Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina (...) Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț -/- ȘTIINȚE FORMALE Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley -/- FILOSOFIE Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein -/- RECENZII CĂRȚI Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 808, 10.58679/CS57085. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu (...) de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Știință sau pseudoștiință?, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Problems with String Theory in Quantum Gravity, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE The Adventures of Pinocchio – Education, de Nicolae Sfetcu Conceptele de putere și emergență, de Alexandru Cristian Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1), de Dan D. Farcaș Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție, de Oana (...) Denisa Pătrașcu Persoanele adulte fără adăpost și importanța serviciilor sociale în procesul de reintegrare în comunitate și societate, de Bianca-Daniela Parepeanu Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins, de Tiberiu Tănase -/- ȘTIINȚE FORMALE Măsurarea formei populației pentru înțelegerea tendințelor demografice, de Nicolae Sfetcu -/- FILOSOFIE Philosophy of Emotional Intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS25335. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE NATURALE Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu -/- ȘTIINȚE SOCIALE Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității (...) europene, de Alexandru Cristian Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț -/- ȘTIINȚE FORMALE Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley -/- FILOSOFIE Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein -/- RECENZII CĂRȚI Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230. (shrink)

The classical rule of Repetition says that if you take any sentence as a premise, and repeat it as a conclusion, you have a valid argument. It's a very basic rule of logic, and many other rules depend on the guarantee that repeating a sentence, or really, any expression, guarantees sameness of referent, or semantic value. However, Repetition fails for token-reflexive expressions. In this paper, I offer three ways that one might replace Repetition, and still keep an interesting notion of (...) validity. Each is a fine way to go for certain purposes, but I argue that one in particular is to be preferred by the semanticist who thinks that there are token-reflexive expressions in natural languages. (shrink)

Eseul urmărește variatele abordări pe care cercetătorii le-au încercat în studierea rolului intelligence-ului în politica națională și internațională. Acesta ia în considerare numeroasele strategii metodologice şi epistemologice care au caracterizat studiul „intelligence-ului” de-a lungul ultimilor 50 de ani şi argumentează că, încă de la începutul lor, studiile asupra „intelligence-ului” au fost caracterizate prin interdisciplinaritate și deschidere față de diferite abordări conceptuale. Istoricii, politologii, sociologii și profesioniștii și-au adus cu toții contribuția la domeniul în plină extindere al cercetărilor legate de chestiunile (...) de „intelligence”. În concluzie se poate afirma despre intelligence cercetarea interdisciplinară poate fi unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui nou subdomeniu și se poate argumenta necesitatea unei extindere şi adâncire a agendei studiilor de intelligence. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 3-9 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159. (shrink)

During the Transfiguration, the apostles on Tabor, “indeed saw the same grace of the Spirit which would later dwell in them”. The light of grace “illuminates from outside on those who worthily approached it and sent the illumination to the soul through the sensitive eyes; but today, because it is confounded with us and exists in us, it illuminates the soul from inward ”. The opposition between knowledge, which comes from outside - a human and purely symbolic knowledge - and (...) “intellectual” knowledge, which comes from within, Meyendorff says what it already exists at Pseudo-Dionysius: “For it is not from without that God stirs them toward the divine. Rather he does so via the intellect and from within and he willingly enlightens them with a ray that is pure and immaterial”. The assertions of the Calabrian philosopher about an “unique knowledge”, common both to the Christians and the Hellenes and pursuing the same goal, the hesychast theologian opposes the reality of the two knowledge, having two distinct purposes and based on two different instruments of perception: “Palamas admitted the authenticity of natural knowledge, however the latter is opposed to the revealed wisdom, that is why it does not provide, by itself, salvation”. Therefore, in the purified human intellect begins to shine of the Trinity light. Purity also depends on the return of the intellect to itself. In this way, we see how the true knowledge of God is an internal meeting or “inner retrieval” of the whole being of man. As well as in the Syrian mystic, on several occasions we have to make the distinction between the contemplative ways of knowledge: intellection illuminated by grace and spiritual vision without any conceptual or symbolic meaning. For example, Robert Beulay shows that, “The term of ‘intellection’ first of all, is employed by John of Dalyatha to be applied to operations caused by grace”. (shrink)

McCall (1984) offered a semantics of counterfactual conditionals based on “real possible worlds” that avoids using the vague notion of similarity between possible worlds. I will propose an interpretation of McCall’s counterfactuals in a formal framework based on Baltag-Moss-Solecki events and protocols. Moreover, I will argue that using this interpretation one can avoid an objection raised by Otte (1987).

This paper raises some concerns about Paul Humphreys’ fusion emergence in general and about his core example of fusion emergence (i.e., covalent bonding) in particular. It argues that the extent to which covalent bonding undermines the idea that our world’s ontology is wholly compositional has been overstated.

Gender-neutral bathrooms are usually framed as an accommodation for trans and other gender-nonconforming individuals. In this paper, we show that the benefits of gender-neutral bathrooms are much broader. First, our simulations show that gender-neutral bathrooms reduce average waiting times: while waiting times for women go down invariably, waiting times for men either go down or slightly increase depending on usage intensity, occupancy-time differentials and the presence of urinals. Second, our result can be turned on its head: firms have an opportunity (...) to reduce the number of facilities and cut costs by making them all gender-neutral without increasing waiting times. These observations can be used to reframe the gender-neutral bathrooms debate so that they appeal to a larger constituency, cutting across the usual dividing lines in the ‘bathroom wars’. Finally, there are improved designs and behavioural strategies that can help overcome resistance. We explore what strategies can be invoked to mitigate the objections that gender-neutral bathrooms (1) are unsafe, (2) elicit discomfort and (3) are unhygienic. (shrink)

Synonymy, at its most basic, is sameness of meaning. A token-reflexive expression is an expression whose meaning assigns a referent to its tokens by relating each particular token of that particular expression to its referent. In doing so, the formulation of its meaning mentions the particular expression whose meaning it is. This seems to entail that no two token-reflexive expressions are synonymous, which would constitute a strong objection against token-reflexive semantics. In this paper, I propose and defend a notion of (...) synonymy for token-reflexive expressions that allows such expressions to be synonymous, while being a fairly conservative extension of the customary notion of synonymy. (shrink)

The domain of modal epistemology tackles questions regarding the sources of our knowledge of modalities (i.e., possibility and necessity), and what justifies our beliefs about modalities. Virtue epistemology, on the other hand, aims at explaining epistemological concepts like knowledge and justification in terms of properties of the epistemic subject, i.e., cognitive capacities and character traits. While there is extensive literature on both domains, almost all attempts to analyze modal knowledge elude the importance of the agent’s intellectual character traits in justifying (...) beliefs about what is possible or necessary. My aim in this paper is to argue that intellectual traits of character, like thoroughness, autonomy, epistemic courage and open-mindedness, are relevant to modal epistemology. (shrink)

In this paper I attempt a reading of Heidegger’s interpretations of St. Paul’s Epistles in light of the distinction between Eastern and Western thought. To this end, I suggest that Heidegger’s recourse to the Paulinic texts represents his endeavor to gain access to the original structures of life by circumventing the metaphysical framework of Greek (Plato’s and Aristotle’s) thought. Thus, I argue that by doing this, Heidegger actually approaches the Eastern way of thinking, i.e. a non-metaphysical alternative. In order to (...) better understand what defines Eastern thought, I discuss in some detail Zizioulas’s interpretations of temporality in Eastern Christianity. Along the lines of this different understanding of temporality, the proximity of Heideggerian thought can be seen. Finally, I show that the importance of my argument lies in that it can open a possible research path for what Heidegger in his latter works calls “the other beginning.”. (shrink)

This paper raises some concerns about Paul Humphreys’ fusion emergence in general and about his core example of fusion emergence (i.e., covalent bonding) in particular. It argues that the extent to which covalent bonding undermines the idea that our world’s ontology is wholly compositional has been overstated.

At Yannaras and to Zizioulas there is an absolutization and idealization of otherness, which, together with freedom, are two fundamental attributes of personhood. Alterity acquires value and meaning only in relation with relational factors: love, fellowship and, also, being/nature. Due to the fact that, at Yannaras, nature denies apriori the person as otherness (the ratio between person and nature is defined under the aspect of: priority, inclusion, transcendence or conflict). S. Agouridic qualified both Zizioulas and Yannaras as “fighter against/opponent of (...) ousia” their ontology becoming personhood-ology. It may be however dangerous to submit the person to a “dictated or imposed otherness which reduces or diminishes the size of the identity (the common nature of people). In a conception about intersubjectivity Other is more important than Ego and dominate it, and “the dialogically element and reciprocity, which are being inherent to the intersubjectivity and to the communion between people, are inevitably reduced”. In reply to a “theology of the relationship” developed through ontology’s speculations of the person was the assertion of both Lossky, as well as Panagopoulos of meta-ontological and apophatic character of the person. (shrink)

1) We will begin by offering a short introduction to Epistemic Logic and presenting Fitch’s paradox in an epistemic‑modal logic. (2) Then, we will proceed to presenting three Epistemic Temporal logical frameworks creat‑ ed by Hoshi (2009) : TPAL (Temporal Public Announcement Logic), TAPAL (Temporal Arbitrary Public Announcement Logic) and TPAL+P ! (Temporal Public Announcement Logic with Labeled Past Operators). We will show how Hoshi stated the Verificationist Thesis in the language of TAPAL and analyze his argument on why this (...) version of it is immune from paradox. (3) Edgington (1985) offered an interpretation of the Verificationist Thesis that blocks Fitch’s paradox and we will propose a way to formulate it in a TAPAL‑based lan‑ guage. The language we will use is a combination of TAPAL and TPAL+P ! with an Indefinite (Unlabeled) Past Operator (TAPAL+P !+P). Using indexed satisfi‑ ability relations (as introduced in (Wang 2010 ; 2011)) we will offer a prospec ‑ tive semantics for this language. We will investigate whether the tentative re‑ formulation of Edgington’s Verificationist Thesis in TAPAL+P !+P is free from paradox and adequate to Edgington’s ideas on how „all truths are knowable“ should be interpreted. (shrink)

Giving justice to Maximus any philosophy wich does not include mysticism will be false as philosophy. Our metaphysics must be mystical in order to be rational. In Maximus’ doctrine, then, Christ comes not to destroy but to fulfill the metaphysics of mystery elaborated by the philosophers. For him there can be no separation between philosophy and theology, or between natural and revealed theology. Thereby, Christology and liturgical mysticism are not additional to a neoplatonic, aristotelian, and other methaphysics. Maximus concern was (...) to continue, not the philosophical tradition of the Aristotelian commentators, but the theological one of the Fathers. He was not an Aristotelian commentator himself. The union and distinction are basic logical concepts in Maximus’ thinking, but the Chalcedonian logic is the application of these concepts. Only in this way one can talk about Christianization of aristotelian logic. St. Maximus the Confessor synthesized Aristotelianism influences with those of Platonism in order to exceed the daring speculations of cosmology origeniene. He had an extraordinary ability to combine metaphysical requirements with the effort of defining the faith dogma, and the monastic experiences with the depth thinking, succeeding to propose a new conception in which converge all cultural and religious influences. This study is analyzing the relationship between logoi and energeia (the intentional or “logical” energeia and the ontology of divine energy as ontological “logic”) within the maximian cosmology, by referring to the palamite theology. The concept of logoi for St. Maximus play a role similar in many respects to that of energy (energeiai) in Cappadocian Fathers, but the functional similarity it should not lead to the identification rationales with the energies. (shrink)

Migration generates well-being for individuals and communities, but the pursuit of well-being is not without risks. Tens of thousands of Romanian children are affected by the migration of their parents, others have to cope with the effects of their own migration. Should migrants have difficulties adjusting when returning “home”? Is readjustment even possible for all remigrants, without support? The article aims to present some issues that the remigrants are confronted with when trying to readjust to their communities of origin. The (...) article shows how readjustment is influenced by the social image, which in turn influences the social support for their adjustment and subsequent development. (shrink)

De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a nu a mai putea fi călcate în picioare de iureşul istoriei. Ca orice unitate, UE avea nevoie de un (...) cadru de reglementare oferit de instituţii şi politici europene. De asemenea, pentru a armoniza ceva trebuie să poţi pune împreună anumite elemente separate. Armonizarea Uniunii a fost realizată prin fondarea instituţiilor şi a reglementărilor acestora (structura instituţională a UE este prezentată în Anexa nr. 1). Instituţionalizarea Uniunii Europene este cheia de boltă a construcţiei istorice europene. Început în anul 1957, acest proces a lăsat urme adânci în conştiinţa politică europeană. Dacă la început a fost privită cu reticenţă, acum Uniunea nu poate exista fără instituţii. (shrink)

În istoria umanităţii greşelile au avut un rol fundamental, fiecare greşeală a dat naştere unei întâmplări sau unui fapt măreţ. O greşeală sau un pur destin istoric a dus la descoperirea continentului american, tot o greşeală, dar cu altfel de consecinţe, a fost arderea din temelii a legendarei şi magnificei Biblioteci din Alexandria. Aşadar greşeala, proprie naturii umane, modelează istoria.Dar ce ne facem atunci când greşelile sunt benevole sau au o mare doză de inconştienţă? Marile greşeli ale oamenilor au fost (...) dintotdeauna cele care au provocat mult rău semenilor, egoismul este o parte intim legată de entitatea biologică înzestrată cu raţiune, omul. (shrink)

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat (...) va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei. (shrink)

Gettier cases are used to show that having a justified true belief is not sufficient for knowledge. They are cases in which an epistemic agent has a belief that is both justified and true, but intuitively cannot be taken to count as knowledge. Modal epistemology is the field of philosophy that tackles questions regarding the sources of our knowledge of modalities (possibility and necessity) and what offers justification for beliefs about what is possible or necessary. Part of the tradition in (...) modal epistemology is to consider conceivability as a guide to metaphysical possibility. As such, if an agent can conceive that P, then the agent is justified to believe that P is metaphysically possible. In this paper I will discuss the possibility of constructing Gettier cases for a tripartite, conceivability-based, definition of modal knowledge. (shrink)

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul (...) ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională. (shrink)

The 20th century was a bloody one, full of armed clashes which destroyed Europe, withered an entire generation’s hope of European-level peace. After the Versailles Treaty, the famous economist John Maynard Keynes uttered this prophecy: ”With such a peace treaty, you’ll be at war again within 20 years”. John Maxwell Coetzee, an important South-African novelist, called the 20th century “Satan’s century”. A tough statement yet extremely true unfortunately. Besides war, the past one hundred years also witnessed terrible totalitarian regimes occur, (...) such as the Nazi and fascism. The hardness of those regimes at least equaled the suffering caused by the world wars. One wouldn’t be wrong to call such regimes state terrorism: a leader suppressing his own citizens just to satisfy his own fantasy. The hugeness of their deeds goes beyond human imagination according to the number of victims. A classical word of wisdom describes terrorism as follows: ”It kills a few, but terrifies more”. (shrink)

Romania and the United States of America share some history that is similar in many respects. Both states have struggled to gain their independence, their sovereignty, and historical recognition. That in which they have followed a different path was about the civilization pattern in which each of the two states was established. We need to remind here and pay all the due respect to them, the Romanian and American historians who have dealt with the early issues of the US-Romanian relations, (...) that is Paul Cernovodeanu, Cornelia Bodea, Ion Stanciu, Dumitru Vitcu, Constantin Bușe, Keith Hitchins, Stephen FischerGalați, Radu R. Florescu, James F. Clarke, and many others. (shrink)

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea întregului aparat (...) de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase. (shrink)

Serviciile de informații interne, externe și militare, serviciile de securitate și alte departamente de informații și protecție realizează cunoașterea, prevenirea, contracararea sau înlăturarea, după caz, a amenințărilor la adresa securității naționale. În asigurarea stării de securitate, un rol fundamental îl reprezintă cunoașterea disfuncționalităților, vulnerabilităților, factorilor de risc, amenințărilor și pericolelor la adresa acesteia, care se realizează prin identificarea/transmiterea de către alte organe competente, a priorităților informaționale, căutarea și obținerea de informații Pentru securitate, analiza/prelucrarea acestora și transmiterea/diseminarea acestora către factorii de (...) decizie împuterniciți din punct de vedere legal pentru prevenirea și contracararea deciziilor. Acest obiectiv se realizează prin acțiunile operative specifice structurilor de informații, instituțiilor statului, integrate organic în administrația statului, pe baza unui suport juridic adecvat, a responsabilității depline a autorităților politice și a controlului parlamentar. (shrink)

Mărturii importante despre momentul 23 august 1944 deţinem şi ca urmare a existenţei, în Arhivele Naţionale ale României – Fondul „Manuscrise”, a Memoriului de activitate al lui Traian Borcescu, şeful Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul Serviciului Special de Informaţii (SSI). Ofiţerul, din postura sa de conducător al structurii SSI-ului cu atribuţii în ceea ce priveşte cunoaşterea şi combaterea fenomenelor care puteau atinge ordinea şi stabilitatea internă a ţării în timp de război, este unul din participanţii direcţi la acţiunea de (...) pregătire a actului, demonstrând, încă o dată, că această îndrăzneaţă acţiune de alăturare a României la coaliţia Naţiunilor Unite nu s-a făcut ad-hoc, ci a necesitat un plan minuţios elaborat la care SSI-ul a contribuit prin reprezentanţii săi care şi-au făcut pe deplin datoria faţa de ţară, ca şi în alte momente sau evenimente de mare importanţă pentru România. (shrink)

Preocupările statelor în vederea organizării mai eficiente a structurilor şi managementului agențiilor/serviciilor de informații, au crescut în special după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, prin adoptarea unor forme organizatorice mai flexibile eficiente pentru realizarea acestor obiective, sporind în mod evident utilitatea şi performanțele acestora. În esență, agențiile/serviciile intelligence au scopul de căuta şi procura date, a le analiza şi transforma în informații necesare conducerii politice, economice şi militare a unui stat, în procesul ciclului informațional. pe care l-am descris (...) anterior. Modul cum în care este organizat şi se desfăşoară acest proces determină structura şi modul de funcționare a unei agenții/serviciu de informații. Astfel, o structură generală a unei agenții/serviciu intelligence ar putea avea următoarele (principale) componente de: conducere, culegere, exploatare, tehnice, protecție, administrative. (shrink)

Recenzie: Francis Dvornik: Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, Meteor Press, 2021 -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 72-75 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159.

Din punct de vedere politic, Ţările Române îşi stabilizează situaţia internă. În plan extern, reuşesc să-şi îmbunătăţească relaţiile cu alte state şi în primul rând, cu cele vecine. În plan intern, domnitorii întreprind măsuri organizatorice inspirate şi utile. De reţinut în acest sens, preocupările constante ale lui Şerban Constantin, Constantin Cantemir şu Constantin Brâncoveanu în privinţa îmbunătăţirii funcţionalităţii şi a modernizării serviciilor secrete. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 42-49 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L (...) 2821 – 8159. (shrink)

The prospect of cognitive enhancement well beyond current human capacities raises worries that the fundamental equality in moral status of human beings could be undermined. Cognitive enhancement might create beings with moral status higher than persons. Yet, there is an expressibility problem of spelling out what the higher threshold in cognitive capacity would be like. Nicholas Agar has put forward the bold claim that we can show by means of inductive reasoning that indefinite cognitive enhancement will probably mark a difference (...) in moral status. The hope is that induction can determine the plausibility of post‐personhood existence in the absence of an account of what the higher status would be like. In this article, we argue that Agar's argument fails and, more generally, that inductive reasoning has little bearing on assessing the likelihood of post‐personhood in the absence of an account of higher status. We conclude that induction cannot bypass the expressibility problem about post‐persons. (shrink)

Una din gravurile Lambsprinck – Cerb și Licornă în pădure (De lapide philosophico figurae et emblemata, 1625) – prezintă întâlnirea alegorică dintre cerb și licornă ca simboluri alchimice ale sufletului și ale spiritului. Aceste simboluri se descoperă nu doar ca arhetipuri revelatoare pentru psihanaliza jungiană, ci și ca perspective esențiale și complementare de abordare fenomenologică a suferindului: psihoterapeutică și spirituală. Asemeni lui Iov care e scufundat cu sens în suferință și răzbire, și bolnavului îi trebuie asociat un sens al suferinței (...) care, deși e de neînțeles de cele mai multe ori, rămâne – prin Hristos – pe o cale de mântuire comună celorlalți credincioși ce obligă nu doar la acceptare și îngăduință, ci mai ales la sprijin și dăruire de sine. (shrink)

Tratatul de la Lisabona pregăteşte dezvoltarea şi afirmarea Uniunii Europene pe scena internaţională. Prevederile acestui tratat sunt orientate către creşterea importanţei şi rolului Uniunii în lume. Pe noua scenă mondială, UE îşi întăreşte poziţia prin adoptarea unui tratat integraţionist cu o abordare funcţionalistă. O schimbare importantă anunţată de Tratatul de la Lisabona este dezbaterea asupra ratificării, pe cale parlamentară sau prin referendum. Este singurul tratat care a abordat o astfel de problematică. Principalele obiective ale Tratatului de la Lisabona sunt: dezvoltarea (...) unei economii de piaţă eficiente, lupta împotriva discriminării şi a excluziunii sociale, promovarea unei justiţii sociale, coeziunea teritorială, progresul tehnologic şi ştiinţific, respectul diversităţii cultural-lingvistice, protecţia cetăţenilor uniunii, dezvoltarea durabilă şi un comerţ liber şi echitabil . Se doreşte a fi un tratat care promovează valorile Uniunii, pacea şi democraţia, dincolo de graniţele europene. (shrink)

Desfăşurând harta lumii -/- Istoria şi geografia sunt lecţii pe care omenirea le-a învăţat, dar nu le-a respectat. Adesea surprinzătoare, istoria ne oferă exemple de măreţie şi de uimitor declin. Geografia ne arată cum se pot dezvolta popoarele lumii dacă sunt ajutate de mediul înconjurător. Studierea acestor lecţii ne oferă un paradox. State cu o istorie bogată, dar cu o geografie dezavantajoasă, au devenit mari puteri economice şi tehnologice ‒ un exemplu clasic este Japonia. State cu o istorie şi cu (...) o civilizaţie nu atât de bogată sunt exemple de prosperitate datorită unei geografii avantajoase ‒ Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Un singur stat a putut să înmănuncheze aceste lecţii şi să devină cea mai mare putere cunoscută a lumii ‒ Statele Unite ale Americii. Stat cu un destin manifest şi cu o dorinţă de a arăta lumii că libertatea este cel mai de preţ lucru. Am desfăşurat harta lumii şi am rămas uluit de ce am observat. Regiuni pline de resurse care se afundă într-o subdezvoltare uluitoare ‒ Africa, Rusia şi America Latină ‒ şi regiuni cu resurse puţine şi cu o dezvoltare impresionantă ‒ Japonia, Germania, China şi, într-o anumită măsură, şi Statele Unite ale Americii. Dacă nu ne putem alege geografia, putem măcar să ne facem istoria. După acest dicton s-au condus multe state care şi-au dorit să atingă un nivel înalt de civilizaţie. Totuşi, de acest clivaj? O sumedenie de răspunsuri ne vin în minte: model cultural, arhetip civilizaţional, dorinţa de a se dezvolta. Toate aceste state au trăit în realitatea pe care şi-au creat-o, dar şi în utopia la care au visat. Lumea este condusă de vise şi speranţe, refuzând realitatea. Expansiunea islamului este paradigma utopică a mântuirii tuturor, expansiunea capitalistă este utopia dezvoltării lumii şi avansului civilizaţiei iar utopia democratică este dorinţa ascunsă a omului de a fi egal cu toţi ceilalţi. Toate aceste utopii formează din actuala lume în care trăim o lume conflictuală, o lume avidă de resurse, o lume în care puterea este mai importantă decât modelul civilizaţional. Am denumit această carte Noua Utopie după ce am deschis cartea de istorie a lumii şi am desfăşurat harta lumii, realizând că fiecare popor şi-a format propriul său vis. Conflictul izbucnit în lume a fost declanşat de reala dorinţă a fiecărui popor de a-şi exprima liber propriul vis. Fiecare vis s-a întâlnit cu alt vis şi aşa a ieşit o realitate deformată, în care popoarele lumii, cu structură bio-genetică asemănătoare, au intrat într-un conflict fratricid, care modelează această lume în care trăim. Când scriu aceste rânduri o serie de evenimente ne-au demonstrat că utopia globalistă a lumii este desuetă şi că se revine la o nouă eră a naţionalismelor. De ce am numit aceste idei filosofice, politice şi morale utopii? Pentru că niciuna dintre aceste idei nu poate exprima, în mod real şi concret, dimensiunea realităţii în care trăim. -/- Dr. Alexandru Cristian. (shrink)

Gricean theories analyse meaning in terms of certain complex intentions on the part of the speaker—the intention to produce an effect on the addressee, and the intention to have that intention recognized by the addressee. By drawing an analogy with cases widely discussed in action theory, we propose a novel counterexample where the speaker lacks these intentions, but nonetheless means something, and successfully performs a speech act.

O ameninţare uriaşă planează asupra uneia dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii. Miracol economic şi sociala al secolului XX Japonia se confruntă cu o problemă gravă , îmbătrânirea populaţiei şi scăderea natalităţii. Populaţia este un factor de putere extrem de important în istoria unui stat. Fără o populaţie numeroasă un stat nu poate fi bine dezvoltat. O populaţiei mare este mărirea capacităţii economice a unui stat , într-o primă instanţă. Ulterior dezvoltarea economică ţine de un cumul de diverşi factori (...) cum ar fi diversificarea producţiei , forţa agricolă dar şi altele. Acest „câlcâi a lui Ahile” afectează Japonia , îmbătrânirea provoacă diverse consecinţe precum încetinirea economică , dezechlibrul balanţei între sexe şi chiar extincţia totală a populaţiei într-un viitor îndepărtat. (shrink)

Primul Război Mondial a fost un eveniment de neaşteptat, o dramă prin care au trecut milioane de oameni. La începutul secolului XX mulţi credea că Belle Epoque ( Epoca cea Frumoasă) a început şi nu are sfârşit. În opinia multor oameni de cultură ale acelor timpuri această epocă trebuia să dureze o veşnicie. O perioadă de pace şi linişte, o perioadă în care oamenii nu credeau că războiul va mai fi o prezenţă în viaţa lor. De cele mai multe ori (...) istoria ne oferă evenimente surprinzătoare, hazard sau nu istoria este plină de evenimente de neînţeles. Declanşarea Primului Război Mondial în acest moment ne este uşor explicabilă, dar în aceea epocă nimeni nu a perceput acest eveniment, pe care îl putem denumi un accident nefericit al istoriei. Războiul nu a lăsat în urma lui numai glorie, au fost şi momente pline de suferinţă şi de un tragism rar întâlnit. (shrink)

Ce înseamnă mai exact idoli? Sunt multe definiţii dar şi multe incorectitudini. Este adevărat că fiecare religie are idolii săi, o caracteristică politeistă. Cuvântul apare cu o încărcătură puternică şi cu un caracter pur negativ, aş putea spune eretic în Biblie. Idolii sunt soldaţii Infernului. Biblia ne spune că un chip cioplit este un idol, o înfăţişare făcută după mintea ta. Este de fapt obiectul unei adorări exagerate o supunere voită faţă de un lucru sau o fiinţă. Drumul pe care (...) un idol merge este urmat de cohorte de frenetici dar şi de fanatici. În opinia mea un idol este un obiect fizic sau o reprezentare imaterială având în componenţa sa ideea de supunere, de pierdere a suveranităţii personale. (shrink)

The very first permanent Romanian representation to the United States of America was established in Washington D.C. pursuant to the Royal Decree no. 1027 of 24 September 1917, led by Dr. Constantin Angelescu (1869-1948) in capacity as of head of legation with the rank of plenipotentiary minister. The game of history made it so that he took office on 15 January 1918 – the birth anniversary of our great Romanian poet Mihai Eminescu. The Secretary of the legation was Prince Anton (...) (Antoine) Bibescu (1878-1951), the ambassador-to-be of Romania to the United States between 1921 and 1926. (shrink)

Un drum început şi neterminat de vrednici înaintaşi este o datorie morală pentru cei care vor veni pe acest drum, drumul cunoaşterii lui Eminescu. Nicolae Iorga istoric de o dimensiune universală, Pompiliu Constantinescu critic literar şi estet cultural de o mare luciditate, Constantin Noica gânditor profund român, aceşti mari români au în comun voinţa de a fonda o catedră Mihai Eminescu.

Anul acesta se împlinesc 245 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, 4 iulie 1776. O istorie plină de lupte, de evenimente zguduitoare, de înfruntări la nivel intern și internațional dar la finalul acestor zbateri s-au împlinit idealuri de unire și unificare statală. Expansiunea la nivel geopolitic și geostrategic a fost rapidă și susținută de credința unui excepționalism unic în istorie dar și de dorința de a căuta fericirea, mai exact libertatea de a căuta fericirea (...) și împlinirea. (shrink)

Istoria ne-a demonstrat că statele învecinatese se războiesc mai mult iar cele care nu au frontieră comună pot fi într-o relație politică și diplomatică excelentă. Statele Unite ale Americii și România și-au construit relația în jurul așezării geografice și a comerțului. Tânărul stat american era concentrat pe dezvoltare, iar poziția geografică a țării noastre la gurile Dunării a fost un imbold în a dezvolta relații comerciale cu Principatele Române.

The present paper deals with an important aspect of today’s interreligious dialogue, that between Christianity and the second largest religion of Asia, namely Hinduism. The concern is centering around not the ancient or traditional links between these two expressions of the Sacred, but rather of the contemporary ones. But that requires certain knowledge of what has already happened. The dialogue comes from the heart of the people, and is situated in the middle of life. Unfortunately, many present-day dialogues set the (...) stage according to the terms of one of the parties alone. But in spite of misunderstandings and difficulties of the Hindu-Christian dialogue, it has an unavoidable effect: it changes our vision and interpretation of our own religion. The main tenets would be: the future of Hindu-Christian dialogue will largely depend on future mutual interest; Hindu-Christian dialogue may be linked to the future development of Hinduism and Christianity; the future of Hindu-Christian dialogue may be endangered by an institutional misunderstanding of its nature; Hindu-Christian dialogue may have to be placed into a larger “secular” context; Hindu-Christian dialogue is inevitable. It is an imperative and it must exhibit more continuity. (shrink)

Do other earthly forms of life evolved to the level of intelligent life? Cancer and resistance to antibiotics obliged to ask this question. Signs of intelligence are found at its simplest levels. We try to see if logic is used at these levels. Peter of Spain’s suppositio materialis is applied to the chemical signals of cells. Dynamic Logic is used to understand these chemical communications. <System of communications> is used, instead of “language”. The development of life appears as the development (...) of an axiomatic system. The rights of unborn humans and God’s rights over His own creation appear as the most powerful arguments for conservationism. (shrink)