Tarkovsky a dezvoltat o teorie a cinematografiei pe care a numit-o "sculptarea în timp". Prin aceasta el a vrut să evidențieze caracteristica unică a cinematografiei ca mediu, aceea de aborda experiența noastră despre timp și de a o modifica. Filmul neregulat transcrie timpul în timp real. Folosind filmări lungi și câteva tăieturi în filmele sale, el a urmărit să ofere spectatorilor un sentiment de trecere a timpului, timpul pierdut și relația dintre un moment de timp și altul. El consideră cinematografia (...) ca o reprezentare a curenților distinctivi sau undelor de timp, transmise în film prin ritmul său intern. Ritmul este în centrul "filmului poetic." DOI: 10.13140/RG.2.2.35151.33447. (shrink)

În acest eseu evidențiez principalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală a romanului Solaris a lui Stanislav Lem și filmul Solaris în regia lui Andrei Tarkovsky. În ”Tehnica cinematografică” vorbesc despre ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice (...) și iconice, , și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În ”Aspecte psihologice” analizez problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. În ”Aspecte filosofice” se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a problemei identității personale, a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și interpretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. ”Concluziile” expun ideile generale rezultate din acest eseu, respectiv că Tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv. Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite. (shrink)

En el Perú, se han consumido películas y obras literarias de terror, pero la recepción nunca ha sido tan buena. Una explicación a ese problema es que el tiempo de publicación o estreno compite con el de otros países, donde ya ha habido un mejor tratamiento. Este tema polémico implica un estudio muy minucioso desde sus bases concomitantes. Por eso, para este artículo se planteó como objetivo el análisis comparativo del paradigma del terror en el Perú en los dos últimos (...) siglos con el desarrollado en Europa y Norteamérica, desde los ámbitos de la Literatura y el Cine. Metodológicamente, hubo un trabajo de documentación de fuentes universales acerca del terror que permitió identificar cómo se construyó este concepto en territorio nacional. A la vez, se planteó de forma panorámica una estructura del terror sobre la base de críticas artísticas, obras literarias y películas afines. Fue a partir de allí que se detectaron una desventaja y una falta de recursos para el caso nacional. Como resultado, se encontró que el consumo de estas producciones nacionales de terror era neurálgico; aunque carecían de propuestas auténticas y modernas. Al parecer, eso no importaba al público. De esa manera, se concluyó que iba a ser indispensable la revisión historicista de las producciones literarias y cinematográficas del terror para iniciar un tratamiento inusitado. (shrink)

Neste capítulo, vamos tratar do discurso-corpo demarcado pelas utopias em justaposição com as heterotopias em duas produções cinematográficas do horror francês contemporâneo. Dessa forma, o corpo que operamos é feito de discurso, ou seja, todo seu tecido, seus órgãos, seus sistemas, seus ossos são discursos sobrepostos pelo visível e pelo dizível, da mesma forma, como demonstrou Foucault na obra O Nascimento da Clínica em 1963.

Os estudos deleuzianos sobre o cinema destacam a importância dos dois regimes semióticos (imagem-movimento e imagem-tempo) para a compreensão da nossa relação estética e epistemológica com as imagens em movimento. Pelo contrário, este artigo procura destacar os momentos de crise entre os dois regimes assinalando o carácter genérico de incerteza e ambiguidade da natureza das imagens mentais: enfraquecido o esquema sensório-motor que domina na montagem cinematográfica, as personagens, incapazes de agir, podem imaginar, desejar, sonhar, alucinar, e lembrar. Surgem novos tipos (...) de imagem: imagens-recordação, imagens-sonho e imagens-mundo. Como é que esses novos tipos de imagem nos fazem repensar a nossa habitual relação com o mundo e com a realidade? Com este artigo sobre a dimensão virtual e onírica do cinema, procuro contribuir para uma maior disseminação de um dos principais contributos de Gilles Deleuze para a filosofia do cinema: a distinção entre o imaginário e a realidade. (shrink)

El VI Congreso Internacional de Narrativa Fantástica 2019 se realizó en la capital del Perú del 23 al 25 de octubre de 2019. Fue organizado por el Centro de Estudios Literarios Antonio Cornejo Polar y auspiciado por el Instituto Raúl Porras Barrenechea. Elton Honores asumió la función principal para la administración del evento. La convocatoria consideró las propuestas del subgénero fantástico, desde las creaciones artísticas de Borges, Poe y Oesterheld. También, se interrelacionó lo fantástico con conceptos conexos como los de (...) ciencia ficción y terror. Su intención fue que se forjara un vínculo interdisciplinario, debido a que se integraron análisis sobre las producciones cinematográficas y literarias a nivel mundial, así como se procuró implementar con paradigmas circundantes como los de real maravilloso, realismo mágico, tradiciones míticas, minificción, historieta y cómic. La organización idónea del congreso se concretó con éxito, de tal manera que las bases se corroboraron en las pesquisas. Las ponencias fueron aceptadas por corresponder con los temas sugeridos y se hizo una distribución de catorce mesas para las más de cuarenta contribuciones. En estas, se involucraron investigadores latinoamericanos y norteamericanos de forma presencial. Asimismo, se desarrollaron las conferencias magistrales de Amatto y Honores. Sin embargo, retomaré cinco trabajos que sintetizan el objetivo y los tópicos desarrollados en este congreso. Estos abordan la noción del terror desde lo cinematográfico, la ciencia ficción desde lo literario, la epistemología efectuada en torno a autores latinoamericanos y la extrapolación del terror a partir de Poe y Lovecraft. (shrink)

O presente artigo tem por objetivo analisar a produção cinematográfica "Medianeras – Buenos Aires na era do amor virtual" sob a perspectiva do conceito de Reificação de György Lukács, problematizando transversalmente os protestos urbanos do início do século XXI e a vida urbana na contemporaneidade. Em seguida irá problematizar o uso de filmes no ensino de Filosofia, sua pertinência enquanto ferramenta de ensinoaprendizagem e o sentido da transversalidade como campo de atuação do ensino de Filosofia no Ensino Médio a partir (...) da Lei de Diretrizes de Base nº 9394/96. (shrink)

Darwin a evidențiat importanța expresiei emoționale pentru supraviețuire. Immanuel Kant distingea „trei tipuri de acțiuni”: (i) acțiunea tehnică (modul de gestionare a obiectelor), (ii) acțiunea pragmatică (modul de a face față oamenilor) și (iii) acțiunea etică (modul de abordare a valorilor morale), transferate de Müller-Merbach la nivelul inteligenței. În 1920, E. L. Thorndike, a folosit termenul de inteligență socială în relațiile umane, propunând mai multe tipuri de inteligență În 1940, David Wechsler, a evidențiat importanța factorilor afectivi, personali și sociali în (...) a prezice capacitatea cuiva de a reuși în viață. DOI: 10.13140/RG.2.2.24098.79043 . (shrink)

O teorie științifică, conform lui Popper, poate fi salvată în mod legitim de falsificare prin introducerea unei ipoteze auxiliare care să permită generarea de predicții noi, falsificabile. De asemenea, dacă există suspiciuni de părtinire sau eroare, cercetătorii ar putea introduce o ipoteză falsificabilă auxiliară, care să permită testarea. Dar această tehnică nu poate rezolva problema în general, deoarece orice ipoteză auxiliară poate fi contestată în același mod, ad infinitum. Pentru a rezolva această regresiune, Popper introduce ideea unei declarații de bază, (...) o afirmație empirică care poate fi folosită atât pentru a determina dacă o teorie dată este falsificabilă și, dacă este cazul, pentru a corobora ipotezele de falsificare. DOI: 10.13140/RG.2.2.10245.50405 . (shrink)

Há muito tempo, o filme noir americano tem sido objeto de estudos críticos, que buscam decifrar a sua estética enigmática e a mensagem desafiadora. Trilhando sobre o lado mais negativo da vida humana, a questão central que ele propõe é: o que o noir representa, como forma singular de arte cinematográfica? Ora, compreender o filme noir passa pela necessidade de vê-lo no âmbito da matriz histórica de produção que lhe serviu de berço. Essa matriz é o chamado cinema clássico hollywoodiano, (...) à luz do qual iniciaremos a nossa investigação do significado desse ciclo de filmes, com base em um sumário desenvolvido pelo professor David Bordwell, autoridade em narrativa clássica. Para tanto, nós buscaremos subsídios conceituais em uma corrente de pensamento igualmente ampla, a fenomenologia hermenêutica, que, acreditamos, poderá nos proporcionar alguma elucidação semântica, tendo em vista o notório esforço dos filósofos dessa tradição para clarificar o propósito da obra de arte, no ser da existência. Assim, ao estabelecer como termos comparativos o cinema clássico e a inquirição hermenêutica, conseguiremos padrões de referência sólidos para a nossa atividade exegética, que tanto se aplica ao conjunto dos filmes noir - especialmente aos da fase clássica, dos anos 1940 e 50 - quanto a um longa-metragem individual. Nessa empreitada, porém, não partiremos do zero, como se o cinema houvesse começado ontem. Antes, nos servirá de fio condutor certa teoria explicativa da técnica cinematográfica, em cujos esteios figuram nomes como André Bazin, Ismail Xavier e Marcia Ortegosa, além de Bill Nichols, o principal expoente dos estudos sobre documentários. Tal explanação de teor linguístico e semiótico, com ênfase nos aspectos lógicos-metadiscursivos do filme noir, será discriminada logo no início do trabalho, para que possamos firmar parâmetros de julgamento crítico, tendo em vista a reflexão semântica e fenomenológica que se seguirá. O objetivo dessa reflexão é entender o assim chamado dark cinema no seio do nosso próprio modo de ser no mundo. Dessa forma, se conseguirmos trazer um pouco de luz às trilhas obscuras do mundo noir, este autor se dará por recompensado. (shrink)

Un ghid complet pentru cultivarea şi prepararea celor mai variate tipuri de cafea, cu accent pe aspectele culturale şi de sănătate, şi modalităţi de includere a cafelei în diverse deserturi şi cocktailuri. Cafeaua este o băutură universal recunoscută ca o necesitate umană. Departe de a fi văzută ca un lux sau privită cu indulgenţă, ea este considerată un corolar pentru energia şi eficienţa umană, producând în acelaşi timp o puternică senzaţie de plăcere. Cafeaua este o băutură democratică. Este în acelaşi (...) timp băutura înaltei societăţi, dar şi a bărbaţilor şi femeilor care muncesc în diverse domenii de activitate, mental, sau fizic. Tocmai de aceea cafeaua a mai fost numită şi "lubrifiantul om-maşină cel mai cunoscut", ca şi "gustul cel mai plăcut din toată natura." Dar cafeaua este ceva mai mult decât o băutură. Este unul dintre cei mai importanţi adjuvanţi alimentari din lume. Există şi alte alimente auxiliare, dar niciunul care să exceleze în gust şi efecte reconfortante precum cafeaua, efecte datorate în primul rând aromei sale unice. Cafeaua bună, prăjită cu atenţie şi preparată în mod corespunzător, este o băutură naturală cu un efect tonic neegalat de nicio altă băutură naturală. Un stimulent pur, în condiţii de siguranţă, produs în laboratoarele mamei Natura, şi una din bucuriile de seamă al vieţii! CUPRINS: 1 Cafeaua - Etimologie - Istorie - - Legende - - Dovezile istorice - Planta de cafea - Cultivarea cafelei - - Efecte ecologice - Procesarea cafelei - - Torefierea (prăjirea) cafelei - - Clasificarea seminţelor torefiate - - Caracteristicile torefierii - - Decafeinizarea - - Depozitarea - - Prepararea cafelei - - Servirea cafelei - - Cafeaua instant (“nes”) - Vânzare și distribuție - - Piața cafelei - Efectele asupra sănătății - - Mortalitatea - - Boala cardiovasculară - - Sănătatea mentală - - Boala Parkinson - - Diabetul de tip II - - Cancer - Mecanismul de acțiune - - Beneficii - - Conţinutul de cafeină din cafea - Cafenele - Aspecte sociale - - Interzicerea cafelei de-a lungul timpului - - Comerţul echitabil - - Cafeaua în cultura populară - - Ziua cafelei - 1.1 Istoria cafelei - - Etimologie - - Prima utilizare - - Istorie - - - Europa - - - - Austria - - - - Anglia - - - - Franţa - - - - Germania - - - - Olanda - - America Latină - - Asia - - - India - - - - Chikmagalur - - - Japonia - - - Coreea de Sud - - - Indonezia - - - Filipine - 1.2 Boabele de cafea - - Istorie - - - Procesare - - - Distribuția - - Compoziția - - - Alcaloizi ne-volatili - - - Proteine ​​și aminoacizi - - - Carbohidrați - - - Lipide - - - Acizi clorogeni nonvolatili - - - Compuși volatili - 1.3 Efectele cafeinei asupra sănătăţii - - Efectele pozitive - - Efectele negative - - Proprietăţi chimice - - Toxicitatea şi intoxicaţia - - Efecte asupra diferitelor funcţii - - - Relaţia dintre cafeină şi adenozină - - - Cum elimină cafeina starea de somnolenţă - - Efecte pe termen scurt - - - Cardiovascular - - - Riscuri gastro-intestinale - - - Creşterea urinării - - - Exerciţii - - - Efecte psihologice - - Recomandări - - - La adulţi - - - La femeile gravide - - - La copii - - Efectul combinării alcoolului cu cofeina - 1.3.1 Este cafeaua sănătoasă? - 1.3.2 Detoxifierea cu cafea - - Efecte şi riscuri 2 Varietăți de cafea - Terminologie - Istorie - Criterii de selecție - Varietăți și soiuri de cafea arabica - Soiurile robusta - Alte soiuri - 2.1 Cafea arabica - - Biologie - - Distribuția și habitat - - Cultivarea și utilizarea - - Istorie - - Taxonomie - - Tulpinile - 2.2 Cafea robusta 3. Producţia cafelei - Culesul - - Cules mecanic - - Cules selectiv - Prelucrarea cafelei - - Procedeul umed - - Procedeul uscat - - Procedeul semi-uscat - Sortarea - - Decorticare - - Şlefuirea - - Curăţare şi sortare - - Clasificarea - Alte etape - - Îmbătrânirea - - Decofeinizarea - Depozitare - Prăjirea - 3.1 Industria cafelei - - Producţia mondială - - Consumul - - Preţul - 3.2 Stocarea boabelor de cafea - - Cafeaua verde - - Cafeaua prăjită - - Stocarea acasă 4. Prepararea cafelei - Prăjirea - Măcinarea - - Măcinare prin zdrobire - - Măcinare prin tocare - - Măcinare prin pisare - - Măcinarea cu role - Prepararea băuturii de cafea - - Fierbere - - Înmuiere în apă - - Metode de filtrare - - Sub presiune - Extracţia - Prezentare - - Băuturi calde - - - Pe bază de espresso, fără lapte - 4.1 Prăjirea cafelei - - Istorie - - Procesul - - Echipament - - Prăjiri - - - Savoare - - Prăjirea la domiciliu - - Ambalare - - Emisii și control - 4.2 Cafea instant - - Istorie - - Utilizare - - Fabricarea - - - Uscarea prin îngheţare (liofilizare) - - - Uscarea prin pulverizare - - Decofeinizarea - - Compoziţie - - Efectele asupra sănătăţii - - Context de reglementare - - Utilizare non-alimentară - 4.3 Espresso - - Preparare - - Prăjirea cafelei pentru espresso - - Popularitate - 4.4 Café au lait - - Europa - - Statele Unite ale Americii - 4.5 Caffè macchiato - - Istorie - - Tendinţe - 4.6 Cafea cu conţinut mic de cofeină - - Decofeinizarea - - Riscurile cofeinei - - Cafea cu conţinut mic de cofeină în mod natural - 4.7 Sfaturi practice - - Sfaturi practice pentru o cafea perfectă - - 9 sfaturi pentru o cafea perfectă - - 8 sfaturi pentru o cafea mai bună - 4.8 Utilizări ale zațului de cafea 5. Reţete - 5.1 Cafea - - Cappuccino Cooler - - - Ingrediente - - - Preparare - - Café frappé - - Cafea cu mentă - - Cafea condimentată - - - Ingrediente - - - Preparare - - Cafea cu nutella - - - Ingrediente - - - Preparare - - Cafea Mocha rece cu nucă de cocos - - - Ingrediente: - - - Preparare: - - Cafea cu unt - - - Preparare: - 5.2 Deserturi - - Café liégeois - - - Istorie - - - Preparare - - Boabe de cafea acoperite cu ciocolată - - Jeleu de cafea - - - Descriere - - Sos de cafea - - - Utilizări - - Prăjitura Tiramisu cu cafea - - - Caracteristicile originale - - - Reţeta - 5.3 Cocktailuri - - B-52 - - - Istorie - - - Preparare - - - B-52 flambat - - - Variante ale băuturii - - Baby Guinness - - - Preparare - - - Variaţii - - Black Russian - - - Variaţii - - Espresso Martini - - - Origine - - - Asociația Internațională a Barmanilor - - - Ghidul lui Difford - - - Rețeta - - - - Preparare - - Blow Job - - Orange Tundra - - - Reţeta tipică - - Quick Fuck - - White Russian - - - Etimologie - - - Preparare - - - Variaţii 6. Aspecte culturale - Cafeaua în media - Cafenele - Aspecte sociale ale cafelei - Pauza de cafea - 6.1 Ceaşca de cafea - - În cafenele - - - Gibraltar sau Cortado - - - Demitasse - - - Cappuccino - - - Cafe Drinkware - - Căni - 6.2 Degustarea cafelei - - Aromele cafelei - - Gust - - Textura (senzaţia în gură) - - Echipamentul tradiţional - 6.3 Latte art - - Chimia - - Tehnica - - Stiluri - - - Turnare liberă - - - Gravura - - Variante - 6.4 Cafenele - - Cafeaua în Europa - - - Folosirea curentă - - Cafenelele în SUA - 6.5 Cafeaua în artă - - Pictură - - - Charles André van Loo, Sultăniţă cu ceaşca de cafea oferită de o sclavă - - - François Boucher, Cafeaua de dimineață - 6.6 Citate despre cafea Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Resumen: Resulta incuestionable la importancia que el filósofo francés Gilles Deleuze otorga al cinematógrafo. Conforme a su teoría del conocimiento, si la filosofía "piensa" mediante conceptos, el cine "piensa" mediante imágenes: se trata de un medio de creación artística a la vez que de reflexión (distinta de otras formas de "escritura") acerca de los problemas de la condición humana. De hecho, afirmamos que el propio pensamiento de Deleuze guarda mucho en común con las técnicas cinematográficas, al igual que sucedería en (...) la literatura del siglo XX, por ejemplo en James Joyce (en lengua anglosajona) y Jorge Luis Borges (en lengua castellana). -/- Abstract: There is no doubt as to the importance that cinematography has for the French philosopher Gilles Deleuze. According to Deleuze's theory of knowledge, just as philosophy "reasons" through concepts, cinema "reasons" by means of images. Cinema is a means of artistic creation and at the same time reflects in a way distinct from writing on the problems of the human conditions. In fact, this essay argues that Deleuze's own thought had much in common with cinematographic techniques, a relation which occurred in the twentieth century literature of James Joyce (in the English language) and Jorge Luis Borges (in the Spanish language). (shrink)