Războiul electronic este o componentă critică a operațiunilor militare moderne și a suferit progrese semnificative în ultimii ani. Această carte oferă o privire de ansamblu asupra războiului electronic, a dezvoltării sale istorice, a componentelor cheie și a rolului său în scenariile de conflict contemporane. De asemenea, se discută tendințele și provocările emergente în războiul electronic și și relevanța sa contemporană într-o eră a tehnologiei avansate și a amenințărilor cibernetice, subliniind necesitatea cercetării și dezvoltării continue în acest domeniu. Cartea explorează intersecția (...) în plină dezvoltare dintre inteligența artificială și războiul electronic, evidențiind peisajul evolutiv al conflictelor moderne și implicațiile integrării tehnologiilor avansate. Se evidențiază rolurile cu mai multe fațete ale inteligenței artificiale în războiul electronic, examinând avantajele sale potențiale, considerentele etice și provocările asociate cu integrarea acesteia. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae (...) SFETCU Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 (...) august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.15073.38243. (shrink)

Primul Război Mondial a fost un eveniment de neaşteptat, o dramă prin care au trecut milioane de oameni. La începutul secolului XX mulţi credea că Belle Epoque ( Epoca cea Frumoasă) a început şi nu are sfârşit. În opinia multor oameni de cultură ale acelor timpuri această epocă trebuia să dureze o veşnicie. O perioadă de pace şi linişte, o perioadă în care oamenii nu credeau că războiul va mai fi o prezenţă în viaţa lor. De cele mai multe (...) ori istoria ne oferă evenimente surprinzătoare, hazard sau nu istoria este plină de evenimente de neînţeles. Declanşarea Primului Război Mondial în acest moment ne este uşor explicabilă, dar în aceea epocă nimeni nu a perceput acest eveniment, pe care îl putem denumi un accident nefericit al istoriei. Războiul nu a lăsat în urma lui numai glorie, au fost şi momente pline de suferinţă şi de un tragism rar întâlnit. (shrink)

The purpose of this study is to highlight the underlying themes or motifs that recur in Russian war propaganda in the context of the war in Ukraine. Using the method of thematic analysis, I analyzed the messages about the war in Ukraine that Russian opinion leaders and media institutions disseminated through the lens of the "principles of war propaganda" presented and illustrated by Arthur Ponsonby and Anne Morelli. Due to the language barrier and restrictions on access to Russian news sources, (...) we limited our analysis to articles published on the TASS news agency website and Twitter posts, which reproduce and comment on the interventions of Vladimir Solovyov, considered by the United States State Department as "the Kremlin's most energetic propagandist." In total, I analyzed 58 articles from the website of the TASS news agency and 40 Twitter posts with excerpts from the show "Evening with Vladimir Solovyov" on the Russia-1 TV channel. The analysis highlights that the "principles" defined by Arthur Ponsonby and Anne Morelli govern Russian war propaganda, at least in part. Our analysis does not exclude the possibility that Russian propagandists may have used other leitmotifs or public communication themes. Their identification and presentation could be the subject of further research. (shrink)

Hayek’s philosophical psychology as set out in his The Sensory Order (1952) has, for the most part, been neglected. Despite being lauded by computer scientist grandee Frank Rosenblatt and by Nobel prize-winning biologist Gerald Edelman, cognitive scientists -- with a few exceptions -- have yet to discover Hayek’s philosophical psychology. On the other hand, social theorists, Hayek’s traditional disciplinary constituency, have only recently begun to take note and examine the importance of psychology in the complete Hayek corpus. This volume brings (...) together for the first time state-of-the-art contributions from neuroscientists and philosophers of mind as well as economists and social theorists, all critically engaging in many aspects of Hayek’s philosophical psychology. (shrink)

La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. (...) Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.24746.49604 . (shrink)

Starting from the typical case of utilitarianism, I distinguish three ways a moral theory may be deemed (over-)demanding: practical, epistemic, and cognitive. I focus on the latter, whose specific nature has been overlooked. Taking animal ethics as a case study, I argue that knowledge of human cognition is critical to spelling out moral theories (including their implications) that are accessible and acceptable to the greatest number of agents. In a nutshell: knowing more about our cognitive apparatus with a view to (...) play better with it. This meta-theoretical suggestion, however, differs from a classical objection drawn from the intuition that a given theory demands too much. -/- //// A partir du cas typique de l’utilitarisme, je distingue trois façons dont une théorie morale pourrait être jugée (trop) exigeante : pratique, épistémique et cognitive. La spécificité de cette dernière – qui fait l’objet de cet article – a été négligée. Je soutiens, en prenant l’exemple de l’éthique animale, que la connaissance de la cognition humaine est essentielle à la formulation de théories morales (et de leurs implications) qui soient accessibles à, et acceptables par, le plus grand nombre d’agents possible. En d’autres termes : comment mieux connaître notre machine cognitive pour mieux jouer avec elle. Cette recommandation méta-théorique se distingue cependant d’une objection classique tirée de l’intuition selon laquelle une théorie exigerait trop de nous. (shrink)

În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și (...) grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.22256.12808. (shrink)

We can distinguish between ambitious metanormative constructivism and a variety of other constructivist projects in ethics and metaethics. Ambitious metanormative constructivism is the project of either developing a type of new metanormative theory, worthy of the label “constructivism”, that is distinct from the existing types of metaethical, or metanormative, theories already on the table—various realisms, non-cognitivisms, error-theories and so on—or showing that the questions that lead to these existing types of theories are somehow fundamentally confused. Natural ways of pursuing the (...) project of ambitious metanormative constructivism lead to certain obvious, and related, worries about whether the ambitions are really being achieved—that is whether we really are being given a distinctive theory. I will argue that responding to these initial worries pushes ambitious metanormative constructivism towards adopting a kind of position that I will call “constructivism all the way down”. Such a position does see off most of the above initial worries. Drawing on the work of Ralph Walker and Crispin Wright, I argue, however, that it faces a distinct objection that is a descendent of Bertrand Russell’s Bishop Stubbs objection against coherentist theories of truth. I grant that the constructivist need not be a coherentist about truth. I argue, however, that despite this the constructivist cannot escape my version of the objection. I also distinguish between this objection and various traditional charges of circularity, regress, relativism, or psychologistic reductionism. (shrink)

Why is it that we respond emotionally to plays, movies, and novels and feel moved by characters and situations that we know do not exist? This question, which constitutes the kernel of the debate on »the paradox of fiction«, speaks to the perennial themes of philosophy, and remains of interest to this day. But does this question entail a paradox? A significant group of analytic philosophers have indeed thought so. Since the publication of Colin Radford's celebrated paper »How Can We (...) Be Moved by the Fate of Anna Karenina?« (1975), the number of proposals to solve, explain, reformulate, dismiss or even revitalize this apparent paradox has continued to proliferate. In line with recent developments in the philosophy of emotion, in this paper I will argue against the sustainability of the paradox, claiming that the only reasonable way to continue our discussions about it consists in using it as a heuristic tool to shed light on problems regarding our involvement with fiction. Against this background, I will then focus on one of the problems related to how our emotional responses to fiction contribute to our appreciation of it. The paper is divided into three main sections. The first section shows the parallel evolution of the paradox of fiction and the analytic philosophy of emotion. Here I claim that, although the paradox is epistemically flawed, since one of its premises is rooted in a limited view on the emotions typical of early cognitiv-ism, the discussions it provokes are still epistemically useful. As Robert Stecker (2011, 295), among others, has pointed out, the paradox was formulated during the heyday of cognitive theories of the emotions in which emotion necessarily requires belief. Today, however, only few authors would endorse this premise. If emotion does not always require belief (as the majority of authors in the contemporary debate admit), let alone belief about the existence of the object towards which it is directed, then there is no reason to speak of a paradox. From this first conclusion, however, it does not follow that the paradox is completely without use from the epistemic point of view. A glimpse at the topics touched on during the discussions about how to solve, reformulate, or negate the paradox reveals their value in shedding light on the interrelation between emotion and fiction. The second section elaborates a phenomenologically inspired cognitive account of the emotions by focusing on their cognitive bases, their influence on Emotion in the Appreciation of Fiction 205 cognitions, and their cognitive function. In this model, emotions are responsible for indicating values, for showing what matters to us, and for being appropriate to their objects. My claim is that this view applies not only to reality, but also to our involvement with fiction. In the final section I draw on this account to focus on one kind of appreciation of fiction which necessarily requires our emotional involvement. Following an idea put forward by Susan Feagin (1996, 1), I employ the concept of »appre-ciation« to refer to a set of abilities exercised with the aim of extracting value from the work. There is a long tradition in aesthetics that condemns any focus on the emotions in the appreciation of art and fiction, and defends the necessity of aesthetic appreciation without emotional influence. To refer to this negative attitude towards the emotions, I will borrow an expression coined by Susan Feagin (2013, 636), who refers to »the intellectualized view of appreciation«. Against this widespread view, I will argue that some aspects of the fiction can only be appreciated with the help of our emotions. The cognitive approach developed in the previous section can explain how the emotions might in fact play a significant role in the appreciation of art and fiction. Attention will be paid to three activities involved in appreciation, for all of which emotion is crucial: processing relevant information about the fictional world, understanding aspects of it, and becoming acquainted with the values it presents. My aim here is to argue that there are particular aspects of the fictional world that can only be appreciated if recipients have the appropriate emotions. (shrink)

The chapter focuses on attributions of the transparency of thought to early modern figures, most notably Descartes. Many recent philosophers assume that Descartes believed the mind to be “transparent”: since all mental states are conscious, we are therefore aware of them all, and indeed incorrigibly know them all. Descartes, and Berkeley too, do make statements that seem to endorse both aspects of the transparency theses (awareness of all mental states; incorrigibility). However, they also make systematic theoretical statements that directly countenance (...) “unnoticed” thoughts or mental states, that is, thoughts or mental states of which the subject is unaware and has no knowledge. Descartes, having identified the essence of mind with thought or representation, distinguishes bare states of mind from states of which we have reflective awareness, thereby providing a theoretical tool for understanding both his seeming endorsement of transparency and his actual denial of it: Descartes distinguished between a basic perceptual state, or a basic awareness, and reflectively conscious states that involve explicit noticing and cognizing on the part of the subject. Leibniz (as is better known) directly endorsed a similar distinction between bare perception and reflective consciousness, using the term “perception” for the first and “apperception” for the second. In these cases, bare perceptions are not transparently available to the subject, and so in fact the subject does not have knowledge, hence does not have incorrigible knowledge, of all its occurrent mental states. This chapter gives evidence to support these claims; elaborates the complex psychology of the subject found in Descartes and other early moderns; and notes some ways in which these early moderns contributed to the genesis of the modern subject. Finally, it compares McDowell’s conception of the Cartesian mind with the conceptions of mind found in the writings of Descartes, Berkeley, and Leibniz, finding that his characterization caricatures the positions of early modern philosophers. McDowell's characterization has four elements: consciousness as essence of mind; intentionality as exclusively mental; the veil of perception; and the transparency of mind. Only the second point, about intentionality, fully fits Descartes. As a consequence of his own misdirection, McDowell misses the actual basis of his difficulty in connecting mind with world, which arises from a point of agreement between him and Descartes: the removal of intentionality from material sensory systems. But whereas Descartes could relocate (nonconceptual) sensory intentionality in mental states, McDowell is left to account for it with his overly cognitivized scheme of perceptual content as exclusively conceptual. (Paper first given at the European Society for Early Modern Philosophy, 2007.). (shrink)

De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a nu a mai putea fi călcate în picioare de iureşul istoriei. Ca orice unitate, UE avea nevoie de (...) un cadru de reglementare oferit de instituţii şi politici europene. De asemenea, pentru a armoniza ceva trebuie să poţi pune împreună anumite elemente separate. Armonizarea Uniunii a fost realizată prin fondarea instituţiilor şi a reglementărilor acestora (structura instituţională a UE este prezentată în Anexa nr. 1). Instituţionalizarea Uniunii Europene este cheia de boltă a construcţiei istorice europene. Început în anul 1957, acest proces a lăsat urme adânci în conştiinţa politică europeană. Dacă la început a fost privită cu reticenţă, acum Uniunea nu poate exista fără instituţii. (shrink)

Mărturii importante despre momentul 23 august 1944 deţinem şi ca urmare a existenţei, în Arhivele Naţionale ale României – Fondul „Manuscrise”, a Memoriului de activitate al lui Traian Borcescu, şeful Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul Serviciului Special de Informaţii (SSI). Ofiţerul, din postura sa de conducător al structurii SSI-ului cu atribuţii în ceea ce priveşte cunoaşterea şi combaterea fenomenelor care puteau atinge ordinea şi stabilitatea internă a ţării în timp de război, este unul din participanţii direcţi la acţiunea (...) de pregătire a actului, demonstrând, încă o dată, că această îndrăzneaţă acţiune de alăturare a României la coaliţia Naţiunilor Unite nu s-a făcut ad-hoc, ci a necesitat un plan minuţios elaborat la care SSI-ul a contribuit prin reprezentanţii săi care şi-au făcut pe deplin datoria faţa de ţară, ca şi în alte momente sau evenimente de mare importanţă pentru România. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein -/- ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd -/- ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în al Doilea (...) Război Mondial, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu -/- FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu -/- RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS18266 -/- EAN 743837007520 , Cod CS11P , ID 11130 . (shrink)

Emoția este combinația dintre un proces de evaluare mentală și răspunsuri la acest proces. Dar nu toate emoțiile generează sentimente, și nu toate sentimentele își au originea în emoții. Emoția și sentimentul se bazează astfel pe două procese de bază, vizualizarea unei anumite stări corporale juxtapuse la colectarea semnalelor de declanșare și de stimulare a mușchilor, și un proces cognitiv care însoțește evenimentele respective dar care funcționează în paralel. DOI: 10.13140/RG.2.2.21890.22723.

Din perioada interbelică până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, România s-a aflat într-un fel de labirint geopolitic, în care părea că are multiple posibilități, dar toate duceau în aceeași direcție: alianța cu Germania la începutul celui de Al Doilea Război Mondial, actul de la 23 august 1944 așa cum a decurs, și statutul stabilit ulterior prin Tratatul de la Paris. În toată această perioadă Armata Română a jucat un rol principal prin liderii ei și jertfa (...) ostașilor români, iar actul de la 23 august 1944 a fost un act legitim și legal, în care Regele Mihai I și armata au fost principalii decidenți. După o prezentare a contextului intrării României în al Doilea Război Mondial, urmează descrierea evoluției României în perioada războiului, cu accent pe încercările de încheiere a unui armistițiu cu Aliații occidentali și rolul armatei în această perioadă. Actul de la 23 august 1944 este apoi detaliat separat, evidențiind diversitatea de opinii asupra acestui eveniment. În ultima secțiune sunt prezentate implicațiile acestui act asupra României, după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. -/- CUPRINS: -/- Abstract 1. Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial 2. Al Doilea Război Mondial 3. Actul de la 23 august 1944 4. Implicațiile actului de la 23 august 1944 Bibliografie Note -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.27046.80964. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Rolul serviciilor de informații în război, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Intelligence Analysis, de Nicolae Sfetcu -/- ISTORIA Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență, de Rodica Liseanu Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației, de Rodica Liseanu -/- GEOPOLITICA Apusul universalismului (...) european, de Lisa-Maria Achimescu Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths, de Emilian M. Dobrescu România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică, de Radu Carp -/- SECURITATE Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN, de Dan D. Farcaș -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II30199. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU The Global Electronic Warfare Challenge in 2024: The Major Players Provocarea globală de război electronic în 2024: Principalii jucători -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Nicolae SFETCU The relationship of electronic warfare to other combat capabilities Relația războiului electronic cu alte capacități de luptă -/- Tănase TIBERIU Russian Intelligence Community Comunitatea informativă (...) rusă -/- Tănase TIBERIU Principles, methods and means of intelligence activity in the Euro-Atlantic states Principii, metode și mijloace ale activității informative în statele euroatlantice -/- ISTORIA / HISTORY -/- Oana-Melisa ȚOLEA Democratic Control of Intelligence Services. Case Study: Belgium Controlul democratic al serviciilor de informații. Studiu de caz: Belgia -/- Tănase TIBERIU Romanian intelligence from tradition to modernity Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Silviu-Valentin PETRE Healing through memory. About the need to establish a museum of geopolitics Cicatrizarea prin memorie. Despre necesitatea întemeierii unui muzeu al geopoliticii -/- SECURITATE / SECURITY -/- Alida Monica Doriana BARBU The Middle East in the Whirlwind of the C.I.A.'s Information War Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A. -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Implementing Artificial Intelligence in National Security Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II36130. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității (...) europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț -/- ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley -/- FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein -/- RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230. (shrink)

Termenul eugenie, ca practică și domeniu de studiu, a fost inventat către Francis Galton în 1883, bazându-se pe opera vărului său, Charles Darwin, genetica mendeliană și teoriile lui August Weismann (teoria plasmei germenilor, conform căreia informația ereditară este transmisă numai de celulele germinale din gonade (ovare și testicule), nu de celule somatice) . Galton a definit eugenismul drept "studiul tuturor agenților aflați sub control uman care pot îmbunătăți sau afecta calitatea rasială a generațiilor viitoare". Eugenia a fost descrisă ulterior ca (...) o mișcare socială de îmbunătățire a speciei umane prin utilizarea tehnologiei. Termenul are o puternică valență negativă datorită conotațiilor sale istorice legate de programele selective de reproducere, taberele de concentrare, și experimentele medicale și exterminările în masă promovate de regimul nazist al Germaniei în al doilea război mondial. DOI: 10.13140/RG.2.2.34224.40962. (shrink)

Previzualizare carte Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului (...) nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. CUPRINS Eugenia - Istorie - - Origine și dezvoltare - - Nazismul și declinul eugeniei - - Renașterea moderna a eugeniei - Semnificații și tipuri - - Metode de implementare - Argumente - - Eficacitate - - Pierderea diversității genetice - - Etica - - - Opoziţia - - - Suport Istoria eugeniei - Istorie - - Filosofii pre-galtoniene - - Teoria lui Galton - - Charles Davenport - - Regatul Unit - - Statele Unite - - Australia - - Brazilia - - - Fundația Rockefeller în Brazilia - - Canada - - Germania - - - Coloniile germane din Africa - - - Coloniile germane din Pacific - - - Caraibe și America de Sud - - Japonia - - Coreea - - China - - Singapore - - Alte țări - - Marginalizarea după al doilea război mondial - Eugenica modernă, ingineria genetică și reevaluarea etică - - Cipru - - China - - Japonia - - Rusia - - Statele Unite - - Israel - - Reevaluarea etică Darwinismul social - Originea termenului - Utilizare - Susținătorii - Ipoteze legate de schimbarea și evoluția socială Noua eugenie - Istorie - Critică - Semiotica - Genetica și avortul - - Legalitatea avortului selectiv - - Testarea genetică pentru sindromul Down - - Susținătorii avortului selectiv al persoanelor cu dizabilități - - Opoziția față de avortul selectiv al persoanelor cu dizabilități Diagnoza genetică de preimplantare - Probleme etice - - Dizabilităţi - - Trăsături intersex - Obiecții religioase - Factori psihologici Etica eugeniei Viitorul eugeniei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

O analiză cuprinzătoare a Amenințărilor Persistente Avansate (Advanced Persistent Threats, APT), inclusiv caracteristicile, originile, metodele, consecințele și strategiile de apărare ale acestora, cu accent pe detectarea acestor amenințări. Se explorează conceptul de amenințări persistente avansate în contextul securității cibernetice și al războiului cibernetic. APT reprezintă una dintre cele mai insidioase și provocatoare forme de amenințări cibernetice, caracterizate prin sofisticarea, persistența și natura lor țintită. Această carte analizează originile, caracteristicile și metodele folosite de actorii APT. De asemenea, explorează complexitățile asociate cu (...) detectarea APT, analizând tacticile evolutive folosite de actorii amenințărilor și a progreselor corespunzătoare în metodologiile de detectare. Cartea subliniază importanța abordării cu mai multe fațete, care integrează inovații tehnologice cu strategii proactive de apărare pentru a identifica în mod eficient și atenua APT. (shrink)