De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a nu a mai putea fi călcate în picioare de iureşul istoriei. Ca orice unitate, UE avea nevoie de un (...) cadru de reglementare oferit de instituţii şi politici europene. De asemenea, pentru a armoniza ceva trebuie să poţi pune împreună anumite elemente separate. Armonizarea Uniunii a fost realizată prin fondarea instituţiilor şi a reglementărilor acestora (structura instituţională a UE este prezentată în Anexa nr. 1). Instituţionalizarea Uniunii Europene este cheia de boltă a construcţiei istorice europene. Început în anul 1957, acest proces a lăsat urme adânci în conştiinţa politică europeană. Dacă la început a fost privită cu reticenţă, acum Uniunea nu poate exista fără instituţii. (shrink)

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat (...) va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei. (shrink)

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul (...) ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională. (shrink)

The 20th century was a bloody one, full of armed clashes which destroyed Europe, withered an entire generation’s hope of European-level peace. After the Versailles Treaty, the famous economist John Maynard Keynes uttered this prophecy: ”With such a peace treaty, you’ll be at war again within 20 years”. John Maxwell Coetzee, an important South-African novelist, called the 20th century “Satan’s century”. A tough statement yet extremely true unfortunately. Besides war, the past one hundred years also witnessed terrible totalitarian regimes occur, (...) such as the Nazi and fascism. The hardness of those regimes at least equaled the suffering caused by the world wars. One wouldn’t be wrong to call such regimes state terrorism: a leader suppressing his own citizens just to satisfy his own fantasy. The hugeness of their deeds goes beyond human imagination according to the number of victims. A classical word of wisdom describes terrorism as follows: ”It kills a few, but terrifies more”. (shrink)

Anul acesta se împlinesc 245 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, 4 iulie 1776. O istorie plină de lupte, de evenimente zguduitoare, de înfruntări la nivel intern și internațional dar la finalul acestor zbateri s-au împlinit idealuri de unire și unificare statală. Expansiunea la nivel geopolitic și geostrategic a fost rapidă și susținută de credința unui excepționalism unic în istorie dar și de dorința de a căuta fericirea, mai exact libertatea de a căuta fericirea (...) și împlinirea. (shrink)

The world in which we live has taken a difficult turn to anticipate. Globalization has subsided in the desire for expansion and the struggle for the accumulation of resources. The middle and lower social classes are angry and frustrated. The new communities of disatisfied people revolted against the system. The anti-system movement of today is a revolution of disatisfied people. The system is one abstract term that denotes a privileged group of people with increased power over a majority group of (...) people. The system is an alliance to get hold of as many resources as possible. -/- . (shrink)

Tratatul de la Lisabona pregăteşte dezvoltarea şi afirmarea Uniunii Europene pe scena internaţională. Prevederile acestui tratat sunt orientate către creşterea importanţei şi rolului Uniunii în lume. Pe noua scenă mondială, UE îşi întăreşte poziţia prin adoptarea unui tratat integraţionist cu o abordare funcţionalistă. O schimbare importantă anunţată de Tratatul de la Lisabona este dezbaterea asupra ratificării, pe cale parlamentară sau prin referendum. Este singurul tratat care a abordat o astfel de problematică. Principalele obiective ale Tratatului de la Lisabona sunt: dezvoltarea (...) unei economii de piaţă eficiente, lupta împotriva discriminării şi a excluziunii sociale, promovarea unei justiţii sociale, coeziunea teritorială, progresul tehnologic şi ştiinţific, respectul diversităţii cultural-lingvistice, protecţia cetăţenilor uniunii, dezvoltarea durabilă şi un comerţ liber şi echitabil . Se doreşte a fi un tratat care promovează valorile Uniunii, pacea şi democraţia, dincolo de graniţele europene. (shrink)

Desfăşurând harta lumii -/- Istoria şi geografia sunt lecţii pe care omenirea le-a învăţat, dar nu le-a respectat. Adesea surprinzătoare, istoria ne oferă exemple de măreţie şi de uimitor declin. Geografia ne arată cum se pot dezvolta popoarele lumii dacă sunt ajutate de mediul înconjurător. Studierea acestor lecţii ne oferă un paradox. State cu o istorie bogată, dar cu o geografie dezavantajoasă, au devenit mari puteri economice şi tehnologice ‒ un exemplu clasic este Japonia. State cu o istorie şi cu (...) o civilizaţie nu atât de bogată sunt exemple de prosperitate datorită unei geografii avantajoase ‒ Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Un singur stat a putut să înmănuncheze aceste lecţii şi să devină cea mai mare putere cunoscută a lumii ‒ Statele Unite ale Americii. Stat cu un destin manifest şi cu o dorinţă de a arăta lumii că libertatea este cel mai de preţ lucru. Am desfăşurat harta lumii şi am rămas uluit de ce am observat. Regiuni pline de resurse care se afundă într-o subdezvoltare uluitoare ‒ Africa, Rusia şi America Latină ‒ şi regiuni cu resurse puţine şi cu o dezvoltare impresionantă ‒ Japonia, Germania, China şi, într-o anumită măsură, şi Statele Unite ale Americii. Dacă nu ne putem alege geografia, putem măcar să ne facem istoria. După acest dicton s-au condus multe state care şi-au dorit să atingă un nivel înalt de civilizaţie. Totuşi, de acest clivaj? O sumedenie de răspunsuri ne vin în minte: model cultural, arhetip civilizaţional, dorinţa de a se dezvolta. Toate aceste state au trăit în realitatea pe care şi-au creat-o, dar şi în utopia la care au visat. Lumea este condusă de vise şi speranţe, refuzând realitatea. Expansiunea islamului este paradigma utopică a mântuirii tuturor, expansiunea capitalistă este utopia dezvoltării lumii şi avansului civilizaţiei iar utopia democratică este dorinţa ascunsă a omului de a fi egal cu toţi ceilalţi. Toate aceste utopii formează din actuala lume în care trăim o lume conflictuală, o lume avidă de resurse, o lume în care puterea este mai importantă decât modelul civilizaţional. Am denumit această carte Noua Utopie după ce am deschis cartea de istorie a lumii şi am desfăşurat harta lumii, realizând că fiecare popor şi-a format propriul său vis. Conflictul izbucnit în lume a fost declanşat de reala dorinţă a fiecărui popor de a-şi exprima liber propriul vis. Fiecare vis s-a întâlnit cu alt vis şi aşa a ieşit o realitate deformată, în care popoarele lumii, cu structură bio-genetică asemănătoare, au intrat într-un conflict fratricid, care modelează această lume în care trăim. Când scriu aceste rânduri o serie de evenimente ne-au demonstrat că utopia globalistă a lumii este desuetă şi că se revine la o nouă eră a naţionalismelor. De ce am numit aceste idei filosofice, politice şi morale utopii? Pentru că niciuna dintre aceste idei nu poate exprima, în mod real şi concret, dimensiunea realităţii în care trăim. -/- Dr. Alexandru Cristian. (shrink)

O ameninţare uriaşă planează asupra uneia dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii. Miracol economic şi sociala al secolului XX Japonia se confruntă cu o problemă gravă , îmbătrânirea populaţiei şi scăderea natalităţii. Populaţia este un factor de putere extrem de important în istoria unui stat. Fără o populaţie numeroasă un stat nu poate fi bine dezvoltat. O populaţiei mare este mărirea capacităţii economice a unui stat , într-o primă instanţă. Ulterior dezvoltarea economică ţine de un cumul de diverşi factori (...) cum ar fi diversificarea producţiei , forţa agricolă dar şi altele. Acest „câlcâi a lui Ahile” afectează Japonia , îmbătrânirea provoacă diverse consecinţe precum încetinirea economică , dezechlibrul balanţei între sexe şi chiar extincţia totală a populaţiei într-un viitor îndepărtat. (shrink)

Primul Război Mondial a fost un eveniment de neaşteptat, o dramă prin care au trecut milioane de oameni. La începutul secolului XX mulţi credea că Belle Epoque ( Epoca cea Frumoasă) a început şi nu are sfârşit. În opinia multor oameni de cultură ale acelor timpuri această epocă trebuia să dureze o veşnicie. O perioadă de pace şi linişte, o perioadă în care oamenii nu credeau că războiul va mai fi o prezenţă în viaţa lor. De cele mai multe ori (...) istoria ne oferă evenimente surprinzătoare, hazard sau nu istoria este plină de evenimente de neînţeles. Declanşarea Primului Război Mondial în acest moment ne este uşor explicabilă, dar în aceea epocă nimeni nu a perceput acest eveniment, pe care îl putem denumi un accident nefericit al istoriei. Războiul nu a lăsat în urma lui numai glorie, au fost şi momente pline de suferinţă şi de un tragism rar întâlnit. (shrink)

În istoria umanităţii greşelile au avut un rol fundamental, fiecare greşeală a dat naştere unei întâmplări sau unui fapt măreţ. O greşeală sau un pur destin istoric a dus la descoperirea continentului american, tot o greşeală, dar cu altfel de consecinţe, a fost arderea din temelii a legendarei şi magnificei Biblioteci din Alexandria. Aşadar greşeala, proprie naturii umane, modelează istoria.Dar ce ne facem atunci când greşelile sunt benevole sau au o mare doză de inconştienţă? Marile greşeli ale oamenilor au fost (...) dintotdeauna cele care au provocat mult rău semenilor, egoismul este o parte intim legată de entitatea biologică înzestrată cu raţiune, omul. (shrink)

Ce înseamnă mai exact idoli? Sunt multe definiţii dar şi multe incorectitudini. Este adevărat că fiecare religie are idolii săi, o caracteristică politeistă. Cuvântul apare cu o încărcătură puternică şi cu un caracter pur negativ, aş putea spune eretic în Biblie. Idolii sunt soldaţii Infernului. Biblia ne spune că un chip cioplit este un idol, o înfăţişare făcută după mintea ta. Este de fapt obiectul unei adorări exagerate o supunere voită faţă de un lucru sau o fiinţă. Drumul pe care (...) un idol merge este urmat de cohorte de frenetici dar şi de fanatici. În opinia mea un idol este un obiect fizic sau o reprezentare imaterială având în componenţa sa ideea de supunere, de pierdere a suveranităţii personale. (shrink)

The very first permanent Romanian representation to the United States of America was established in Washington D.C. pursuant to the Royal Decree no. 1027 of 24 September 1917, led by Dr. Constantin Angelescu (1869-1948) in capacity as of head of legation with the rank of plenipotentiary minister. The game of history made it so that he took office on 15 January 1918 – the birth anniversary of our great Romanian poet Mihai Eminescu. The Secretary of the legation was Prince Anton (...) (Antoine) Bibescu (1878-1951), the ambassador-to-be of Romania to the United States between 1921 and 1926. (shrink)

Un drum început şi neterminat de vrednici înaintaşi este o datorie morală pentru cei care vor veni pe acest drum, drumul cunoaşterii lui Eminescu. Nicolae Iorga istoric de o dimensiune universală, Pompiliu Constantinescu critic literar şi estet cultural de o mare luciditate, Constantin Noica gânditor profund român, aceşti mari români au în comun voinţa de a fonda o catedră Mihai Eminescu.

Istoria ne-a demonstrat că statele învecinatese se războiesc mai mult iar cele care nu au frontieră comună pot fi într-o relație politică și diplomatică excelentă. Statele Unite ale Americii și România și-au construit relația în jurul așezării geografice și a comerțului. Tânărul stat american era concentrat pe dezvoltare, iar poziția geografică a țării noastre la gurile Dunării a fost un imbold în a dezvolta relații comerciale cu Principatele Române.

Istoria unui stat poate fi plină de evenimente care nu sunt preconizate. Pentru a cunoaște viitorul trebuie să te raportezi la trecut. Istoria evenimențială este o istorie accidentală plină de necunoscute și de interogări. Autoritatea centrală în istoria omenirii a avut caracter diferit de la stat la stat. Faraoni, împărați, regi sau moguli, toți acești conducători au avut în jurul lor un grup de oameni care i-a ajutat în actul de administrare al țării. În calitatea lor de guvernatori, intendenți, legați (...) sau sub diverse alte denumiri, acești funcționari se aflau în slujba puterii centrale administrative. Rolul acestor funcționari a variat de-a lungul istoriei. Reprezentarea lor nu a fost doar pur formală. Delegarea de autoritate s-a făcut în baza unei rațiuni și a unui calcul pragmatic și anume o reprezentare exactă a voinței liderului în comunități care nu gravitau în jurul centrului său de putere. În istorie, reprezentanții autorității centrale au avut un rol fundamental în promovarea puterii centrale la nivel local, în provincii. Guvernatorii de provincii au fost emisarii puterii centrale, numirea și demiterea lor depinzând de voința unilaterală a conducătorului. Evoluția statală a mărit importanța rolului acestui reprezentant de la simplu emisar sau de la persoana care pune în practică voința conducătorului la un adevărat administrator al problemelor unei comunități. În statele democratice reprezentatul administrației centrale are un rol de gestionar al problemelor curente, dar și de control al diferitelor instituții la nivel local. Am putea spune că este un factor de echilibru și control asumat de autoritatea centrală. Reprezentarea în teritoriu a administrației centrale este o realitate în zilele noastre și o certitudine istorică. Comunitățile au avut nevoie să fie conduse de către lideri, iar liderii care au condus națiuni formate din mai multe comunități au avut nevoie de ajutoare în gestionarea mecanismelor interne ale administrării acelor popoare care au evoluat spre națiuni. Prin urmare, reprezentarea în teritoriu a fost benefică de-a lungul istoriei, iar delegarea de autoritate către persoane atent alese poate chiar întări autoritatea centrală. În epoca postmodernă a statelor democratice, reprezentanții autorității centrale sunt ghidați în luarea deciziilor de către puterea executivă la nivel central, în spiritul legii. Toate deciziile se iau cu respectarea legii, a normelor și a reglementărilor în vigoare. De asemenea, deciziile se iau și cu conștientizarea unei etici a funcției pe care o îndeplinesc. (shrink)

Romania and the United States of America share some history that is similar in many respects. Both states have struggled to gain their independence, their sovereignty, and historical recognition. That in which they have followed a different path was about the civilization pattern in which each of the two states was established. We need to remind here and pay all the due respect to them, the Romanian and American historians who have dealt with the early issues of the US-Romanian relations, (...) that is Paul Cernovodeanu, Cornelia Bodea, Ion Stanciu, Dumitru Vitcu, Constantin Bușe, Keith Hitchins, Stephen FischerGalați, Radu R. Florescu, James F. Clarke, and many others. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Rolul serviciilor de informații în război, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Intelligence Analysis, de Nicolae Sfetcu -/- ISTORIA Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență, de Rodica Liseanu Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației, de Rodica Liseanu -/- GEOPOLITICA Apusul universalismului european, (...) de Lisa-Maria Achimescu Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths, de Emilian M. Dobrescu România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică, de Radu Carp -/- SECURITATE Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN, de Dan D. Farcaș -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II30199. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cunoașterea științifică – Metodologii, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: Functioning and Shutting Down, de Nicolae Sfetcu Pandemia: Women and Policewomen, de Albert Torma -/- ȘTIINȚE SOCIALE Poziția statelor emergente în raport cu politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene, de Alexandru Cristian Parohia în textul sfintelor canoane (...) și în practică bisericească, de Dumitru Mazilu Abandonul școlar în România, de Alexandra Mocanu Despre calitatea de paroh-administrator în funcționarea unei unități parohiale moderne, de Dumitru Mazilu Anime culture in Romania, de Alexandra Mocanu -/- ȘTIINȚE FORMALE Identity and Artificial Intelligence in The Adventures of Pinocchio, de Nicolae Sfetcu -/- FILOSOFIE Teorii cauzale ale referinței, de Nicolae Sfetcu -/- RECENZII CĂRȚI Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS33642. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu (...) de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității (...) europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț -/- ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley -/- FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein -/- RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Știință sau pseudoștiință?, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Problems with String Theory in Quantum Gravity, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE The Adventures of Pinocchio – Education, de Nicolae Sfetcu Conceptele de putere și emergență, de Alexandru Cristian Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1), de Dan D. Farcaș Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție, de (...) Oana Denisa Pătrașcu Persoanele adulte fără adăpost și importanța serviciilor sociale în procesul de reintegrare în comunitate și societate, de Bianca-Daniela Parepeanu Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins, de Tiberiu Tănase -/- ȘTIINȚE FORMALE Măsurarea formei populației pentru înțelegerea tendințelor demografice, de Nicolae Sfetcu -/- FILOSOFIE Philosophy of Emotional Intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS25335. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein -/- ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd -/- ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în (...) al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu -/- FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu -/- RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS18266 -/- EAN 743837007520 , Cod CS11P , ID 11130 . (shrink)

Are widely used measurements in the human sciences (say happiness surveys or depression scales) quantitative or merely ordinal? If they are merely ordinal, could they be developed into quantitative measurements, just like in the progression from thermoscopes to thermometers? Taking inspiration from recent philosophy of measurement, some practitioners express optimism about future human science measurements. The so-called quantity objection stands out for having the only chance of settling the debate in favour of the pessimists. It claims that the problem lies (...) not with current, or likely future, measurement practices in the human sciences, but with human science attributes themselves—they just are not quantitative, but merely ordinal. Hence, they cannot not (thus will not) be measured quantitatively. The argument has a long and distinguished pedigree. This paper assesses old and recent versions of it, namely: the objection made originally to Fechner’s psychophysics by von Kries (among others) and Michell’s recent version of this objection. To do so, the paper first draws important distinctions between different versions of the argument that have been overlooked. Then, it argues that none of the versions of the quantity objection provide a good reason for the optimists to give up their optimism. In particular, Michell’s argument characterizes the measurand (that is, the attribute to be measured) in a way that optimists do not and need not accept. Yet the optimists’ defence articulated here brings with it serious burdens to discharge. The ball is in their court. (shrink)

The classical rule of Repetition says that if you take any sentence as a premise, and repeat it as a conclusion, you have a valid argument. It's a very basic rule of logic, and many other rules depend on the guarantee that repeating a sentence, or really, any expression, guarantees sameness of referent, or semantic value. However, Repetition fails for token-reflexive expressions. In this paper, I offer three ways that one might replace Repetition, and still keep an interesting notion of (...) validity. Each is a fine way to go for certain purposes, but I argue that one in particular is to be preferred by the semanticist who thinks that there are token-reflexive expressions in natural languages. (shrink)

Extreme inequality of opportunity leads to a number of social tensions, inefficiencies and injustices. One issue of increasing concern is the effect inequality is having on people’s fair chances of attaining meaningful work, thus limiting opportunities to make a significant positive contribution to society and reducing the chances of living a flourishing life and developing their potential. On a global scale we can observe an increasingly uneven provision of meaningful work, raising a series of ethical concerns that need detailed examination. (...) The aim of this article is to explore the potential of a normative framework based upon the idea of contributive justice to defend a fairer provision of meaningful work. (shrink)

Synonymy, at its most basic, is sameness of meaning. A token-reflexive expression is an expression whose meaning assigns a referent to its tokens by relating each particular token of that particular expression to its referent. In doing so, the formulation of its meaning mentions the particular expression whose meaning it is. This seems to entail that no two token-reflexive expressions are synonymous, which would constitute a strong objection against token-reflexive semantics. In this paper, I propose and defend a notion of (...) synonymy for token-reflexive expressions that allows such expressions to be synonymous, while being a fairly conservative extension of the customary notion of synonymy. (shrink)

Having an adequate and extensively recognized resource governance system is essential for the conservation and sustainable use of crop genetic resources in a highly populated planet. Despite the widely accepted importance of agrobiodiversity for future plant breeding and thus food security, there is still pervasive disagreement at the individual level on who should own genetic resources. The aim of the article is to provide conceptual clarification on the following concepts and their relation to agrobiodiversity stewardship: open access, commons, private property, (...) state property and common heritage of humankind. After presenting each property regime, we will examine whether and how these incentivize the conservation, improvement and sharing of crop genetic resources, and conclude by defending a mixed property regime. (shrink)

Kitcher has proposed an ideal-theory account—well-ordered science (WOS)— of the collective good that science’s research agenda should promote. Against criticism regarding WOS’s action-guidance, Kitcher has advised critics not to confuse substantive ideals and the ways to arrive at them, and he has defended WOS as a necessary and useful ideal for science policy. I provide a distinction between two types of ideal-theories that helps clarifying WOS’s elusive nature. I use this distinction to argue that the action-guidance problem that WOS faces (...) remains even under the aims/means distinction, because the WOS’s failure is more basic than critics have suggested. (shrink)

In various responses to the COVID-19 pandemic, we can observe insufficient sensitivity towards the needs and circumstances of poorer citizens. Particularly in a context of high inequality, policy makers need to engage with the wider public in debates and consultations to gain better insights in the realities of the worst-off within their jurisdiction. When consultations involve members of traditionally underrepresented groups, these are not only more inclusive, which is in itself an ethical aim, but pool ideas and observations from a (...) much more diverse array of inhabitants. Inclusivity increases the odds to identify a larger range of weak spots for health security and to design health interventions that are less burdensome on those worst-off. (shrink)

The concept of food sovereignty is becoming an element of everyday parlance in development politics and food justice advocacy. Yet to successfully achieve food sovereignty, the demands within this movement have to be compatible with the way people are pursuing consumer sovereignty, and vice versa. The aim of this article is to examine the different sets of demands that the two ideals of sovereignty bring about, analyze in how far these different demands can stand in constructive relations with each other (...) and explain why consumers have to adjust their food choices to seasonal production variability to promote food sovereignty and so secure future autonomy. (shrink)

This paper raises some concerns about Paul Humphreys’ fusion emergence in general and about his core example of fusion emergence (i.e., covalent bonding) in particular. It argues that the extent to which covalent bonding undermines the idea that our world’s ontology is wholly compositional has been overstated.

We will explore ecumenical collaboration for the sake of mission in the 21st century in this region. In this sense, we will consider ecumenical relations, theological education, migration and diaspora, and present challenges, and will try to identify the vision of the future. We will do this by focusing on four countries from the region as critical studies: the Czech Republic, Poland, Romania, and Serbia.

The domain of modal epistemology tackles questions regarding the sources of our knowledge of modalities (i.e., possibility and necessity), and what justifies our beliefs about modalities. Virtue epistemology, on the other hand, aims at explaining epistemological concepts like knowledge and justification in terms of properties of the epistemic subject, i.e., cognitive capacities and character traits. While there is extensive literature on both domains, almost all attempts to analyze modal knowledge elude the importance of the agent’s intellectual character traits in justifying (...) beliefs about what is possible or necessary. My aim in this paper is to argue that intellectual traits of character, like thoroughness, autonomy, epistemic courage and open-mindedness, are relevant to modal epistemology. (shrink)

Taking people’s longevity as a measure of good life, humankind can proudly say that the average person is living a much longer life than ever before. The AIDS epidemic has however for the first time in decades stalled and in some cases even reverted this trend in a number of countries. Climate change is increasingly becoming a major challenge for food security and we can anticipate that hunger caused by crop damages will become much more common. -/- Since many of (...) the challenges humanity faced in the past were overcome by inventive solutions coming from the life sciences, we are compelled to reconsider how we incentivize science and technology development so that those in need can benefit more broadly from scientific research. There is a huge portion of the world population that is in urgent need for medicines to combat diseases that are currently neglected by the scientific community and could immensely benefit from agricultural research that specifically targets their environmental conditions. At the same time efforts have to be made to make the fruits of current and future research more widely accessible. These changes would have to be backed by a range of moral arguments to attract people with diverging notions of global justice. This article explores the main ethical theories used to demand a greater share in the benefits from scientific progress for the poor. Since life sciences bring about a number of special concerns, a short list of conflictive issues is also offered. (shrink)

Explanations of the genuine openness of the future often appeal to objective indeterminacy. According to the received view, such indeterminacy is indeterminacy of certain future-tensed state of affairs that presently obtain. We shall call this view the weak indeterminate present, to distinguish it from the view we will defend in this paper, which we dub the strong indeterminate present. According to our view, unsettledness of the future is grounded on the present indeterminacy of some present-tensed state of affairs. In order (...) for an indeterminate present-tensed state of affairs to explain the unsettledness of a future-tensed state of affairs, there has to be a connection between the two. We argue that this connection can only be provided if we look at the internal structure of the relevant state of affairs. Finally, we will suggest that the best background theory to explain the connection are the so-called spontaneous collapse models of quantum mechanics. (shrink)

Farmers’ organizations all over the world are very well aware that in order to build and retain a critical mass with sufficient bargaining power to democratically influence local governments and international organizations they will have to unite by identifying common goals and setting aside their differences. After decades of local movements and struggles, farmers’ organizations around the globe found in the concept of “food sovereignty” the normative framework they were long searching for. The broadness of the concept has had a (...) remarkable success in embracing the interests of food producers and consumers from all geographic locations and development levels. (shrink)

This paper argues for a revised concept of authenticity entailing two demands that must be balanced. The first demand moves authenticity from the position of a strictly self-regarding virtue towards the position of a fully social virtue, acknowledging the crucial feature of steadiness, i.e. self-consistency, as being precisely what we ‘naturally’ lack. Nevertheless, the value of personal authenticity in a modern, open society comes from the fact that it brings about not only steadiness, but also the public development of a (...) variety of existential options that can be understood as Millian ‘original experiments in living’. Thus the second demand of authenticity is a demand for ‘experimental’ authenticity which covers the whole spectrum of technologies of the self, from Nietzschean ‘brief habits’, to the use of enhancement technologies. (shrink)

As a policy instrument that is deeply rooted in technology assessment, the precautionary principle examines the effects of a given object on humans and the environment. In practice the principle is rarely used to analyze the effects of our safety measures on the object itself or the way it is produced. Yet it is exactly in the effect on the blood procurement system that blood safety regulations based on the precautionary principle have to be particularly careful, as the vast majority (...) of blood products in the Global North are obtained through donations. (shrink)

Achieving energy sovereignty is increasingly gaining prominence as a goal in energy politics. The aim of this paper is to provide a conceptual analysis of this principle from an ethics and social justice perspective. We rely on the literature on food sovereignty to identify through a comparative analysis the elements energy sovereignty will most likely demand and thereafter distinguish the unique constituencies of the energy sector. The idea of energy sovereignty embraces a series of values, among which we identified: (i) (...) accessibility, to allow access to everyone, (ii) empowerment and recognition, to develop and sustain capabilities to collaboratively produce solution-oriented energy system knowledge and effectively participate in governance, (iii) stewardship and sustainability, to be able to design and manage decentralised renewable systems in view of protecting the environment, (iv) self-sufficiency, to reduce the negative shocks of exploitative business practises, (v) resilience, to maintain production capacities while withstanding socioeconomic, political, environmental and climatic shocks, (vi) peace, to establish production systems that do not involve hostile relations, (vii) transparency and self-determination, to establish democratic decision-making mechanisms that give a voice to previously underrepresented groups and limit corporate takeover (viii) gender-justice, by acknowledging the contributions of women and eliminate barriers to their empowerment. With a conceptual framework of energy sovereignty, we present a rationale that draws on the key values to be considered when formulating policy solutions for the energy sector. (shrink)

Time-tested commons characterize by having instituted sanctioning mechanisms that are sensitive to the circumstances and motivations of non-compliers. As a proposed Global Antimicrobial Commons cannot cost-effectively develop sanctioning mechanisms that are consistently sensitive to the circumstances of the global poor, I suggest concentrating on establishing a wider set of incentives that encourages both compliance and participation.

The mixture of political, social, cultural and economic environments in Latin America, together with the enormous diversity in climates, natural habitats and biological resources the continent offers, make the ethical assessment of agricultural policies extremely difficult. Yet the experience gained while addressing the contemporary challenges the region faces, such as rapid urbanization, loss of culinary and crop diversity, extreme inequality, disappearing farming styles, water and land grabs, malnutrition and the restoration of the rule of law and social peace, can be (...) of great value to other regions in similar latitudes, development processes and social problems. This chapter will provide a brief overview of these challenges from the perspective of a continent that is exposed to the consequences of extreme inequality in multiple dimensions and conclude by arguing for the need to have a continuous South-South dialogue on the challenges of establishing socially and environmentally sustainable food systems. (shrink)

As populations grow and arable land becomes increasingly scarce, large-scale long- term land leases are signed at a growing rate. Countries and investors with large amounts of financial resources and a strong agricultural industry seek long-term land leases for agricultural exploitation or investment purposes. Leaders of financially poorer countries often advertise such deals as a fast way to attract foreign capital. Much has been said about the short-term social costs these types of leases involve, however, less has been said about (...) the normative dimension of their long-term environmental impact. We therefore will focus on the likely impact such deals have for soil conservation, by (1) briefly introducing the basics of long-term leasing arrangements by comparing land leases to the renting of buildings, (2) explaining from a soil sciences perspective the difficulties in assessing the current value of an estate and in calculating the damages of soil erosion and degradation, and (3) show how difficult it is to incentivize the conservation of soil quality when one cannot sufficiently and cost-effectively valorize existing environmental capital and eventual future damages. Attempting to oblige tenants through contracts to invest in sustainable stewardship has limited potential when liability payments do not reflect true costs and are hard to enforce. (shrink)

In order to grasp the true ethical meaning of Foucault's aesthetics of existence, I begin by explaining in what sense he was an anti-normativist, arguing that the most important thing about the "final" Foucault is his strong emphasis on the idea of human freedom. I go on with a brief discussion about Foucault's sources of inspiration and a criticism of Rorty's kindred plea for "aesthetic life". I strongly reject the interpretation of Foucault's aesthetics of existence in terms of narcissistic individualism, (...) arguing, on the contrary, that it has a definite communitarian dimension. I also claim that it is rooted in the Socratic and Stoic understanding of "care of the self," at the same time allowing new challenging developments fitted for our "post-duty" historical age, by way of analogy with the process of artistic making. I conclude with some short answers to a few questions regarding the status of this aesthetics of living. (shrink)

Taking into consideration the extremely harsh public health conditions faced by the majority of the world population, the Health Impact Fund (HIF) proposal seeks to make the intellectual property regimes more in line with human rights obligations. While prioritizing access to medicines and research on neglected diseases, the HIF makes many compromises in order to be conceived as politically feasible and to retain a compensation character that makes its implementation justified solely on basis of negative duties. Despite that current global (...) health realities make such steps reasonable, the paper looks up the negative effects on one overlooked human right: the right to participate in scientific advancement. (shrink)

We are already past the point where climate change mitigation alone does not suffice and major efforts need to be undertaken to adapt agriculture to climate change. As this situation was both foreseeable and avoidable, it is urgent to see that particularly people who have historically contributed the least to climate change do not end up assuming most of the costs. Climate change will have the worst effects on agriculture in the tropical region in the form of droughts, extreme heat (...) waves and massive storms. The historical unequal contributions to climate change and its unjustly distributed consequences morally oblige us to distribute global adaptation costs fairly. Yet to have a full understanding of the social implications of adapting to climate change we need to look beyond making adaptation technologies accessible and available. Using a social justice framework, I defend fair prices of adaptation technologies as a demand of justice in exchange, an allocation of research attention proportional to urgent global needs as distributive justice, inclusive technology development and governance as contributive justice and addressing the interests of future generations as intergenerational justice. (shrink)

Intellectual property regimes necessarily create artificial scarcity leading to wastage, both by blocking follow-up research and hindering access to those who are only able to pay less then the actual retail price. After revising the traditional arguments to hinder access to people’s intellectual labour we will examine why we should be more open to allow free-riding of inventive efforts, especially in cases where innovators have not secured the widest access to the fruits of their research and failed to cooperate with (...) follow-up innovators. We will do so by questioning the voluntariness involved in consumption of objects of innovation, restating the positive social externalities that arise when wider access to the fruits of innovation is assured, and examining the eventual harms innovators face. (shrink)