroasă și merita preţuită. Este suficient să ne gândim la scăderea dramatică a cifrei de reprezentare a femeilor în parlamentele formate începând cu 1990. Practic, reprezentarea femeilor a scăzut de aproape 10 ori – de la peste 30% la 4%” (p. 52-53). (shrink)

Istoria macabră a programelor anticomuniste de exterminare din ţările care nu făceau parte din sfera de influenţă sovietică este astăzi un subiect prea puţin confortabil pentru liderii şi savanţii „lumii libere”. „Studierea crimelor comunismului”, dimpotrivă. Prezentarea istoriei secolului 20 într‑o manieră maniheistă şi parţială este mult mai profitabilă. Un lucru e cert: indiferent ce dorim sau refuzăm să ştim despre istoriile deprimante ale succesului geopolitic american, cu certitudine amintirea lor nu se va şterge prea curând în comunităţile din Argentina, Bolivia, (...) Brazilia, Chile, Columbia, Timorul de Est, El Salvador, Guatemala, Honduras, Indonezia, Iraq, Mexic, Nicaragua, Paraguay, Filipine, Coreea de Sud, Sudan, Taiwan, Thailanda, Uruguay, Venezuela sau Vietnam. (shrink)

This thirteenth volume of Collected Papers is an eclectic tome of 88 papers in various fields of sciences, such as astronomy, biology, calculus, economics, education and administration, game theory, geometry, graph theory, information fusion, decision making, instantaneous physics, quantum physics, neutrosophic logic and set, non-Euclidean geometry, number theory, paradoxes, philosophy of science, scientific research methods, statistics, and others, structured in 17 chapters (Neutrosophic Theory and Applications; Neutrosophic Algebra; Fuzzy Soft Sets; Neutrosophic Sets; Hypersoft Sets; Neutrosophic Semigroups; Neutrosophic Graphs; Superhypergraphs; Plithogeny; (...) Information Fusion; Statistics; Decision Making; Extenics; Instantaneous Physics; Paradoxism; Mathematica; Miscellanea), comprising 965 pages, published between 2005-2022 in different scientific journals, by the author alone or in collaboration with the following 110 co-authors (alphabetically ordered) from 26 countries: Abduallah Gamal, Sania Afzal, Firoz Ahmad, Muhammad Akram, Sheriful Alam, Ali Hamza, Ali H. M. Al-Obaidi, Madeleine Al-Tahan, Assia Bakali, Atiqe Ur Rahman, Sukanto Bhattacharya, Bilal Hadjadji, Robert N. Boyd, Willem K.M. Brauers, Umit Cali, Youcef Chibani, Victor Christianto, Chunxin Bo, Shyamal Dalapati, Mario Dalcín, Arup Kumar Das, Elham Davneshvar, Bijan Davvaz, Irfan Deli, Muhammet Deveci, Mamouni Dhar, R. Dhavaseelan, Balasubramanian Elavarasan, Sara Farooq, Haipeng Wang, Ugur Halden, Le Hoang Son, Hongnian Yu, Qays Hatem Imran, Mayas Ismail, Saeid Jafari, Jun Ye, Ilanthenral Kandasamy, W.B. Vasantha Kandasamy, Darjan Karabašević, Abdullah Kargın, Vasilios N. Katsikis, Nour Eldeen M. Khalifa, Madad Khan, M. Khoshnevisan, Tapan Kumar Roy, Pinaki Majumdar, Sreepurna Malakar, Masoud Ghods, Minghao Hu, Mingming Chen, Mohamed Abdel-Basset, Mohamed Talea, Mohammad Hamidi, Mohamed Loey, Mihnea Alexandru Moisescu, Muhammad Ihsan, Muhammad Saeed, Muhammad Shabir, Mumtaz Ali, Muzzamal Sitara, Nassim Abbas, Munazza Naz, Giorgio Nordo, Mani Parimala, Ion Pătrașcu, Gabrijela Popović, K. Porselvi, Surapati Pramanik, D. Preethi, Qiang Guo, Riad K. Al-Hamido, Zahra Rostami, Said Broumi, Saima Anis, Muzafer Saračević, Ganeshsree Selvachandran, Selvaraj Ganesan, Shammya Shananda Saha, Marayanagaraj Shanmugapriya, Songtao Shao, Sori Tjandrah Simbolon, Florentin Smarandache, Predrag S. Stanimirović, Dragiša Stanujkić, Raman Sundareswaran, Mehmet Șahin, Ovidiu-Ilie Șandru, Abdulkadir Șengür, Mohamed Talea, Ferhat Taș, Selçuk Topal, Alptekin Ulutaș, Ramalingam Udhayakumar, Yunita Umniyati, J. Vimala, Luige Vlădăreanu, Ştefan Vlăduţescu, Yaman Akbulut, Yanhui Guo, Yong Deng, You He, Young Bae Jun, Wangtao Yuan, Rong Xia, Xiaohong Zhang, Edmundas Kazimieras Zavadskas, Zayen Azzouz Omar, Xiaohong Zhang, Zhirou Ma.‬‬‬‬‬‬‬‬. (shrink)

This eleventh volume of Collected Papers includes 90 papers comprising 988 pages on Physics, Artificial Intelligence, Health Issues, Decision Making, Economics, Statistics, written between 2001-2022 by the author alone or in collaboration with the following 84 co-authors (alphabetically ordered) from 19 countries: Abhijit Saha, Abu Sufian, Jack Allen, Shahbaz Ali, Ali Safaa Sadiq, Aliya Fahmi, Atiqa Fakhar, Atiqa Firdous, Sukanto Bhattacharya, Robert N. Boyd, Victor Chang, Victor Christianto, V. Christy, Dao The Son, Debjit Dutta, Azeddine Elhassouny, Fazal Ghani, Fazli Amin, (...) Anirudha Ghosha, Nasruddin Hassan, Hoang Viet Long, Jhulaneswar Baidya, Jin Kim, Jun Ye, Darjan Karabašević, Vasilios N. Katsikis, Ieva Meidutė-Kavaliauskienė, F. Kaymarm, Nour Eldeen M. Khalifa, Madad Khan, Qaisar Khan, M. Khoshnevisan, Kifayat Ullah,, Volodymyr Krasnoholovets, Mukesh Kumar, Le Hoang Son, Luong Thi Hong Lan, Tahir Mahmood, Mahmoud Ismail, Mohamed Abdel-Basset, Siti Nurul Fitriah Mohamad, Mohamed Loey, Mai Mohamed, K. Mohana, Kalyan Mondal, Muhammad Gulfam, Muhammad Khalid Mahmood, Muhammad Jamil, Muhammad Yaqub Khan, Muhammad Riaz, Nguyen Dinh Hoa, Cu Nguyen Giap, Nguyen Tho Thong, Peide Liu, Pham Huy Thong, Gabrijela Popović‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬, Surapati Pramanik, Dmitri Rabounski, Roslan Hasni, Rumi Roy, Tapan Kumar Roy, Said Broumi, Saleem Abdullah, Muzafer Saračević, Ganeshsree Selvachandran, Shariful Alam, Shyamal Dalapati, Housila P. Singh, R. Singh, Rajesh Singh, Predrag S. Stanimirović, Kasan Susilo, Dragiša Stanujkić, Alexandra Şandru, Ovidiu Ilie Şandru, Zenonas Turskis, Yunita Umniyati, Alptekin Ulutaș, Maikel Yelandi Leyva Vázquez, Binyamin Yusoff, Edmundas Kazimieras Zavadskas, Zhao Loon Wang.‬‬‬‬. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Romania and the United States of America share some history that is similar in many respects. Both states have struggled to gain their independence, their sovereignty, and historical recognition. That in which they have followed a different path was about the civilization pattern in which each of the two states was established. We need to remind here and pay all the due respect to them, the Romanian and American historians who have dealt with the early issues of the US-Romanian relations, (...) that is Paul Cernovodeanu, Cornelia Bodea, Ion Stanciu, Dumitru Vitcu, Constantin Bușe, Keith Hitchins, Stephen FischerGalați, Radu R. Florescu, James F. Clarke, and many others. (shrink)