Datorită impactului său așteptat în economie și societate, a cincea generație de telecomunicații mobile (5G) este una dintre cele mai importante inovații ale timpului nostru. Așteptările cresc cu capacitățile de bandă largă ale 5G, accesibile tuturor și peste tot, la o calitate și fiabilitate mai bune. Dintr-o perspectivă conceptuală, tehnologia 5G promite să ofere latență scăzută, viteză mare și conexiuni mai fiabile la noile generații de sisteme autonome și dispozitive de ultimă generație, acoperind atât comunicațiile masive, cât și cele critice (...) de tip mașină. -/- IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 16-22 ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT51114. (shrink)

Odată cu creșterea volumului de date pe Internet, în media socială, cloud computing, dispozitive mobile și date guvernamentale, Big Data devine în același timp o amenințare și o oportunitate în ceea ce privește gestionarea și utilizarea acestor date, menținând în același timp drepturile persoanelor implicate. În fiecare zi, folosim și generăm tone de date, alimentând bazele de date ale agențiilor guvernamentale, companiilor private și chiar cetățenilor privați. Beneficiem în multe feluri de existența și utilizarea Big Data, dar trebuie să ne (...) amintim de asemenea că „nu există nimic gratuit”. Există riscuri în utilizarea Big Data, un fel de parte întunecată. Schimbările de piață pot fi obținute prin utilizarea Big Data: în timp ce acestea pot fi pozitive pentru cineva, ele pot dăuna altcuiva. Riscurile potențiale provin și de la agențiile publice. Este clar că datele mari pot aduce beneficii cetățenilor și companiilor, dar trebuie să fie echilibrate de o conștientizare sporită a „părții întunecate” a Big Data în exploatarea noilor capacități și oportunități pe care le oferă tuturor . -/- CUPRINS -/- 1. Big Data - Definiție - Caracteristici - Clasificarea datelor mari - Arhitectura - Tehnologii - Oportunități - Provocări - Critici - - Criticile paradigmei Big Data - - Criticile modelului "V" - - Criticile de noutate - - Criticile execuției Big Data - 1.1 Viața datelor mari - - Nașterea - - Copilăria - - - Educație - - - Divertisment - - Adolescența - - - Servicii online - - - Comunicații mobile - - - Servicii de streaming - - Adulți tineri - - - Căutarea de locuri de muncă - - - Servicii bancare și asigurări - - - Utilități - - - Dating online și pornografie - - Vârsta medie - - - Servicii de sănătate - - - Aplicații pentru îngrijire și aplicații pentru sănătate și fitness - - - Căutarea de locuri de muncă - - - Dating online - - Bătrânețea - - - Îngrijirea sănătății - - Moartea - 1.2 Aplicații - - Guvern - - Dezvoltare internațională - - Fabrici - - Sănătate - - Educaţie - - Mass-media - - Asigurare - - Internetul obiectelor (IoT) - - Tehnologia informației - 1.3 Studii de caz - - Guvern - - - China - - - India - - - Israel - - - Regatul Unit - - - Statele Unite ale Americii - - Cu amănuntul - - Ştiinţă - - Sport - - Tehnologie - - Activități de cercetare - - - Prelevarea de date mari - 1.4 Agenda europeană privind societatea digitală - - Cadrul juridic - - Peisajul opiniei părților interesate - 1.5 GDPR - - Etapele procesării datelor personale - - Principiile procesării datelor - - Politica de confidențialitate și transparența - - Scopurile procesării datelor - - Confidențialitate prin design și implicită - - - Paradoxul (legal) al Big Data - - Domeniul teritorial al GDPR - - Definirea datelor mari, a datelor personale și a datelor anonime - - Etapele procesării datelor cu caracter personal - - Principii de prelucrare a datelor - - Politica de confidențialitate și Transparența - - Scopuri de prelucrare a datelor - - Confidențialitate prin design și confidențialitate în mod implicit - - Paradoxul (legal) al datelor mari 2. Analiza Big Data - 2.1 Analitica - - Analitica vs. analiză - - Aplicații ale analiticii - - - Optimizarea marketingului - - - Analiza oamenilor - - - Analiza portofoliului - - - Analitica riscurilor - - - Analitica digitală - - - Analitica securității - - - Analitica software-ului - - Provocări - - Riscuri - 2.2 Analitica predictivă - - Definiție - - Procesul de analitica predictivă - - Tipuri - - - Modele predictive - - - Modele descriptive - - - Modele de decizie - - Aplicații - - - Managementul relațiilor cu clienții analitic (CRM) - - - Protecția copilului - - - Sisteme de suport decizional clinic - - - Analiticile colecțiilor - - - Vânzări încrucișate - - - Retenția clienților - - - Marketing direct - - - Detectarea fraudelor - - - Prezicerea rezultatelor deciziilor legale - - - Previziuni privind portofoliul, produsele sau economia - - - Managementul riscului de proiect - - - Acceptanța (Underwriting) - - Tehnologia și influențele big data - - Tehnici analitice - - - Tehnici de regresie - - - - Model de regresie liniară - - - - Modele de alegere discretă - - - - Regresie logistică - - - - Regresie logistică multinomială - - - - Regresie probit - - - - Logit versus probit - - - - Modele pentru serii de timp - - - - Analiza supraviețuirii sau a duratei - - - - Arborele de clasificare și regresie (CART) - - - - Funcții spline adaptive de regresie multivariate - - - Tehnici de învățare automată - - - - Rețele neuronale - - - - Perceptron multistrat (MLP) - - - - Funcții radiale de bază - - - - Mașini cu vectori de suport - - - - Bayesiene naive - - - - Vecinul k-cel mai apropiat - - - - Modelarea predictivă geospațială - - Instrumente - - - PMML - - Critici - 2.3 Analitica prescriptivă - - Istorie - 2.4 Studiul critic al datelor - - Perspective critice - - Abordare: Pragmatismul și etica discursului 3. Etica Big Data - Datele personale ale copiilor - Rolul instituțiilor - - State naționale - - Bănci - Articole relevante de știri despre etica datelor - Legislație relevantă privind etica datelor - 3.1 Principii ale eticii Big Data - - Etica în cercetare - - Conștientizarea - - Consimţământul - - Controlul - - Transparența - - Încrederea - - Proprietatea - - Supravegherea și securitatea - - Identitatea digitală - - Realitatea ajustată - - De-anonimizarea - - Inegalitatea digitală - - Confidențialitatea - - Financiar - - - Cât de mult merită datele? - - Deschidere - 3.2 Probleme etice în cercetare - - Etica cercetării pentru cercetarea socială - - Principalele aspecte etice ale cercetării sociale - - - Intimitate - - - Consimțământ informat - - - De-identificarea - - - Inegalitate – Diviziune digitală - - Integritatea cercetării - - Probleme emergente - - Aviz legal - 3.3 Aspecte filosofice - 3.4 10 reguli de bază în lucrul cu Big Data - - Concluzie Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Comunitățile epistemice sunt rețele informale de experți bazate pe cunoaștere, care influențează factorii de decizie în definirea problemele cu care se confruntă, identificarea diferitelor soluții și evaluarea rezultatelor. Membrii unei comunități epistemice provin din medii academice sau profesionale, și sunt caracterizați de un set de caracteristici unificatoare. Contraspionajul (contrainformațiile) este o activitate destinată să protejeze activitatea de informații a unei organizații împotriva unor agenți statali sau non-statali. DOI: 10.13140/RG.2.2.35622.47683.

Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizați în mod obișnuit de software-ul de analitica social media pentru a oferi o gamă largă de capabilități de analiză și valori care pot fi utilizate de manageri pentru obținerea unor informații critice despre afaceri și facilitarea luării deciziilor eficiente.

This article is the result of the communication presentation that took place at the “II Encontro de Pós-Graduação em Filosofia da UnB”. This article retells the work that investigated the discovery and development of the concept of the particle called the neutrino. For this, the philosophy of Imre Lakatos was used in order to outline a historiography and an epistemo-logical analysis of the scientific process that resulted in the proposal and discovery of the neutrino. A rational reconstruction of the discovery (...) pro-cess was also carried out and how the Principle of Conservation of Energy was articulated around the methodological processes in possible scientific research programs in the development of science that investigates the ex-istence of neutrinos. The work is constantly related to the entries in Imre Lakatos’ philosophy of science and evaluates their applicability in the pro-cess of investigating a specific case of scientific practice. (shrink)

Cartea abordează bazele fenomenlogice din fizica atomică, fizica nucleară, radioactivitatea, fizica particulelor, fisiunea, fuziunea și energia nucleară. Conținutul oferă o perspectivă modernă a domeniului, simultan cu o retrospectivă istorică a dezvoltării sale. Fiecare capitol pune accent pe explicațiile fizice ale fenomenelor, ocurența naturală, măsurare, și utilizarea practică a fenomenelor respective. CUPRINS: Fizica atomică - Natura atomică a materiei - - Ipoteze atomice - - Proprietățile atomilor - - - Proprietăți nucleare - - - Masa - - - Forma și dimensiunea (...) - - - Dezintegrarea radioactivă - - - Momentul magnetic - - - Nivelurile energetice - - - Valența și comportamentul legăturilor - - - Stări - - Imagistica atomică - - Structura atomului - - - Particule subatomice - - - Nucleul - - - Norul de electroni Atomul și cuanta - Descoperirea nucleului atomic - Descoperirea electronului - - Descoperirea - Spectroscopia atomică - Linii spectrale - - Teorie - - Atomii - - Linii spectrale - - - Tipuri de spectre de linii - Modelul Bohr al atomului - - Origine - - Mărimea relativă a atomilor (Raza atomilor) - - - Definiții - - - Raze atomice măsurată empiric - - - Raze atomice calculate - - Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor (Nivele energetice) - - - Explicație - - - Tranziții ale nivelelor de energie - Mecanica cuantică - - Istorie - - Formulări matematice - Principiul corespondenței - - Mecanica cuantică Nucleul atomic și radioactivitatea - Razele X - - Istorie - - Proprietăți - - - Interacțiunea cu materia - - Producere - - - Detectoare - - - Utilizări medicale - Radiații alfa, beta și gama - Radiații ionizante - - Radiația alfa - - - Utilizări - - Radiația beta - - - Utilizări - - Radiația gama - - - Utilizări - Nucleul atomic - - Structura nucleară - - Compoziție și formă - - Forțe - - - Forța nucleară slabă - - - Forța nucleară tare - Izotopi - - Izotop vs. nuclid - - Definiția - - Notație - - Izotopi radioactivi, primordiali și stabili - Dezintegrarea radioactivă - - Baza teoretică a fenomenelor de dezintegrare - - Apariție și aplicații - - Originea nuclizilor radioactivi - Timpul de înjumătățire - - Detectoare de radiații (Detectoare de particule) - - Detectoare de ionizare gazoasă - - Detector de urme nucleare în stare solidă - - Calorimetre - - Detectoare plate cu microcanale - - Detectarea neutronilor - - Detectoare moderne - - - Detector ermetic - - Instrumente de protecție împotriva radiațiilor - - - Instrumente instalate - - - Instrumente portabile - - Detectoare de particule în cercetare - Transmutarea elementelor (Transmutarea nucleară) - - Istorie - - - Alchimie - - - Fizica modernă - - Transmutarea naturală (Transmutarea în univers) - - Transmutarea artificială (Transmutarea deșeurilor nucleare) - - - Tipurile de reactoare - - - Tipuri de combustibil - - - Motivația din spatele transmutării - - - Produse de fisiune cu durată lungă de viață - Izotopi radioactivi (Radionuclizi) - - Origine - - - Natural - - - Fisiunea nucleară - - - Sintetic - - Utilizări - Datarea radiometrică - - Bazele datării radiometrice - - - Dezintegrarea radioactivă - - - Precizia datării radiometrice - - - Temperatura de închidere - - - Ecuația vârstei - - Datarea cu carbon - - - Detaliile fizice și chimice - - - Principii - - - Considerații privind datarea - - Datarea cu uraniu - - - Metoda de datare cu uraniu-plumb - - - Metoda de datare cu uraniu-toriu - Efectele radiațiilor asupra oamenilor - - Efectele asupra sănătății - - Expunerea la radiații - - - Expunerea profesională - - - Expunerea publica - - - Zborul în spațiu - - - Transportul aerian - - - Semne de avertizare privind pericolele de radiație - - Dozarea radiațiilor - - - Măsurare Fizica particulelor - Istoria - Modelul Standard - Fizica particulelor experimentală - Obiecții - Politici publice - Particule elementare - - Particule elementare - - - Fermioni - - - - Cuarci - - - Cuarci - - - - Leptoni - - - Leptoni - - - Bosoni - - - Particule ipotetice - - Particule compuse - - - Hadroni - - - Barioni - - - Mezoni - - - Nuclee atomice - - - Atomi - - - Molecule - - Substanțe condensate - - Alte particule - - Extensii ale Modelului Standard - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluția actuală - Electron - - Clasificare - - Proprietăți fundamentale - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W și Z - - Bosonul Higgs - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicații - - Telefonul – particulă - - Comunicații cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranțele mașinii Fisiunea și fuziunea nucleară - Istorie - - Descoperirea nucleului - - Descoperirea neutronului - - Câmpul bozonic - - Mezoni - Fisiunea nucleară - - Mecanismul - - Reactoare de fisiune nucleară - - - Mecanism - - - - Fisiunea - - - - Generarea de căldură - - - - Răcirea - - - - Controlul reactivității - - - - Generarea de energie electrică - - Reactoare nucleare cu apă grea presurizată - CANDU - - - Scopul utilizării apei grele - - - Avantaje și dezavantaje - - - Emisiile de tritiu - - - Reactorul CANDU - - - Centrala Nucleară de la Cernavodă - - - - Reactoarele - - - - Incidente - - Plutoniu - - - Proprietăți fizice - - Reactoare nucleare reproducătoare - - - Eficiența combustibilului și tipurile de deșeuri nucleare - - - Raportul de conversie, pragul de rentabilitatea, raportul de reproducere, timpul de dublare și arderea - - - Tipuri de reactoare reproducătoare - - Energia de fisiune - - - Centrale nucleare - - - Probleme de mediu - - - Energia nucleară în România - - Echivalența masă-energie în reacțiile nucleare - - - Istorie - - - Exemplu practic - - - Eficiența - Fuziunea nucleară - - Procesul - - Controlul fuziunii (Energia de fuziune) - - - Descriere - - - - Mecanism - - - - Secțiunea transversală - - - - Criteriul Lawson - - - - Produs triplu: densitate, temperatură, timp - - - - Comportamentul plasmei - - - - Captarea energiei Probleme nerezolvate - Fizica nucleară - Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big (...) Data) pe Internet, de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

Michael Devitt dezvoltă o teorie cauzală hibridă a numelor proprii negoale și a anumitor termeni singulari care seamănă semantic cu acestea. Acesta consideră că utilizarea unui nume, desemnează un obiect nu în virtutea diferitelor informații pe care le știm despre el, ci a unei rețele de cauzalitate care începe de la primele utilizări ale numelui pentru a desemna obiectul, printr-un "împrumut de referință" de la utilizările anterioare. DOI: 10.13140/RG.2.2.25499.41769.

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită) O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice. Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică (...) și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile. Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne. CUPRINS: Fizica - Scurtă istorie - Fizica şi filozofia - Teorii de bază în fizică - - Fizica clasică - - Fizica modernă - - Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă - Cercetarea în fizică - - Metode ştiinţifice - - Teorie şi experiment - Domenii de aplicare şi obiective - - Domenii de cercetare - - Direcţii de dezvoltare - - Direcţii actuale de cercetare Teorii - Fizica teoretică - - Teorii recunoscute - - Teorii propuse - - Teorii marginale Teorii recunoscute - Termodinamica - - Legile termodinamicii - - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Mecanica statistică - Relativitatea specială - - Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale - - Invarianţa vitezei luminii - - Lipsa unui cadru de referinţă absolut - - Echivalenţa dintre energie şi masă - - Simultaneitatea - - Evoluţia teoriei relativităţii speciale - Teoria relativităţii generale - - Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale - - Gaura de vierme - - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - - Concluzii - Mecanica cuantică - - Descrierea teoriei - - Formularea matematică - - Interacţia cu alte teorii ale fizicii - - Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice - - - Istoria - - - Filozofia - - - Viitorul - - Optica cuantică - - - Electronica cuantică - - Laser - - - Concepte de bază - - - Terminologie - - - Construcţia unui laser - - - Fizica laserilor - - - Extreme Light Infrastructure - - - Arme cu laser - Teoria câmpului cuantic - - Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite - - Câmpuri cuantice - Modelul Standard - - Teste, predicţii şi provocări Teorii propuse - Teoria finală (Theory of everything) - - Idei speculative - Teoria marii unificări - Teoria M - - Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia - - Caracteristici ale teoriei M - Gravitaţia cuantică în buclă - - Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală - - Buclele Wilson şi reţelele de spin - - Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică - - Testele experimentale de GCB - Emergenţa Teorii marginale - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich Concepte - Mecanica clasică - - Istoria - - Statica - - - Vectori - - - Forţa - - - Momentul forţei - - - Ecuaţiile de echilibru - - - Momentul de inerţie - - - Solide - - - Fluide - - Dinamica - - - Principii - - - Dinamica liniară şi de rotaţie - - - Forţa - - - Legile lui Newton - - Frecarea - - - Legile frecării uscate - - - Reducerea frecării - Materia - - Antimateria - Energia - - Legile conservării în fizică - - - Filosofia legilor de conservare - - Masa - - - Masa inerţială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - - Cantitatea de mişcare (impulsul) - - - Cantitatea de mişcare în mecanica clasică - - - Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă - - - Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică - - Momentul cinetic - - Spinul - - - Istoria - - - Aplicaţii - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - - Viteza - - Forţa - - - Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă - - - Unităţi imperiale de forţă - - Momentul forţei - Sisteme fizice - Unde - - Exemple de unde - - Proprietăţi caracteristice - - Unde transversale şi longitudinale - - Polarizarea - - Descriere fizică a unei unde - - Unde de deplasare - - Ecuaţia undelor - - Entanglementul cuantic - - Magnetism - - - Dipoli magnetici - - - Modele de materiale magnetice - - Electricitatea - - - Istorie - - - Puterea electrică - - - Curentul electric - - - Fenomene electrice în natură - - Radiaţia electromagnetică - - Temperatura - - - Unităţi de temperatură - - - Bazele teoretice - - - Capacitatea termică - - - Temperatura în gaze - - - Măsurarea temperaturii - - - Temperaturi negative - - Entropia - - - Schimbarea de entropie în motoarele termice - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - - Măsurarea entropiei - - Informaţia în fizică - - - Informaţia clasică vs informaţia cuantică - - - Informaţii clasice - - - Informaţiile fizice şi entropia - Tranziţii - - Tranziţii de fază - - - Clasificarea tranziţiilor de fază - - - - Clasificarea Ehrenfest - - - - Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază - - - Proprietăţi ale tranziţiilor de fază - - - - Puncte critice - - - - Simetria - - - - Exponenţi critici şi clase de universalitate - - Supraconductibilitatea - - - Istoria - - - Teorii ale supraconductibilităţii - - - Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii - - - Proprietăţile elementare ale supraconductorilor - - Superfluiditatea Forţe fundamentale - Gravitaţia - - Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton - - - Forma vectorială - - - Istorie - - - Reticenţele lui Newton - - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Teoria relativităţii generale a lui Einstein - - - Mecanica cuantică şi ondulatorie - - Situaţii specifice - - - Gravitaţia Pământului - - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului - - - Gravitaţia și astronomia - - - Radiația gravitațională - - - Viteza gravitaţiei - Electromagnetism - - Descrierea matematică - - Câmp electric E - - Metoda electromagnetică - - Electrostatica - - - Serii triboelectrice - - - Generatoare electrostatice - - - Neutralizarea sarcinilor - - - Inducţia sarcinilor - - - Electricitatea "statică" - Forţa nucleară slabă - Forţa nucleară tare Particule - Particule elementare - - Proprietăţi conceptuale - - - Dimensiunea - - - Compoziţia - - Modelul Standard în fizica particulelor elementare - - - Fermioni fundamentali - - - - Antiparticule - - - - Cuarci - - - Bosoni fundamentali - - - - Gluoni - - - - Bosoni electroslabi - - - - Bosonul Higgs - - Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Atomi - - Modele istorice de atomi - - Nucleul atomic - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluţia actuală - Electroni - - Istoria - - Detalii tehnice - - Electricitate - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W şi Z - - Bosonul Higgs - Gravitoni - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicaţii - - Telefonul – particulă - - Comunicaţii cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Cvasiparticule - - Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp - - Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective - - Efectul asupra proprietăţilor colective - - Istoria - Fononi - - Unde de reţea - - Fononi acustici şi optici Subdomenii - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - - Propagarea undelor: nivele de presiune - - - Propagarea undelor: frecvenţa - - - Transducţia în acustică - Astrofizica - - Erupţii solare - - - Evoluţia exploziilor solare - - - Impactul exploziilor solare asupra omenirii - - - - Ejecţia masei coronariene - - - - Misiunile spaţiale - - - - Întreruperi de energie electrică - Fizica atomică, moleculară, şi optică - - Apa grea - - Osmoza - Fizica computaţională - Fizica materiei condensate - Criogenia - Mecanica fluidelor - Optica - - Optica clasică - - Optica modernă - Fizica plasmei - Fizica particulelor - - Istoria - - Modelul Standard - - Fizica particulelor experimentală - - Obiecţii - - Politici publice Metode - Metode ştiinţifice - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Observaţia - - - Ipoteza - - - Predicţia - - - Verificarea - - - Evaluarea - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - Mărimi fizice - Măsurători fizice - Analiza dimensională - - Exemplu aplicat - Statistica Tabele - Legile fizicii - Constante fizice - Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură - - Origine - - Scrierea SI - - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI - - - Lungime (l) - - - Masa (m) - - - Timp (t) - - - Curentul electric (I) - - - Temperatura termodinamică (T) - - - Cantitatea de substanţă (n) - - - Intensitatea luminoasă (I) - - Unităţi SI derivate - - Prefixe SI în fizică - - - Unităţi folosite în afara SI - Unităţi fizice - - Unităţi ca dimensiuni - - Unităţi de bază şi derivate - - Conversia unităţilor - - Prefixele in sistemul SI - - Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice Istoria - Fizica în antichitate - Fizica în Evul Mediu - Fizica în sec. XVI-VIII - Fizica în sec. XIX - Fizica în sec. XX Probleme nerezolvate în fizică Domenii interdisciplinare - Fizica aplicată (Fizica tehnologică) - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranţele maşinii Domenii înrudite - Relaţia fizicii cu alte domenii - - Cerinţe preliminare - - Applicaţii şi influenţe - Astronomia - - Scurtă istorie - - Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie. - - - După subiect - - - Modalităţi de obţinere a informaţiilor - - Telescoape - - - Tipuri de telescoape - - Planetele rătăcitoare - Biofizica - - Subiecte în biofizică şi domenii conexe - - Biofizicieni celebri - Chimia fizică - - Concepte-cheie - Cosmologia - - Subiecele din cosmologie includ: - - - Cosmologia fizică - - - Cosmologii alternative - - - Cosmologia filosofică - - - Cosmologia religioasă - Electronica - - Exemplu - Geofizica - - Metode - - - Geodezie - - - Sonde spaţiale - - Cutremure - Fizica chimică - Ingineria - - Sarcina ingineriei - - Rezolvarea problemelor - - Utilizarea calculatoarelor - - Etimologia - - Conexiunile cu alte discipline - Ştiinţa materialelor Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - Contact . (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, de Nicolae Sfetcu -/- SOFTWARE Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Tipuri de date atomice în Python, (...) de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT35986. (shrink)

Orice lucrător pus astăzi în postura ingrată de cadru didactic – îi exceptăm aici pe acei artizani ai cunoaşterii care se mai bucură încă de autonomia şi demnitatea profesoratului elitist de secol XX, un privilegiu din ce în ce mai rar, care probabil peste cincizeci de ani va fi dispărut cu totul – se va regăsi măcar parţial în experienţa şi observaţiile autorului, care îşi vede studenţii cufundaţi într‑o contradictorie stare de depresie hedonică, căutând satisfacţie în feedback‑ul senzorial al conectării (...) permanente în reţelele de comunicaţii globale, dar fiind incapabili să se bucure de ea. (shrink)

Analitica rețelelor sociale este arta și știința de a extrage informații valoroase ascunse din cantități mari de date semi-structurate și structurate de rețele sociale. Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizate în mod obișnuit de software-ul de analitica social media, folosind diverse instrumente specifice. În poziționarea unui program de analitica rețelelor sociale ca parte a practicii de business intelligence a unei organizații sau intelligence pentru un (...) serviciu de informații, BI poate fi conceptualizată atât ca proces, cât și ca produs. (shrink)

În ultimii 60 de ani puterea de calcul a crescut exploziv, în special datorită cercetărilor spațiale, militare și industriale, și forțați fiind de recenta pandemie de COVID-19 și de conflictele geopolitice. Caracteristicile specifice viitorului apropiat vor fi putere de calcul mult sporită, dispozitive mai inteligente, dataficarea tuturor aspectelor vieții noastre, încrederea sporită în tehnologiile digitale, automatizarea sporită a proceselor industriale. Domeniile cele mai vizate sunt Internetul lucrurilor, realitatea virtuală, realitatea augmentată și inteligența artificială. Tendințele IT în afaceri, militare și geopolitică, (...) vor remodela viitorul nostru în plan social. Există tehnologii care nu sunt încă în stadiul lor stabil și matur, inclusiv rețele 5G, blockchain, realitate virtuală, etc. dar cărora analiștii le întrevăd un mare potențial. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Challenges and Limitations in the Use of Artificial Intelligence Provocări și limitări în utilizarea inteligenței artificiale -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Impact of Big Data Technology on Contemporary Society Impactul tehnologiei Big Data asupra societății contemporane -/- Methods, Techniques and Patterns of Advanced Persistent Threats – APT Lifecycle Metode, tehnici (...) și modele ale amenințărilor persistente avansate – Ciclul de viață al APT -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- The Revolutionary Role of Blockchain Technology in Communication Rolul revoluționar al tehnologiei blockchain în comunicare -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- AI Algorithms Used in National Security Algoritmi IA utilizați în securitatea națională -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Cyber Security and Cyber Warfare Securitatea cibernetică și războiul cibernetic -/- Advanced Persistent Threats in Cyber Security Amenințările Persistente Avansate în securitatea cibernetică -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT15115. (shrink)

Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor (...) să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Levering Data Science in the Detection of Advanced Persistent Threats Utilizarea științei datelor în detectarea amenințărilor persistente avansate -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Detecting Advanced Persistent Threats in Cyber Warfare – Academic Studies Detectarea amenințărilor persistente avansate în războiul cibernetic – Studii academice -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- Artificial Intelligence (...) in Communications in Electronic Warfare Inteligența artificială în comunicații în războiul electronic -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- Artificial Intelligence Algorithms in Electronic Warfare Algoritmi de inteligența artificială utilizați în războiul electronic -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Cyber Attack Case Studies – Advanced Persistent Threats Studii de caz privind atacurile cibernetice – Amenințările persistente avansate -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT78551 . (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Tools Used in AI Development – The Turing Test Instrumente utilizate în dezvoltarea IA – Testul Turing -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Trends in the Evolution of Artificial Intelligence – Intelligent Agents Tendințe în evoluția inteligenței artificiale – Agenți inteligenți -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- Security in 5G Telecommunications Networks (...) with 5G Core Securitatea în rețelele de telecomunicații 5G cu 5G Core -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- Alignment, Explainability and Confinement as Goals of Artificial Intelligence Alinierea, explicabilitatea și confinarea ca obiective ale inteligenței artificiale -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Threats of Artificial Intelligence for Cybersecurity Amenințări ale inteligenței artificiale pentru securitatea cibernetică -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT23696. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Provocări în inteligența artificială -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Blockchain Design and Modelling -/- TELECOMUNICAȚII Arhitectura de bază a rețelelor 5G -/- INTERNET Big Data Ethics in Education and Research -/- SOFTWARE Tableau Software: Vizualizarea și analiza datelor -/- PROGRAMARE Rezumarea automată în inteligența artificială prin învățare nesupravegheată: TextRank -/- DEZVOLTARE WEB Argumentele funcțiilor PHP – Transmiterea (...) argumentelor prin referință -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Criptomonede și criptosecurități – Contracte inteligente -/- ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT55267. (shrink)

În peisajul contemporan al administrației publice, au avut loc schimbări semnificative, determinate de nevoia de eficiență, transparență și implicarea sporită a cetățenilor . Trei concepte esențiale încapsulează aceste schimbări: noul management public, guvernanța electronică, și rolul omniprezent al rețelelor sociale. Fiecare reprezintă o abordare transformatoare a guvernării, modelând colectiv un sector public mai receptiv și mai responsabil. Această carte explorează contribuțiile semnificative ale social media la modelele de guvernare democratică, realizarea principiilor noului management public și a guvernanței electronice. Analizează modul (...) în care media electronică facilitează transparența, îmbunătățește responsabilitatea și implicarea cetățenilor, și încurajează guvernarea colaborativă, redefinind astfel modelele tradiționale de administrație publică. DOI: 10.58679/MM66327. (shrink)

Peisajul tehnologic global modern este modelat de progrese rapide și interconectivitate, ceea ce duce la un ecosistem complex de inovare, competiție și colaborare. Evoluții semnificative se constată în inteligența artificială , telecomunicații, biotehnologie și tehnologii energetice. Digitalizarea redefinește industrii precum sănătatea, transporturile și finanțele, în timp ce fluxurile de date transfrontaliere și infrastructura 5G accelerează conectivitatea globală. Jucători cheie precum Statele Unite, China și Japonia investesc masiv în cercetare și dezvoltare, împingând mai departe capacitățile AI și ale calculului cuantic. Aceste (...) națiuni au adoptat inițiative strategice pentru a-și spori încrederea în sine tehnologică și pentru a se asigura că companiile lor rămân în fruntea inovației. Uniunea Europeană este poziționată ca un jucător distinct în peisajul tehnologic global, având ca scop stimularea inovației, asigurând în același timp încrederea, confidențialitatea și sustenabilitatea. Prin valorificarea puterii sale de reglementare, investind în infrastructura digitală și sporind colaborarea între statele membre, UE încearcă să-și sporească autonomia strategică și competitivitatea în fața schimbărilor tehnologice rapide. România a cunoscut o dezvoltare semnificativă în sectorul său tehnologic în ultimele două decenii. Condusă de o combinație de sprijin guvernamental, o forță de muncă bine educată și poziționare strategică în Uniunea Europeană, România își pune din ce în ce mai mult amprenta pe scena tehnologiei. Acest studiu oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor tehnologice globale actuale și starea resurselor tehnologice din Uniunea Europeană și în special din România, analizând punctele forte și punctele slabe ale sectorului și evidențiind oportunitățile și provocările care urmează. (shrink)

Inteligența artificială este un domeniu transformator care a captat atenția oamenilor de știință, inginerilor, întreprinderilor și guvernelor din întreaga lume. Pe măsură ce avansăm mai departe în secolul 21, au apărut câteva tendințe proeminente în domeniul IA. Inteligența artificială și tehnologia de învățare automată sunt utilizate în majoritatea aplicațiilor esențiale ale anilor 2020. Propunerile de control al capabilității inteligenței artificiale, denumite și în mod mai restrictiv confinarea IA, urmăresc să sporească posibilitatea de a monitoriza și controla comportamentul sistemelor IA, inclusiv (...) inteligența generală artificială, propusă pentru a reduce pericolul pe care l-ar putea prezenta dacă sunt nealiniate. Cercetarea și dezvoltarea menite să valideze răspunsuri la toate aceste întrebări trebuie să includă filozofia pentru formalismele sale robuste. (shrink)

In this article we defend a moral conception of cosmopolitanism and its relevance for moral education. Our moral conception of cosmopolitanism presumes that persons possess an inherent dignity in the Kantian sense and therefore they should be recognised as ends‐in‐themselves. We argue that cosmopolitan ideals can inspire moral educators to awaken and cultivate in their pupils an orientation and inclination to struggle against injustice. Moral cosmopolitanism, in other words, should more explicitly inform the work that moral educators do. Real‐world constraints (...) on moral action and the need to prioritise one’s sometimes conflicting responsibilities will often qualify cosmopolitan justice as supererogatory. This fact does not absolve persons from aspiring to see themselves as having the moral obligation to help others in need, while recognising that their factual obligations are more modest in being bound by what they are actually able to do. (shrink)

[Ronald de Sousa] Taking literally the concept of emotional truth requires breaking the monopoly on truth of belief-like states. To this end, I look to perceptions for a model of non-propositional states that might be true or false, and to desires for a model of propositional attitudes the norm of which is other than the semantic satisfaction of their propositional object. Those models inspire a conception of generic truth, which can admit of degrees for analogue representations such as emotions; belief-like (...) states, by contrast, are digital representations. I argue that the gravest problem-objectivity-is not insurmountable. /// [Adam Morton ] It is accuracy rather than truth itself that is valuable. Emotional truth is a dubious though attractive notion, but emotional accuracy is much easier to make sense of. My approach to accuracy goes via an account of what makes a story accurate. Stories can be accurate but not true, and emotions can be accurate whether or not they are true. The capacity for emotional accuracy, for emotions that fit a person's situation, is an aspect of emotional intelligence, which is as important an aspect of rational human agency as the intelligent formation of beliefs and desires. (shrink)

This is the report on the XVI BRAZILIAN LOGIC CONFERENCE (EBL 2011) held in Petrópolis, Rio de Janeiro, Brazil between May 9–13, 2011 published in The Bulletin of Symbolic Logic Volume 18, Number 1, March 2012. -/- The 16th Brazilian Logic Conference (EBL 2011) was held in Petro ́polis, from May 9th to 13th, 2011, at the Laboratório Nacional de Computação o Científica (LNCC). It was the sixteenth in a series of conferences that started in 1977 with the aim of (...) congregating logicians from Brazil and abroad, furthering interest in logic and its applications, stimulating cooperation, and contributing to the development of this branch of science. EBL 2011 included more than one-hundred and fifty participants, all of them belonging to prominent research institutes from Brazil and abroad, especially Latin America. The conference was sponsored by the Academia Brasileira de Ciências (ABC), the As- sociation for Symbolic Logic (ASL), Universidade Estadual de Campinas (UNICAMP), Centre for Logic, Epistemology and the History of Sciences (CLE), Laboratório Nacional de Computação o Científica (LNCC), Pontif ́ıcia Universidade Cato ́lica do Rio de Janeiro (PUC- Rio), Sociedade Brasileira de Lógica (SBL), and Universidade Federal Fluminense (UFF). Funding was provided by Conselho Nacional de Desenvolvimento Cient ́ıfico e Tecnolo ́ gico (CNPq), Fundac ̧a ̃o de Amparo `a Pesquisa do Estado de São Paulo (FAPESP), Fundação Euclides da Cunha (FEC), and Universidade Federal Fluminense (UFF). The members of the Scientific Committee were: Mário Folhadela Benevides (COPPE- UFRJ), Fa ́bio Bertato (CLE-IFCH-UNICAMP), Jean-Yves Béziau (UFRJ), Ricardo Bianconi (USP), Juliana Bueno-Soler (UFABC), Xavier Caicedo (Universidad de Los An- des), Walter Carnielli (CLE-IFCH-UNICAMP), Oswaldo Chateaubriand Filho (PUC-Rio), Marcelo Esteban Coniglio (CLE-IFCH-UNICAMP), Newton da Costa (UFSC, President), Antonio Carlos da Rocha Costa (UFRG), Alexandre Costa-Leite (UnB), I ́tala M. Loffredo D’Ottaviano (CLE-IFCH-UNICAMP), Marcelo Finger (USP), Edward Hermann Haeusler (PUC-Rio), Décio Krause (UFSC), João Marcos (UFRN), Ana Teresa de Castro Martins (UFC), Maria da Paz Nunes de Medeiros (UFRN), Francisco Miraglia (USP), Luiz Car- los Pereira (PUC-Rio and UFRJ), Elaine Pimentel (UFMG), and Samuel Gomes da Silva (UFBA). The members of the Organizing Committee were: Anderson de Araujo (UNICAMP), Walter Carnielli (CLE-IFCH-UNICAMP), Oswaldo Chateaubriand Filho (PUC-Rio, Co- chair), Marcelo Correa (UFF), Renata de Freitas (UFF), Edward Hermann Haeusler (PUC- RJ), Hugo Nobrega (COPPE-UFRJ), Luiz Carlos Pereira (PUC-Rio e IFCS/UFRJ), Leandro Suguitani (UNICAMP), Rafael Testa (UNICAMP), Leonardo Bruno Vana (UFF), and Petrucio Viana (UFF, Co-chair). (shrink)

A discussion of the origins of the very notion of development, its role in eocnomic thoery, and its discussion in applied ethics.

In this paper we try to bring some clarification in the recent debate on causal pluralism. Our first aim is to clarify what it means to have a pluralistic theory of causation and to articulate the criteria by means of which a certain theory of causation can or cannot qualify as a pluralistic theory of causation. We also show that there is currently no theory on the\nmarket which meets these criteria, and therefore no full-blown pluralist theory of causation exists. Because (...) of this, we offer a general strategy by means of which pluralist theories of causation can be developed. (shrink)

In this paper art history and visual studies, the disciplines that study visual culture, are presented as a field whose conjectural paradigm can be used to understand the epistemic problems associated with abduction. In order to do so, significant statements, concepts and arguments from the work of several specialists in this field have been highlighted. Their analysis shows the fruitfulness and potential for understanding the study of visual culture as a field that is interwoven with the assumptions of abductive cognition.

Mechanisms for QoS provisioning in communication networks range from flow-based resource reservation schemes, providing QoS guarantees, through QoS differentiation based on reservation aggregation techniques to adaptation of applications, compensating for incomplete reservations. Scalable, aggregation-based reservations can also be combined with adaptations for a more flexible and robust overall QoS provisioning. Adaptation is particularly important in wireless networks, where reservations schemes are more difficult to realize. It is widely accepted that usability of Cellular or Mobile IP can be largely improved if (...) adaptation is incorporated. Adaptation, in turn, depends on coding techniques involved and on user requirements. Those impose certain preferences and ordering relations on QoS hierarchies or degradation paths to be followed along when adaptation is performed. With the advent of MPEG4 coding techniques, more sophisticated adaptation schemes are more likely to be supported in the future. (shrink)

In this paper, we discuss an abductive argument for the existence of God from the experience of awe at natural beauty. If God's creative work is a viable explanation for why we experience awe at natural beauty, and there is no satisfactory naturalistic explanation for the origins of such experiences, then we have defeasible evidence that God exists. To evaluate the argument's tenability, we assess the merits of the two main theocentric frameworks that can be marshaled to answer the question (...) of why human beings experience awe at natural beauty: (1) taking the experience of natural beauty as resulting from God's design intentions and (2) conceiving experiences of natural beauty as religious experiences in themselves. We argue that the presence of phenomenological content the fine-grainedness of which exceeds our descriptive and conceptual capacities is better accounted for by the latter hypothesis: experiencing natural beauty amounts to experiencing divine attributes. We conclude that the argument's theological premise is tenable and, having previously argued for the empirical premise (Porcher & De Luca-Noronha, 2021), we conclude that awe at natural beauty is best explained by the existence of God. (shrink)

This paper aims to show issues raised by lacanian psychoanalyses concerning the reasons of the phenomenon of aggressiveness, mainly due to the frequency of this phenomenon in education. In this paper, it was intended to highlight the philosophical dimension of the problem, since we are using basically the dissertative method. Lacan takes Hegelian and Marxist legacy to develop the thesis of aggressiveness as realization of a dynamic introduced from the gaze and that has its modus operandi in the movements of (...) alienation and non-alienation. The aggressiveness illustrated, for example, by the injuries suffered by teachers shows itself as a tentative to cause the fall of the Other, this fall is considered as the object a of which its appearance is regulated by the Oedipus Complex. Namely, both the way how the parental authority figures are inscribed in the significant chains that compose the individual and how this inscription shapes the existential possibilities of interaction with the opposite sex would be the key to foresee the extent the individual makes use of aggressiveness. In this way, the Oedipus complex, reinvested by the event of puberty would be responsible for the displacement of the libido one time to the ´Other´ and other time to the own subject. The Other, in the theoretical development of Lacan that follows the decade of 1960, comprehends the identifier choices and also what escapes from any identification. The Other, as a teacher, has the role of positioning itself to generate intuitively one process of identification and has the delicate function of sustain the dialectic that emerges in the moment where the Other falls, moment which usually comes after the identification and that happens with a joy capable of unveiling the object a. Although the role of education is not to maintain an auscultation to this object, the education can influence its nonexclusion and make this object be contoured with the advent of singularities. In this moment, the explicitness of the rules which education constitutes itself as well as the empathy from the educator can be a fundamental instrument in education like the subject to be taught. From the text, we can conclude that: we need to put the aggressiveness in our speech as via of achievement of the non-alienation process conjugated with the possibility to support the desire. (shrink)

Abordagens pós-cognitivistas mais recentes têm lançado duras críticas à noção de representação mental, procurando ao invés disso pensar a mente e a cognição em termos de ações corporificadas do organismo em seu meio. Embora concordemos com essa concepção, não está claro que ela implique necessariamente a rejeição de qualquer tipo de vocabulário representacional. O objetivo deste artigo é argumentar que representações podem nos comprar uma dimensão explicativa adicional não disponível por outros meios e sugerir que, ao menos em alguns casos, (...) elas podem participar da explicação de performances ou capacidades cognitivas. A noção de representação apresentada, como deixaremos claro ao longo do artigo, não viola os preceitos metodológicos mais caros à cognição 4E em geral e ao enativismo em particular, podendo, portanto, ser utilizada como uma ferramenta teórica útil em investigações sobre a natureza corporificada e situada da mente. (shrink)

In this article, we analyse the ontological import of adding classes to set theories. We assume that this increment is well represented by going from ZF system to NBG. We thus consider the standard techniques of reducing one system to the other. Novak proved that from a model of ZF we can build a model of NBG (and vice versa), while Shoenfield have shown that from a proof in NBG of a set-sentence we can generate a proof in ZF of (...) the same formula. We argue that the first makes use of a too strong metatheory. Although meaningful, this symmetrical reduction does not equate the ontological content of the theories. The strong metatheory levels the two theories. Moreover, we will modernize Shoenfields proof, emphasizing its relation to Herbrands theorem and that it can only be seen as a partial type of reduction. In contrast with symmetrical reductions, we believe that asymmetrical relations are powerful tools for comparing ontological content. In virtue of this, we prove that there is no interpretation of NBG in ZF, while NBG trivially interprets ZF. This challenges the standard view that the two systems have the same ontological content. (shrink)

In recent decades, the analysis of phraseology has made use of the exploration of large corpora as a source of quantitative information about language. This paper intends to present the main lines of work in progress based on this empirical approach to linguistic analysis. In particular, we focus our attention on some problems relating to the morpho-syntactic annotation of corpora. The CORIS/CODIS corpus of contemporary written Italian, developed at CILTA – University of Bologna (Rossini Favretti 2000; Rossini Favretti, Tamburini, De (...) Santis in press), is a synchronic 100-million-word corpus and is being lemmatised and annotated with part-of-speech (POS) tags, in order to increase the quantity of information and improve data retrieval procedures (Tamburini 2000). The aim of POS tagging is to assign each lexical unit to the appropriate word class. Usually the set of tags is pre-established by the linguist, who uses his/her competence to identify the different word classes. The very first experiments we made revealed how the traditional part-of-speech distinctions in Italian (generally based on morphological and semantic criteria) are often inadequate to represent the syntactic features of words in context. It is worth noting that the uncertainties in categorisation contained in Italian grammars and dictionaries reflect a growing difficulty as they move from fundamental linguistic classes, such as nouns and verbs, to more complex classes, such as adverbs, pronouns, prepositions and conjunctions. This latter class, that groups together elements traditionally used to express connections between sentences, appears inadequate when describing cohesive relations in Italian. This phenomenon actually seems to involve other elements traditionally assigned to different classes, such as adverbs, pronouns and interjections. Recent studies proposed the class of ‘connectives’, grouping all words that, apart from their traditional word class, have the function of connecting phrases and contributing to textual cohesion. From this point of view, conjunctions can be considered as part of phrasal connectives, that can in turn be included in the wider category of textual connectives. The aim of this study is to identify elements that can be included in the class of phrasal connectives, using quantitative methods. According to Shannon and Weaver’s (1949) observation that words are linked by dependent probabilities, corroborated by Halliday’s (1991) argument that the grammatical “system” (in Firth’s sense of the term) is essentially probabilistic, quantitative data are introduced in order to provide evidence of relative frequencies. Section 2 presents a description of word-class categorisation from the point of view of grammars and dictionaries arguing that the traditional category of conjunctions is inadequate for capturing the notion of phrasal connective. Section 3 examines the notion of ‘connective’ and suggests a truth-function interpretation of connective behaviour. Section 4 describes the quantitative methods proposed for analysing the distributional properties of lexical units, and section 5 comments on the results obtained by applying such methods drawing some provisional conclusions. (shrink)

In this paper, I intend to show that it’s a serious mistake to construe the role of sensible representation in Kant’s work as a nonconceptual content (in the contemporary and technical sense of “content”), which, like a mental indexical would refer to what appears in space and time in the so-called de re form. The interpretation I advance and further support is this: without possessing a representational content, sensible representation must be understood as the basic epistemic relation between the subject (...) and the physical entities in space and time she is acquainted with. Immediate reference of sensible intuition to their respective objects is to be understood as a form of knowledge by acquaintance. I call my own interpretation relationalism. (shrink)

This paper is a defense of the so-called phenomenal-concept strategy, based on a new view of phenomenal concepts as special de re modes of presentation of the phenomenal character of experience. Phenomenal concepts can be explained in physical terms as mental particulars (as phenomenal files) created in the individual’s mind to pick out the phenomenal character of experience by representing certain physical properties as those represented by the experiences themselves (metarepresentation). They are individuated by two fundamental relations: the perceptual (acquaintance) (...) relation the creature bears to the physical properties represented by its own experience and the relation the creature bears to itself (self-acquaintance) as the subject undergoing those experiences. Mary’s newly acquired phenomenal file presents the phenomenal character of her new experience of red by means of the new relation she bears to herself as the creature standing in the experiential relation to the color red. (shrink)

This paper is both systematic and historical in nature. From a historical viewpoint, I aim to show that to establish Wittgenstein’s claim that “an ‘inner process’ stands in need of outward criteria” (PI §580) there is an enthymeme in Wittgenstein’s private language argument (henceforth PLA) overlooked in the literature, namely Wittgenstein’s suggestion that both perceptual and bodily experiences are transparent in the relevant sense that one cannot point to a mental state and wonder “What is that?” From a systematic viewpoint, (...) I aim to show that Wittgenstein’s PLA teaches us that the prevailing picture of the nature of phenomenal concepts (henceforth PCs) is upside down: we can only introspectively know what is going on inside our heads after we learn of what is going on outside (PI §580). In this regard, I aim to defend two associate claims against the prevailing view of PCs on the basis of PLA. First, by means of transparency, I aim to show that there is no de re awareness of our private sensation that could determine the meaning of sensation words; for example, I am never aware of the phenomenal blueness of my experience of something blue. The second associated claim is that introspective self-knowledge of our private sensations is always de dicto. We can only know introspectively that phenomenal blueness is the phenomenal character of the experience we are undergoing after we have learned that (de dicto knowledge) blue is the color that usually causes us that kind of experience. Likewise, we can only introspectively know that pain is the phenomenal character of the experience we are undergoing after we have learned that pain is what usually causes some typical pain behavior. (shrink)

Este artículo pretende ofrecer una visión alternativa tanto de la lectura conceptualista tradicional de Kant como de la nueva lectura no conceptualista. En contra de las lecturas conceptualistas tradicionales sostengo que confunden las condiciones para la representación sensible de los objetos (tesis de la intencionalidad) con las condiciones para el reconocimiento (Erkenntnis) de que representamos objetos mediante intuiciones sensibles (tesis del reconocimiento). En contra de las lecturas no conceptualistas sostengo que no distinguen el no conceptualismo -propio de la filosofía contemporánea (...) de la mente- de las tesis antiintelectualistas de Kant. Tales lecturas fracasan porque se equivocan al atribuir un contenido representacional a las intuiciones sensibles de Kant. Las intuiciones sensibles, según Kant, no presentan el mundo según ciertas condiciones de satisfacción que podrían o no ser satisfechas por el mundo. Por lo tanto, no son ni verídicas ni non verídicas. Se limitan a presentar el mundo de una manera directa, independiente de los conceptos, lo que llamaré aquí la presentación de re de los objetos. En mi lectura, la oposición entre intuiciones y conceptos es la oposición entre la presentación de re de um objeto y el reconocimento proposicional de dicto de que representamos algo como um objeto. (shrink)

Our proposal is to bring Jacques Lacan and Martin Heidegger’s considerations that concern the sentence “...is the same thinking and being” of the Parmenides's poem “Peri Physis”. These considerations apparently are in contraction. When we look forward, nonetheless, we can comprehend that they both criticize the modern ‘thinking’ to distinguish one experience that fundamentally the Greeks introduce: the experience where thinking – noein – is in the mood of the being – einai. We develop the notion that this experience can (...) show us our truth. (shrink)

É possível trabalhar com textos clássicos da filosofia no atual contexto das escolas públicas brasileiras? Se sim, como fazer uso desses textos? Quais as possibilidades e os limites para nossas pretensões, enquanto professores de filosofia, quanto ao uso do texto filosófico? Importantes teóricos do ensino de filosofia no Brasil, tal como Lidia Maria Rodrigo, Renata Aspis e Silvio Gallo, defenderam que os textos filosóficos não apenas podem e devem ser trabalhados em sala de aula, mas ainda que tais textos devem (...) ocupar papel central no ensino da disciplina. Cabe refletir sobre essa proposta a partir da realidade na qual estamos hoje inseridos, pretensão do texto que se segue e cujo objetivo é discutir as possibilidades e os limites do uso do texto filosófico a partir do relato de minha experiência no estágio em filosofia, que foi realizado em uma turma do segundo ano do Ensino Médio em uma escola pública da cidade de Santa Maria, RS. (shrink)

Este artigo visa compreender o estado da arte do naturalismo contemporâneo a partir da discussão com posições não naturalistas, em especial as de Moore e Rawls. Parte-se da análise do argumento central destas abordagens no contexto formal da metaética contemporânea, buscando aferir a validade da falácia naturalista no contexto atual, bem como de seus limites na aplicação contra o naturalismo moral. Apresenta-se a discussão entre o naturalismo e o não-naturalismo moral como, respectivamente, estandartes das perspectivas descritivas e prescritivas da moralidade. (...) O objetivo com esta comparação é apresentar algumas posições em metaética a fim de melhor entender a situação contemporânea do debate moral no que tange à naturalização da ética, contrastando teorias da ação e do valor quanto ao tema da motivação e da normatividade morais. (shrink)

O objetivo precípuo da nossa pesquisa consiste em analisar a correlação da luta por reconhecimento, Comissão Nacional da Verdade – CNV (2012 - 2014) e memória coletiva. Para alcançar o nosso objetivo, nos propomos à análise da memória a partir das lutas coletivas e sociais evocando a memória coletiva no âmbito de uma relação intersubjetiva que envolve disputas, negociações manipulações e esquecimento. É importante frisar que o quadro teórico de nosso trabalho está amparado no debate em torno das lutas por (...) reconhecimento. Para tanto, verificaremos a partir de Axel Honneth, a gramática moral das lutas em torno desse reconhecimento recíproco e como acontece essa dinâmica nas práticas sociais vigentes e, ipso facto pretendemos articular a discussão do paradigma da comunicação com a memória coletiva. (shrink)

De todos os aspectos do comportamento não-verbal, a face é sem dúvida uma das mais ricas e importantes fontes de informação sobre o estado inter- no do outro. Mas expressões faciais são raramente percebidas de forma isolada. Ao contrário, são tipicamente inseridas em contextos sociais ricos e dinâmicos, que incluem gestos e posturas corporais, conhecimento situacional, etc. Com base nessas observações, podemos nos perguntar se o contexto no qual uma expressão é percebida pode influenciar a percepção de emoções nesta expressão. (...) No caso de uma resposta afirmativa, de que modo se daria essa influência contextual, e quais seriam os seus limites? O propósito desse artigo é explorar algumas possibilidades sobre o papel do contexto na percepção de emoções, desde a teoria das emoções básicas, que defende que categorias discretas de emoções podem ser lidas diretamente da face de forma invariável, a abordagens mais contemporâneas, que atribuem um papel constitutivo para o contexto na percepção de emoções. Embora o debate esteja longe de ser resolvido, as conclusões deste artigo apontam para um novo modo de se pensar sobre fenômenos emocionais, onde a díade de interação torna-se a unidade básica de análise, e onde emoções são concebidas como propriedades emergentes de relações em contextos particulares de interação social. (shrink)

Durant la pandémie, le numérique s’est révélé un outil précieux pour assurer une continuité de la vie professionnelle, de l’éducation, de la vie familiale et amicale, et assurer une appétence pour la vie culturelle disponible en ligne. La bataille contre le coronavirus grâce au numérique se joue également sur d’autres plans : des gouvernements, avec l’appui d’entreprises privées, développent de nouvelles politiques de surveillance de l’épidémie et des personnes infectées. Ces usages technologiques sont des gages d’efficacité mais également des facteurs (...) de risques pour les libertés des citoyens. (shrink)

Resumo: Sabe-se que a pecuária é uma parcela do agronegócio que move a economia do país, e incluso está a produção leiteira, que tem, a cada ano seu desenvolvimento elevado, de forma em que é priorizado a eficiência no aumento de sua produção, com o objetivo de suprir a demanda, e a maior rentabilidade do produtor. Diante disso, medidas de manejo reprodutivo e alimentar são adotadas, sendo estas capazes de elevar a produtividade com o menor custo possível. O trabalho objetivou (...) pautar acerca do conhecimento sobre o manejo nutricional correto e escore corporal, que afetam diretamente a produtividade do animal, o conhecimento acerca do ciclo reprodutivo de vacas, expondo a detecção de estro, bem como metodologias eficazes aplicadas na reprodução, e práticas de bem estar, que, quando ausente, é apontado como um dos precursores da ineficiência reprodutiva. Palavras-chave: Inseminação Artificial 1; detecção de cio 2; leite 3. Abstract: It is known that livestock is a part of agribusiness that drives the country's economy, and is even milk production, which has, every year, its high development, so that it is prioritizing efficiency in increasing its production, with the objective of supplying the demand, and the greater producer profitability. Therefore, reproductive and food management measures are adopted, being able to increase productivity with the lowest possible cost. The work aimed guide about knowledge about correct nutritional management and body score, which affect directly the animal's productivity, knowledge about the reproductive cycle of cows, exposing estrus detection, as well as effective methodologies applied in reproduction, and practices of well-being, which, when absent, is pointed out as one of the precursors of inefficiency reproductive. Keywords: Artificial Insemination 1; heat detection 2; milk 3. -/- REFERÊNCIAS BIBLIOGRÁFICAS ALFIERI, A. A. LEME, R. ALFIERI, A.F. Tecnologias para o manejo sanitário de qualidade de doenças infecciosas na bovinocultura de corte. Bovinocultura de corte: desafios e tecnologias. Revista eletrônica da Universidade Federal da Bahia - UFBA. ed. 2. v. 1. p. 115-132. 2013. ARBOLEDA, José Leonardo Ruiz; URIBE-VELÁSQUEZ, Luis Fernando; OSORIO, José Henry. Factor de crecimiento semejante a insulina tipo 1 (IGF-1) en la reproducción de la hembra bovina. Vet. zootec, v. 5, n. 2, p. 68-81, 2011. BAUMGARD, L.; RHOADS, R. Efeito do estresse calórico no metabolismo e na produção de leite, e estratégias para minimizar efeitos negativos. Em: XVI Curso Novos Enfoques na Produção e Reprodução de Bovinos. Uberlandia, Brasil, 2012. BARUSELLI, P. S. et al. Evolução e perspectivas da inseminação artificial em bovinos. Revista Brasileira de Reprodução Animal. v 43. n 2. p 308-314. 2019. BARUSELLI, Pietro Sampaio; GIMENES, Lindsay Unno; SALES, José Nélio de Sousa. Fisiologia reprodutiva de fêmeas taurinas e zebuínas. Revista Brasileira de Reprodução Animal, v. 31, n. 2, p. 205-211, 2007. BERGAMASCHI, M. A. C. M., MACHADO, R. BARBOSA, R. T. Eficiência reprodutiva das vacas leiteiras. Embrapa - Pecuária Sudeste- Circular Técnica (INFOTECA-E). 2010. Arquivo digitaldisponívelem:. Acesso em: 15 de Novembro de 2021. BORGES, A. M.; MARTINS, T. M. Relação entre nutrição e reprodução em rebanhos mestiços leiteiros. In: IV SIMPÓSIO NACIONAL DE BOVINOCULTURA DE LEITE, 2013, Viçosa. Anais ... Viçosa, p. 215-236, 2013. BORGES, A. et al. Reprodução de vacas mestiças: potencialidade e desafios. Revista Brasileira de Reprodução Animal. v 39. n 1. p 155-163. 2015. CAETANO, R. P. et. al. Manejo reprodutivo da bovinocultura de leite nos assentamentos rurais do município de Ilha Solteira, São Paulo. 8º Congresso de Extensão Universitária da UNESP. ISSN 2176- 9761. p 4. 2015. Arquivo disponível em: CARNEIRO M.A., Bergamaschi M., Machado R. & Barbosa R.T. (2010) Eficiência reprodutiva das vacas leiteiras. Embrapa Pecuária Sudeste. Circular Técnica,64. ISSN: 1981- 2086. CERVO. H J. Fatores intrínsecos à produção, o uso da inseminação artificial e os objetivos de seleção na pecuária leiteira do sul do Brasil, Rio Grande do Sul, Brasil. 2014. 228f. Tese (Doutorado em Zootecnia) - Universidade Federal do Rio Grande do Sul – UFRS, Porto Alegre. DA SILVA, Emanuel Isaque Cordeiro. Fisiologia Clínica do Ciclo Estral de Vacas Leiteiras: Desenvolvimento Folicular, Corpo Lúteo e Etapas do Estro. 2020. DA SILVA, Emanuel Isaque Cordeiro. Fisiologia da Reprodução Animal: Ovulação, Controle e Sincronização do Cio. 2020. DA SILVA, et al. Manual de Exame Ginecológico da Vaca. IX Mostra Nacional de Iniciação Científica e Tecnológica Interdisciplinar (MICTI) - IFC - Instituto Federal Catarinense. 2016. Arquivo digital disponível em: Acesso em: 15 de Novembro de 2021. DIAS. J C. et al. Alguns aspectos da interação nutrição-reprodução em bovinos: energia, proteínas, minerais e vitaminas. Revista Pubvet. v. 4 n. 5 p. Art. 738-743. 2010. FERNANDES, A. F. A. OLIVEIRA, J. A. QUEIROZ, S. A. Escore de condição corporal em ruminantes. Revista Ars Veterinária. v. 32, n. 1, p. 55-66, 2016. FERREIRA, A. M. Reprodução da Fêmea Bovina. Fisiologia aplicada e problemas mais comuns (causas e tratamentos). Juiz de Fora, MG: Edição do autor, 2010. FRANCO, F. F. Escore de condição corporal e desempenho reprodutivo de vacas leiteiras mestiças lactantes, Minas Gerais, Brasil. 2015. 59f. Dissertação (Mestrado em Ciências Veterinárias) - Universidade Federal de Uberlândia, Uberlândia. GARCIA, J. R. A. SILVA, N. SILVEIRA, W. TEIXEIRA, M. C. C. Estudo epidemiológico de problemas reprodutivos em rebanhos bovinos na bacia leiteira de Goiânia. Revista Eletrônica - Arquivo Brasileiro de Medicina Veterinária e Zootecnia. v 57. n 6. p 720-725. 2005. IVANOU, A. V. Clínica e reprodução de bovinos leiteiros. Évora, Portugal. 100f. 2015. Dissertação (Mestrado em Medicina Veterinária) - Universidade de Évora - Escola de Ciências e Tecnologia, Évora. MANTECA, X. et al. Bem-estar animal: conceitos e formas práticas de avaliação dos sistemas deprodução de suínos. Revista - Semina: Ciências Agrárias. v. 34 n. 2. p 4213-4229. 2013. MOURA, M. S. et al. Manejo reprodutivo de bovinos na propriedade rural. Revista PUBVET. v. 5. n 9.ed. 156. art. 1055, 2011. MUNIS DE OLIVEIRA, G. Fisiologia da Reprodução Bovina e Métodos de Controle do Ciclo Estral. Trabalho de conclusão do curso de especialização em Reprodução e Produção de Bovinos–UCB. Rio de Janeiro, Brasil, 2006. NETO, Alberto Chambela. Avaliação da taxa de prenhez de vacas de leite com a utilização de protocolos com e sem a presença de folículos estimulantes. Revista Ifes Ciência-ISSN 2359- 4799, v. 5, n. 1, 2019. NOGUEIRA, E. et al. Nutrição aplicada à reprodução de bovinos de corte. Embrapa PantanalCapítuloem livro científico. Embrapa Pantanal - Capítulo em livro científico (ALICE). ed. 10. p 141-156. 2015. PEGORARO, L. M. C.; SAALFELD, M. H.; WEISSHEIMER, C. F.; VIEIRA, A. D. Manejo Reprodutivo em Bovinos de Leite. Embrapa Clima Temperado, id.13081, 2009. PEIXOTO JUNIOR, K.C. FIRMIANO, A. C. CRESPILHO, A.M. Relação entre reprodução e produção debovinos de leite. Revista PUBVET, Londrina. v 7. n 24. ed 247. art. 1635. 2013. PEREIRA, M.A et al. Parâmetros da Fisiologia reprodutiva e utilização de hormônios na sincronizaçãode estro em vacas leiteiras. Revista VeZ em Minas. a XXII. p 117. 2013. PRATA, M. A.; PEREIRA, M. C.; FARO, L; CARDOSO, V. L. et al. Efeito do intervalo de partos sobre a eficiência produtiva e econômica em rebanhos gir leiteiro. B. Indústr. Anim., Nova Odessa, v.71, n.1, p.1-7, 2014. Rebanho bovino tem leve alta em 2019, após dois anosseguidos de quedas. Agência de notícias IBGE, 2020. Disponível em: . Acesso em: 26, setembro de 2021. RENNO F.P; BARLETTA, R.V.; FRIETAS JUNIOR J.E.; et al. Escore de condição corporal e sua relação com produtividade, saúde e bem estar de vacas em lactação. Em: 1st international Symposium of Dairy Cattle. III Simpósio Nacional de Bovincultrura Leiteira. Universidade Federal de Viçosa, MG. Novembro 2011. RUAS, J. R. M; MENESES, A. C.; CARVALHO, B. C.; QUEIROZ, D. S.; SILVA, E. A. da; FERREIRA, J. J. Sistema de produção de leite com vacas F1 Holandês x Zebu. Informe Agropecuário, v.31, p.63-71, 2010. SANTOS, M de. A. R. Efficiency of two doses of D-cloprostenol for synchronization of estrus in bovines in the different phases of the estrous cycle. Minas Gerais, Brasil. 46 f. 2001. Dissertação (Mestrado em Zootecnia e Recursos Pesqueiros) - Universidade Jose do Rosario Vellano, Alfenas.. SARTORI, R. GUARDIEIRO, M. M. Fatores nutricionais associados à reprodução de fêmea bovina. Revista Brasileira de Zootecnia. v 39. p 422-432. 2010. SCHAFHAUSER JUNIOR, J. PEGORARO, L. M. C. ZANELA, M. B. Tecnologias para sistemas de produção de leite. Embrapa Clima Temperado - Livro técnico. ed 1. p 437. 2016. SOUSA, G. G. T. et al. Monta natural versus inseminação artificial em bovinos. Revista PUBVET. v 6. n35. ed 222. art. 1473. 2012. TRIANA, E. L. C. JIMENEZ, C. R. TORRES, C A. A. Eficiência reprodutiva em bovinos de leite. Revista Eletrônica da Universidade Federal de Viçosa - UFV. v 1. 2012. Artigo eletrônico disponível em: Acesso em: 02 de outubro de 2021. (shrink)

Este ensaio celebra as cinco décadas da publicação do livro A ordem do discurso de Michel Foucault, realizando uma reflexão acerca de sua repercussão entre as ciências sociais e sobre seus usos, principalmente, no campo da linguagem na parte relacionada à análise do discurso de linha francesa. Portanto, trata-se de uma retrospectiva crítica cuja análise começa com a entrevista que Foucault concedeu algumas semanas antes de proferir esta aula aos brasileiros Sergio Paulo Rouanet e José Guilherme Merquior. Em seguida, o (...) presente trabalho faz uma breve história da entrada de Foucault ao Collège de France e, por fim, lida com a microfísica do discurso que se encontra nesta aula, sobretudo, da rarefação do sujeito, além dos seus usos nas ciências humanas e sociais mais o campo da linguagem em torno da pragmática e das análises de discurso. (shrink)