This is the first draft of a paper presented in an international conference in West Bengal.

Penelitian ini berjudul KEBERADAAN GAPURA PERAHU ISI SURAKARTA. Latar belakang pemakaian ikon gapura Perahu ISI Surakarta dan bentuk media promosi ISI Surakarta yang terdapat ikon gapura perahu ISI Surakarta didalamnya. Permasalahan penelitian ini terletak pada keberadaan gapura perahu ISI Surakarta, serta latar belakang pemakaian ikon gapura Perahu ISI Surakarta. Metode penelitian menggunakan metode penelitian kualitatif. Sumber data penelitian diperoleh dari karya, observasi, wawancara, dan dokumentasi. Data dikumpulkan melalui observasi, wawancara, dan dokumen (arsip). Proses analisis data menggunakan interaksi analisis data melalui (...) beberapa tahapan, yaitu pengumpulan data, reduksi, sajian data, serta kesimpulan. Berdasarkan hasil penelitian, diperoleh simpulan keberadaan gapura Perahu ISI Surakarta sebuah karya dari seorang seniman yang secara tidak langsung mempengaruhi dinamika kehidupan masyarakat dan orang-orang kreatif yang bekerja di ISI Surakarta juga memanfaatkan ikon gapura perahu ISI Surakarta menjadi identitas ISI Surakarta. Pemilihan ikon gapura perahu ISI Surakarta sebagai inspirasi untuk media promosi ISI Surakarta dikarenakan gapura tersebut selain memiliki bentuk yang artistik, lebih familiar di mata masyarakat, juga memiliki konsep filosofis yang dapat mewakili ISI Surakarta secara keseluruhan. (shrink)

Còn khoảng 3 tuần là tới thời gian đóng dữ liệu ISI Web of Science về hoạt động bình duyệt khoa học, qua hệ thống Publons. Hiện nay cũng là thời điểm kết thúc năm học, và có thể đánh giá hoạt động khoa học...

Gapura Perahu Sebagai Ikon Media Promosi ISI Surakarta, Surya Afandy, 2014. Tesis Program Pascasarjana penciptaan dan pengkajian Seni Institut Seni Indonesia (ISI) Surakarta, pengkajian seni rupa. Tesis ini membahas tentang keberadaan gapura perahu ISI Surakarta, latar belakang pemakaian ikon gapura Perahu ISI Surakarta dan bentuk media promosi ISI Surakarta yang terdapat ikon gapura perahu ISI Surakarta didalamnya. Permasalahan penelitian ini terletak pada keberadaan gapura perahu ISI Surakarta, latar belakang pemakaian ikon gapura Perahu ISI Surakarta dan bentuk media promosi ISI Surakarta (...) yang terdapat ikon gapura perahu ISI Surakarta didalamnya. Metode penelitian menggunakan metode penelitian kualitatif. Sumber data penelitian diperoleh dari karya, observasi, wawancara, dan dokumentasi. Data dikumpulkan melalui observasi, wawancara, dan dokumen (arsip). Proses analisis data menggunakan interaksi analisis data melalui beberapa tahapan, yaitu pengumpulan data, reduksi, sajian data, serta kesimpulan dan interpretasi analisis dengan dasar teori semiotika Bhartes. Berdasarkan hasil penelitian, diperoleh simpulan keberadaan gapura Perahu ISI Surakarta sebuah karya dari seorang seniman yang secara tidak langsung mempengaruhi dinamika kehidupan masyarakat dan orang-orang kreatif yang bekerja di ISI Surakarta juga memanfaatkan ikon gapura perahu ISI Surakarta menjadi identitas ISI Surakarta, ini terbukti dengan sering munculnya ikon gapura perahu pada media promo-media promo ISI Surakarta. Pemilihan ikon gapura perahu ISI Surakarta sebagai inspirasi untuk media promosi ISI Surakarta dikarenakan gapura tersebut selain memiliki bentuk yang artistik, lebih familiar di mata masyarakat, juga memiliki konsep filosofis yang dapat mewakili ISI Surakarta secara keseluruhan. Cerminan visual gapura Perahu STSI atau ISI Surakarta sendiri secara tidak langsung mengungkap mitos pada ISI Surakarta, yaitu ideologi dewa ruci yang muncul melalui pendekatan semiotika Barthes karena Penggunaan teks, bahasa, maupun tanda pada umumnya didasarkan atas ideologi tertentu secara sadar atau tidak sadar oleh pemakai tanda, dengan demikian kegiatan membaca tanda pada media promosi cetak dapat diartikan sebagai membongkar suatu ideologi yang secara manipulatif bekerja dalam sebuah kondisi sosial tertentu. -/- . (shrink)

The Mahdi is the eschatological figure of Islam who will rule over the world at the end of time after having rid humanity of evil. During the whole Islamic history, many rulers have claimed to be the long-awaited Mahdi, thus creating the conditions for political revolutions based on prophetic statements. The present paper will study this subject as it occurs in contemporary history, first outlining such messianic character in the light of Muhammad’s revelation, then finding the different meanings of Mahdist (...) claims (the man-oriented and the message-oriented inclinations, the Mahdi as a renewal and the Mahdi as an apocalyptic personality), finally studying different self-proclaimed Mahdis in recent history, in Africa as well as in the Middle East. The last paragraph will be dedicated to the messianic dispositions of the terroristic organization Islamic State which has deeply affected the political-revolutionary strategy adopted by the group. (shrink)

Claudia Card did not live long enough to complete her work on surviving evils. Yet she left us an invaluable body of work on this topic. This essay surveys Card's views about the nature of evils and the ethical quandaries of surviving them. It then develops an account of survival agency that is based on Card's insights and in keeping with the agentic capacities exercised by Yezidi women and girls who have escaped from ISIS's obscene program of trafficking in (...) women and sexual violence. Card holds that true survival requires not only staying alive and as healthy as possible but also preserving your good moral character. The essay maintains that while exercising agency to elude evil and protect yourself often depends on your own skills and personality traits, exercising agency to restore or develop your moral character often depends on social support. (shrink)

Educaţia religioasă îşi asumă rolul de călăuzitor către drumul cunoaşterii şi asemănării cu Dumnezeu, căutând ca Evanghelia lui Hristos să devină dreptarul vieţii prin îndreptarea voinţei şi aspiraţiilor numai spre înfăptuirea binelui şi a virtuţii, cultivarea conştiinţei, a demnităţii omului şi a valorilor sale unice.

Since Circular 34 from the Ministry of Science and Technology of Vietnam required the head of the national project to have project results published in ISI/Scopus journals in 2014, the field of economics has been dominating the number of nationally-funded projects in social sciences and humanities. However, there has been no scientometric study that focuses on the difference in productivity among fields in Vietnam. Thus, harnessing the power of the SSHPA database, a comprehensive dataset of 1,564 Vietnamese authors (854 males, (...) 705 females) with 2,410 publications in the 2008 – 2018 period was extracted and analyzed. Various factors were considered including age, gender, new authors, leading authors, co-authorship, and Impact Factor. The findings suggest a high level of contribution from authors at the age of 40 – 44 in economics (858 publications) in a 12-years period, which is equivalent to the social medicine total output, and two times more than the total output of the education. Moreover, the presence and reinforcement of male researchers are still dominating in Economics and other fields, with the only exception of education. Despite the rapid rise in the number of Vietnamese lead authors, gender disparity among disciplines is an issue. Contrary to the strong international collaboration-oriented tendency in social medicine, economics, and other fields, educational authors are not open to international collaborating. Finally, most of the publications in economics belong to the group with JIF from 0 to 2, in contrast with the high number of social medicine publications with JIF from 2 to 5, which suggesting the field of economics is fulfilling the quantity, but still, need more quality publications. (shrink)

REVIEW (1): "Jeff Kochan’s book offers both an original reading of Martin Heidegger’s early writings on science and a powerful defense of the sociology of scientific knowledge (SSK) research program. Science as Social Existence weaves together a compelling argument for the thesis that SSK and Heidegger’s existential phenomenology should be thought of as mutually supporting research programs." (Julian Kiverstein, in Isis) ---- REVIEW (2): "I cannot in the space of this review do justice to the richness and range of (...) Kochan's discussion [...]. There is a great deal in this foundational portion of Kochan's discussion that I find tremendously interesting and engaging [...]." (David R. Cerbone, in Studies in History and Philosophy of Science) ---- REVIEW (3): "Science as Social Existence will be of interest not only to Heidegger scholars but to anyone engaged in science and technology studies. [...] This is an informative and original book. Kochan should be praised for his clear, pleasant-to-read prose." (Michael Butler, in CHOICE). (shrink)

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită) O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice. Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică (...) și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile. Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne. CUPRINS: Fizica - Scurtă istorie - Fizica şi filozofia - Teorii de bază în fizică - - Fizica clasică - - Fizica modernă - - Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă - Cercetarea în fizică - - Metode ştiinţifice - - Teorie şi experiment - Domenii de aplicare şi obiective - - Domenii de cercetare - - Direcţii de dezvoltare - - Direcţii actuale de cercetare Teorii - Fizica teoretică - - Teorii recunoscute - - Teorii propuse - - Teorii marginale Teorii recunoscute - Termodinamica - - Legile termodinamicii - - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Mecanica statistică - Relativitatea specială - - Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale - - Invarianţa vitezei luminii - - Lipsa unui cadru de referinţă absolut - - Echivalenţa dintre energie şi masă - - Simultaneitatea - - Evoluţia teoriei relativităţii speciale - Teoria relativităţii generale - - Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale - - Gaura de vierme - - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - - Concluzii - Mecanica cuantică - - Descrierea teoriei - - Formularea matematică - - Interacţia cu alte teorii ale fizicii - - Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice - - - Istoria - - - Filozofia - - - Viitorul - - Optica cuantică - - - Electronica cuantică - - Laser - - - Concepte de bază - - - Terminologie - - - Construcţia unui laser - - - Fizica laserilor - - - Extreme Light Infrastructure - - - Arme cu laser - Teoria câmpului cuantic - - Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite - - Câmpuri cuantice - Modelul Standard - - Teste, predicţii şi provocări Teorii propuse - Teoria finală (Theory of everything) - - Idei speculative - Teoria marii unificări - Teoria M - - Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia - - Caracteristici ale teoriei M - Gravitaţia cuantică în buclă - - Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală - - Buclele Wilson şi reţelele de spin - - Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică - - Testele experimentale de GCB - Emergenţa Teorii marginale - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich Concepte - Mecanica clasică - - Istoria - - Statica - - - Vectori - - - Forţa - - - Momentul forţei - - - Ecuaţiile de echilibru - - - Momentul de inerţie - - - Solide - - - Fluide - - Dinamica - - - Principii - - - Dinamica liniară şi de rotaţie - - - Forţa - - - Legile lui Newton - - Frecarea - - - Legile frecării uscate - - - Reducerea frecării - Materia - - Antimateria - Energia - - Legile conservării în fizică - - - Filosofia legilor de conservare - - Masa - - - Masa inerţială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - - Cantitatea de mişcare (impulsul) - - - Cantitatea de mişcare în mecanica clasică - - - Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă - - - Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică - - Momentul cinetic - - Spinul - - - Istoria - - - Aplicaţii - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - - Viteza - - Forţa - - - Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă - - - Unităţi imperiale de forţă - - Momentul forţei - Sisteme fizice - Unde - - Exemple de unde - - Proprietăţi caracteristice - - Unde transversale şi longitudinale - - Polarizarea - - Descriere fizică a unei unde - - Unde de deplasare - - Ecuaţia undelor - - Entanglementul cuantic - - Magnetism - - - Dipoli magnetici - - - Modele de materiale magnetice - - Electricitatea - - - Istorie - - - Puterea electrică - - - Curentul electric - - - Fenomene electrice în natură - - Radiaţia electromagnetică - - Temperatura - - - Unităţi de temperatură - - - Bazele teoretice - - - Capacitatea termică - - - Temperatura în gaze - - - Măsurarea temperaturii - - - Temperaturi negative - - Entropia - - - Schimbarea de entropie în motoarele termice - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - - Măsurarea entropiei - - Informaţia în fizică - - - Informaţia clasică vs informaţia cuantică - - - Informaţii clasice - - - Informaţiile fizice şi entropia - Tranziţii - - Tranziţii de fază - - - Clasificarea tranziţiilor de fază - - - - Clasificarea Ehrenfest - - - - Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază - - - Proprietăţi ale tranziţiilor de fază - - - - Puncte critice - - - - Simetria - - - - Exponenţi critici şi clase de universalitate - - Supraconductibilitatea - - - Istoria - - - Teorii ale supraconductibilităţii - - - Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii - - - Proprietăţile elementare ale supraconductorilor - - Superfluiditatea Forţe fundamentale - Gravitaţia - - Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton - - - Forma vectorială - - - Istorie - - - Reticenţele lui Newton - - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Teoria relativităţii generale a lui Einstein - - - Mecanica cuantică şi ondulatorie - - Situaţii specifice - - - Gravitaţia Pământului - - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului - - - Gravitaţia și astronomia - - - Radiația gravitațională - - - Viteza gravitaţiei - Electromagnetism - - Descrierea matematică - - Câmp electric E - - Metoda electromagnetică - - Electrostatica - - - Serii triboelectrice - - - Generatoare electrostatice - - - Neutralizarea sarcinilor - - - Inducţia sarcinilor - - - Electricitatea "statică" - Forţa nucleară slabă - Forţa nucleară tare Particule - Particule elementare - - Proprietăţi conceptuale - - - Dimensiunea - - - Compoziţia - - Modelul Standard în fizica particulelor elementare - - - Fermioni fundamentali - - - - Antiparticule - - - - Cuarci - - - Bosoni fundamentali - - - - Gluoni - - - - Bosoni electroslabi - - - - Bosonul Higgs - - Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Atomi - - Modele istorice de atomi - - Nucleul atomic - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluţia actuală - Electroni - - Istoria - - Detalii tehnice - - Electricitate - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W şi Z - - Bosonul Higgs - Gravitoni - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicaţii - - Telefonul – particulă - - Comunicaţii cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Cvasiparticule - - Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp - - Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective - - Efectul asupra proprietăţilor colective - - Istoria - Fononi - - Unde de reţea - - Fononi acustici şi optici Subdomenii - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - - Propagarea undelor: nivele de presiune - - - Propagarea undelor: frecvenţa - - - Transducţia în acustică - Astrofizica - - Erupţii solare - - - Evoluţia exploziilor solare - - - Impactul exploziilor solare asupra omenirii - - - - Ejecţia masei coronariene - - - - Misiunile spaţiale - - - - Întreruperi de energie electrică - Fizica atomică, moleculară, şi optică - - Apa grea - - Osmoza - Fizica computaţională - Fizica materiei condensate - Criogenia - Mecanica fluidelor - Optica - - Optica clasică - - Optica modernă - Fizica plasmei - Fizica particulelor - - Istoria - - Modelul Standard - - Fizica particulelor experimentală - - Obiecţii - - Politici publice Metode - Metode ştiinţifice - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Observaţia - - - Ipoteza - - - Predicţia - - - Verificarea - - - Evaluarea - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - Mărimi fizice - Măsurători fizice - Analiza dimensională - - Exemplu aplicat - Statistica Tabele - Legile fizicii - Constante fizice - Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură - - Origine - - Scrierea SI - - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI - - - Lungime (l) - - - Masa (m) - - - Timp (t) - - - Curentul electric (I) - - - Temperatura termodinamică (T) - - - Cantitatea de substanţă (n) - - - Intensitatea luminoasă (I) - - Unităţi SI derivate - - Prefixe SI în fizică - - - Unităţi folosite în afara SI - Unităţi fizice - - Unităţi ca dimensiuni - - Unităţi de bază şi derivate - - Conversia unităţilor - - Prefixele in sistemul SI - - Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice Istoria - Fizica în antichitate - Fizica în Evul Mediu - Fizica în sec. XVI-VIII - Fizica în sec. XIX - Fizica în sec. XX Probleme nerezolvate în fizică Domenii interdisciplinare - Fizica aplicată (Fizica tehnologică) - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranţele maşinii Domenii înrudite - Relaţia fizicii cu alte domenii - - Cerinţe preliminare - - Applicaţii şi influenţe - Astronomia - - Scurtă istorie - - Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie. - - - După subiect - - - Modalităţi de obţinere a informaţiilor - - Telescoape - - - Tipuri de telescoape - - Planetele rătăcitoare - Biofizica - - Subiecte în biofizică şi domenii conexe - - Biofizicieni celebri - Chimia fizică - - Concepte-cheie - Cosmologia - - Subiecele din cosmologie includ: - - - Cosmologia fizică - - - Cosmologii alternative - - - Cosmologia filosofică - - - Cosmologia religioasă - Electronica - - Exemplu - Geofizica - - Metode - - - Geodezie - - - Sonde spaţiale - - Cutremure - Fizica chimică - Ingineria - - Sarcina ingineriei - - Rezolvarea problemelor - - Utilizarea calculatoarelor - - Etimologia - - Conexiunile cu alte discipline - Ştiinţa materialelor Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - Contact . (shrink)

Volumul de articole, studii, cuvântări şi Pastorale publicat la Editura Mitropolia Olteniei din Craiova în anul 1986 trebuie văzut şi analizat, pentru o bună şi corectă înţelegere, în lumina vremurilor în care a apărut. În acelaşi timp, ideile pe care IPS Nestor Vornicescu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, le dezvoltă în scrierile sale sunt actuale şi după aproape 30 de ani de la strângerea lor între paginile aceleaşi cărţi, după ce văzuseră lumina tiparului cu ani în urmă în diferite reviste (...) din ţară şi străinătate, semn că autorul dovedeşte o putere impresionantă de a rămâne viu prin scrierile sale într-o epocă în care totul era dictat şi atent controlat şi cenzurat de la centru. În zilele noastre, într-o perioadă în care cei ce abordează teme ca „patriotism”, „românism”, „idealul strămoşilor”, „istoria naţională”, „pacea pe pământ”, „munca”, „dreptatea” ş.a. sunt consideraţi a fi spirite retrograde şi contaminate de perioada apusă şi de tristă amintire, cuvintele IPS Nestor Vornicescu referitoare la aceste idei rămân de o actualitate ce îi lasă pe mulţi fără replică. În ciuda faptului că anumite cuvinte şi expresii au fost acaparate de doctrina comunistă, schimbându-li-se sensul, ele reprezintă constante şi permanenţe atât ale spiritului nostru naţional, cât şi virtuţi creştine despre care s-a vorbit şi trebuie să se vorbească şi să fie respectate pentru a putea să ne orientăm într-o Europă din care ele nu au dispărut nicio clipă din discursul oficial sau particular şi în care România îşi caută coordonatele naţionale pentru a se adapta după integrarea atât de mult dorită de toţi. „Volumul Pace pe pământ îl adevereşte pe Mitropolitul şi Academicianul Nestor Vornicescu ca ierarh şi teolog pe linia învăţăturii şi a tradiţiei Ortodoxiei româneşti, iubitor şi luptător pentru ţară şi popor, pentru pace şi înţelegere între oameni şi neamuri, pentru apărarea păcii şi a vieţii. Concluzia categorică este că pacea – salvgardarea, apărarea, întărirea, impunerea şi permanentizarea ei urbi et orbi – constituie imperativul vital al zilelor noastre, cum arată autorul pe bună dreptate”.2. (shrink)

The emergence of COVID-19 has made it ever more onerous for the world economy to rethink the way things are done and to be done. The need and almost compulsory way of services being catered for will never have been made so practically obvious without the influence of a pandemic like COVID-19. The world at some point in time was almost brought to a standstill, with services pertaining to supply-chain deliverables, education / professional development and many more almost brought to (...) a halt. This paper has the platform for critically assessing the pathway SSA economies (SSA) should follow, notably creativity in new technologies, while adopting a stance on ISI approach in order to reduce its reliance on the importation of essential commodities, which seem to have been a worrying concern throughout the crisis of COVID-19. Suggestions for SSA economies to embrace the notion of creative destruction is the focal point in this paper for the realization of growth and development, while at the same time harnessing the power of human integrity to champion competitive innovation. (shrink)

Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor (...) să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse. (shrink)

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul (...) ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională. (shrink)

Illicit arms availability in neighbourhoods are always a threat to external and internal security. Due to the geopolitics of Afghanistan, superpowers and non-state actors were active in that region for decades .Consequently, the FATA area of Pakistan and Adam Khel in particular became an oasis for arms Producers and traders as well as terrorists and drug traffickers. America and the former Soviet Union poured Afghanistan with the latest weapons from 1979 to 1989. A major part of that stockpile came to (...) the grey market of Darra Adam khel . Same thing happened when America and Nato arrived in Afghanistan after 9/11. Pakistan army and ISI a major and decisive player in this illicit arms trade which poses a big security concern for Indian policy makers. (shrink)

The Kurdish movement has revitalised the idea of democracy. Under the most difficult of circumstances – squeezed between ISIS on one side and the Turkish armed forces on the other – a radical form of democracy has been implemented that has inspired many both inside and outside the region. Introducing the special issue “Rethinking Democracy in Kurdistan”, this article explores the ingenious challenge to the nation-state system posed by this new democratic theory and practice, focusing on the prison writings (...) of Abdullah Öcalan. These remarkable texts are read as proposing a new philosophy of world-history which decisively breaks with Marxism, displaces the central place of Europe, and drastically extends the point in time at which philosophies of history typically begin. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Instituţiile publice sunt reformate şi reorganizate după modelul managerial al firmelor, filosofia serviciului public este reformulată în termenii loialităţii faţă de interesele antreprenoriale (pentru profit) sau faţă de pasiunile cetăţenilor virtuoşi ce creează în jurul preocupărilor personale asociaţii civice, gestionând o parte din serviciile de interes public abandonate de statul capitalist. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, inflexibilitatea politicilor orientate către impunerea fără alternativă a aşa-numitului „consens de la Washington” trebuie să fie însoţită de o cât mai mare flexibilizare (...) a voinţei, aspiraţiilor şi vieţii umane. Cetăţenii statului neoliberal trebuie să se obişnuiască să trăiască departe de familie pentru a câştiga mai mult, pentru a obţine un loc de muncă sau pentru a nu îşi pierde poziţia profesională pe care au obţinut-o, trebuie să jongleze cu mai multe calificări, să fie deschişi către perspectiva înstrăinării unei bune părţi din timpul legal de odihnă în beneficiul companiei sau instituţiei publice pentru care lucrează, să construiască permanent strategii de salvare pentru eventualitatea în care angajatorul se va dispensa de serviciile lor etc. Tensiunile şi contradicţiile ce însoţesc transformările neoliberale sunt vizibile în numeroase domenii, dar sunt poate mai frapante în cele care au o îndelungată tradiţie a autonomiei organizaţionale şi care au obţinut privilegiul de a-şi construi practicile în conformitate cu reguli sau aprecieri endogene, în câmpul creaţiei culturale. Comunităţile universitare resimt din plin influenţele forţelor disruptive şi distructive ale re-structurării neoliberale. Observaţiile pe care le voi expune în cele ce urmează vor evidenţia câteva dintre acestea, fie că este vorba de manifestări generale, sesizabile la scară globală, fie că este vorba de forma pe care o iau ele în România. (shrink)

Filosofia lui Platon se înscrie pe linia presocraticilor, a sofiștilor și a tradițiilor artistice care stau la baza educației grecești, într-un cadru nou, definit de dialectică și teoria ideilor. Cunoașterea este pentru Platon o activitate a sufletului, afectată de obiectele sensibile, și de procesele interne. Platonismul își are originea în filosofia lui Platon, deși nu se confundă cu aceasta. Conform platonismului există obiecte abstracte (noțiune diferită de cea a filosofiei moderne care există într-un al tărâm distinct atât de lumea sensibilă (...) externă, cât și de lumea internă a conștiinței, și este opusul nominalismului). O distincție esențială pentru Platon în filosofia sa este teoria Formelor, distincție dintre realitatea perceptibilă dar neinteligibilă (știința) și realitatea imperceptibilă dar inteligibilă (matematica). Geometria a fost principala motivație a lui Platon, iar aceasta arată și influența lui Pitagora. Formele sunt arhetipuri perfecte ale căror obiecte reale sunt copii imperfecte. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.33183.43687. (shrink)

MARGARET LYNN SCHABAS (Toronto, 1954) is professor of philosophy at the University of British Columbia in Vancouver and served as the head of the Philosophy Department from 2004-2009. She has held professoriate positions at the University of Wisconsin-Madison and at York University, and has also taught as a visiting professor at Michigan State University, University of Colorado-Boulder, Harvard, CalTech, the Sorbonne, and the École Normale de Cachan. As the recipient of several fellowships, she has enjoyed visiting terms at Stanford, Duke, (...) MIT, Cambridge, the LSE, and the MPI-Berlin. In addition to her doctorate in the history and philosophy of science and technology (Toronto 1983), she holds a bachelor of science in music (oboe) and the philosophy of science (Indiana 1976), a master’s degree in the history and philosophy of science (Indiana 1977), and a master’s degree in economics (Michigan1985). -/- She has published four books and over forty articles or book chapters in science studies. Some of the journals in which her articles can be found are Isis, Monist, History of Political Economy, Public Affairs Quarterly, Daedaelus, Journal of Economic Perspectives, and Studies in the History and Philosophy of Science. Her first book, A world ruled by number (1990) examines the emergence of mathematical economics in the second half of the nineteenth century. Her second book, The natural origins of economics (2005), traces the transformation of economics from a natural to a social science. She also has two co-edited collections, Oeconomies in the age of Newton (2003), with Neil De Marchi, and David Hume’s political economy (2008), with Carl Wennerlind. She is currently writing a monograph on Hume’s economics, as well as articles on the history and philosophy of bioeconomics. She is currently president of the History of Economics Society. -/- EJPE interviewed Margaret Schabas at the University of British Columbia in March 2013. In this interview, she recounts her earliest foray into the history and philosophy of economics, the conceptual trade between economics and natural science, and her most recent undertaking: the history and philosophy of bioeconomics. (shrink)

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o mulțime de noi teorii care vor apare în domeniul științelor sociale și o dezvoltare fără precedent a tehnologiilor. (...) Noua paradigmă a revoluției științifice și tehnologice a făcut progrese rapide, iar lumea a intrat într-o nouă eră a inovației, cu schimbări profunde. Accentele actuale sunt puse pe spațiul cosmic și controlul genetic. Cercetarea și dezvoltarea științifică creativă va deveni principala activitate a umanității. -/- CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 3-10 ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS23812. (shrink)

Tratatul de la Lisabona pregăteşte dezvoltarea şi afirmarea Uniunii Europene pe scena internaţională. Prevederile acestui tratat sunt orientate către creşterea importanţei şi rolului Uniunii în lume. Pe noua scenă mondială, UE îşi întăreşte poziţia prin adoptarea unui tratat integraţionist cu o abordare funcţionalistă. O schimbare importantă anunţată de Tratatul de la Lisabona este dezbaterea asupra ratificării, pe cale parlamentară sau prin referendum. Este singurul tratat care a abordat o astfel de problematică. Principalele obiective ale Tratatului de la Lisabona sunt: dezvoltarea (...) unei economii de piaţă eficiente, lupta împotriva discriminării şi a excluziunii sociale, promovarea unei justiţii sociale, coeziunea teritorială, progresul tehnologic şi ştiinţific, respectul diversităţii cultural-lingvistice, protecţia cetăţenilor uniunii, dezvoltarea durabilă şi un comerţ liber şi echitabil . Se doreşte a fi un tratat care promovează valorile Uniunii, pacea şi democraţia, dincolo de graniţele europene. (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Felsefe Optiğinden Aşkın Renkleri kitabı Senail Özkan’ın bir takdim yazısı, giriş ve yedi bölümden oluşmaktadır. Kitapta kaynakçaya yer verilmemiştir. Halilov, kitabın giriş kısmında ‘aşk’ın ne olduğunu ve hangi ilim dalı tarafından ele alınması gerektiğini açıklamıştır. Ona göre aşk insanın manevi âleminin en derin katmanlarında ortaya çıktığı için temel itibariyle bilinçdışı alana aittir. İlim onu irdeleyemez, aşk, ilim için muğlak bir alandır ve mantıki düzlemde değerlendirilmesi oldukça zordur. İlim açısından incelenemediği için bu işi felsefe ve şiir üstlenmektedir.(s.16, s. 55) Şiir ve (...) aşk ilişkisine değinen Halilov, şiirin aşk ile büyük bir ilgisi olduğunu Doğu’da ve Batı’da aşk konusunun şiir sanatının kapsamı içinde değerlendirildiğini söyler. Doğu’da Nizami, İbn Arabi, Mevlana, Fuzuli, İkbal ve Cavid’e kadar Doğu şairlerinin aşk konusunu ele aldığı ve bununla ilgili eserler verdiğini ekler. Halilov’a göre Doğu’da aşk, ‘ilahi nitelikte’ ele alınmaktadır. Bütün kitap boyunca ‘ilahi aşk’ meselesi üzerinde duran Halilov bazen bu görüşü savunmuş bazen de tutarsız ve gerçek hayattan uzak olduğunu anlatmaya çalışmıştır. Ona göre aşk, ilahi olmaktan ziyade ferdi, bireysel veya insanidir. Aşk, ‘yerle gök arasında’ olması gerekmektedir. Bu açıdan Halilov aşkı, rasyonel bir düzlemde alan Batı öğretisini tercih ettiğini söylemektedir.(s.18) Fakat kitabına baktığımızda aslında Halilov’un bazı gerekçeler nedeniyle bu konuda biraz tereddütte kaldığını göreceğiz. (s.25). (shrink)

Pe parcursul anului trecut, la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” din Iaşi, a avut loc workshopul „Concepte şi argumente în filosofia social-politică. Interpretări şi dezbateri”. Workshopul s-a desfăşurat în cadrul proiectului POSDRU „Societatea bazată pe cunoaştere: cercetări, dezbateri, perspective”. Cartea de faţă este principalul rezultat al acestui workshop. Ea a fost gândită şi propusă spre publicare în primul rând din speranţa că va fi utilă celor care doresc să se iniţieze – sau celor care încearcă să-i iniţieze (...) pe alţii – în teoria şi filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Aceasta cu atât mai mult cu cât, la noi, lucrările de acest tip (fie semnate de autori români, fie traduceri) sunt încă destul de rare. Mă refer aici la lucrările care acordă o atenţie specială (şi) filosofiei politice (teoriei politice normative), nu doar ştiinţei politice sau politologiei (teoriei politice empirice). Dacă cele din urmă apar din ce în ce mai frecvent în ultima vreme, cele dintâi rămân, din păcate, foarte puţine, chiar insuficiente. Cartea nu este nici pe departe una exhaustivă. În ciuda acestui „defect”, cred că ea îşi poate îndeplini totuşi obiectivul fundamental, fie şi numai pentru că oferă analize, prezentări şi comentarii despre câteva dintre cele mai importante concepte şi teorii din teoria socială şi politică recentă. Mai mult, în cadrul ei sunt discutate inclusiv unele concepte sau/şi teorii încă puţin analizate la noi (precum „multiculturalismul”, „dreptatea socială”, „genul” sau „democraţia deliberativă”). Se obişnuieşte uneori ca autorul introducerii unui volum de acest tip să prezinte în rezumat şi principalele idei apărate sau/şi metodologii utilizate de autorii fiecăruia dintre capitole. Eu nu voi face acest lucru. Motivul? Aş risca să fiu redundant, de vreme ce astfel de precizări şi rezumate au fost deja realizate de autorii volumului, chiar în debutul capitolelor pe care le semnează. Acestea fiind spuse, ţin să mai evidenţiez doar un singur lucru: aşa cum se va observa cu siguranţă, multe dintre capitolele lucrării nu sunt simple texte introductive (deşi au, fără îndoială, şi o astfel de dimensiune). Altfel spus, autorii acestor capitole nu s-au mulţumit să prezinte doar ideile, argumentele sau teoriile altor autori (şi în special ale celor consideraţi de referinţă) în problemele pe care le analizează. De multe ori, ei prezintă, dimpotrivă, şi idei, opinii, interpretări, argumente, perspective sau chiar teorii ori măcar „semiteorii” proprii asupra conceptelor şi problemelor pe care le abordează. Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. Pentru fiecare dintre autorii capitolelor din acest volum, conceptele şi problemele pe care le prezintă aici constituie o preocupare sistematică şi constantă, dacă nu chiar preocuparea lor fundamentală, cel puţin în ultimii ani. De altfel, cel puţin în România, preocupările şi contribuţiile în domeniu ale multora dintre ei sunt deja cunoscute şi comentate, fie şi doar în cercul restrâns al specialiştilor şi al celor interesaţi de teoria social-politică. (shrink)

Cuprins CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică posibilă şi necesară Proiectul şi Programul PHILOBIBLON( în noua formulare) FOCUS Dana Stana, Omonimia şi paronimia în bibliologie Victoria Frâncu, Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul bibliotecii şi ciberspaţiu Olimpia Curta, Laboratorul de informatică şi profesioniştii săi Ionel Enache, Fundamentele teoretice ale marketingului de bibliotecă Maria Petrescu, Bibliotecile digitale şi impactul lor asupra tinerilor Adriana Szekely, Liana Grigore, Bibliorev – în continuă schimbare István (...) Király V., Proiect în vederea Acreditării ISI al revistei PHILOBIBLON Valeria Salánki, Cultura organizaţională. Propunere de studiu asupra culturii organizaţionale – octombrie 2008 Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română Tudor-George Pereverza Expresia bibliografică a Iconografiei eminesciene (Fotografie şi artă plastică, 1939-1989) Vlad A. Codrea, Gabriela-Rodica Morărescu, Forray Erzsébet, Catalogus Raritatum et Benefactorum, un manuscris reprezentativ din perioada de început a Muzeului de Ştiinţele Naturii din Aiud 4 Alin Mihai Gherman, Pornind de la o Bucoavnă necunoscută Roxana Bălăucă, Tipărituri franceze în colecţiile BCU „Lucian Blaga”: secolul al XVIII-lea Maria-Stela Constantinescu-Matiţa, Szabó Károly – bibliotecar, bibliograf şi istoric Roxana Bălăucă, Theodor Aman în Donaţia Sion Margareta Berchez, Îmbogăţirea colecţiilor Bibliotecii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca prin schimbul de publicaţii de-a lungul timpului Ioana Rotund, O oază francofonă la Cluj Ilona Okos-Rigó, Biblioteca şi Grădina Botanică Clujeană Gabriela Pop, Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” şi Biblioteca de Studii Iudaice Mariana Falup, Împrumutul interbibliotecar intern şi internaţional şi livrarea de documente la B.C.U. Cluj-Napoca ORIZONTURI Doru Radosav, Viaţa ca alterego. Petrea Icoanei: travesti şi clandestinitate în mişcarea de rezistenţă anticomunistă Ionuţ Costea, Mitbiografia între propagandă şi memorie Gabriela Morărescu ;Vlad Codrea, Preocupări pentru cunoaşterea şi protecţia naturii în scrierile unui entuziast naturalist al secolului XIX: Basiliu Basiota Alin Mihai Gherman, Vechi lexic bibliotecăresc Raluca Betea, Influenţa artei Renaşterii asupra decoraţiei icoanelor din secolele XVI-XVIII din Transilvania şi Maramureş 5 Monica Mureşan, Căsătoria civilă ca aspect al modernizării societăţii transilvănene la sfârşitul secolului al XIX –lea. – Discurs oficial şi receptare socială reflectate în presa vremii Ancuţa-Lăcrimioara Chiş, Diferenţa şi discriminarea socio-politică a femeii Irina Petraş, Casa, locul vieţii (fragmente) Monica Mureşan Pentru o istorie a morţii în peisajul istoriografic românesc - prezentarea unor contribuţii colective recente: Religiozitate şi atitudini în faţa morţii în spaţiul transilvan din premodernitate până în secolul XX, coord. Mihaela Grancea, 2005 şi Discursuri despre moarte în Transilvania secolelor XVI-XX, coord Mihaela Grancea şi Ana Dumitran, 2006. REFLEXII Olimpia Curta, Reviste electronice. Baze şi perspective de Alice Keller – Recenzie Adrian Grănescu, Arhitectura Clinicilor Universitare din Cluj 1886-1903 Dorina Buia, Itinerar de suflet la Tăul Muced Raluca Soare, De la teoriile ataşamentului la tehnicile de intervenţie în psihoterapie. (Školka Enikő – Teorii explicative, Modele şi Tehnici de intervenţie în psihologie clinică şi psihoterapie) Sidonia Nedeianu Grama, Mitbiografia politică în istoria orală Raluca Soare, Opera bibliothecariorum 1990-2007 – Recenzie Ionuţ Costea, Kovács Mária, A kolozsvári „Lucian Blaga” Központi Egyetemi Könyvtár 19. századi magyar nyelvű kéziratainak katalógusa. Első kötet: történelmi és földrajzi kéziratok/ Catalogul manuscriselor maghiare din secolul al 19-lea din colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Volumul I: Manuscrise de istorie şi geografie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2007, 218 p. – Recenzie 6 Ana Maria Căpâlneanu, Lola Maria Petrescu – Biblioteca şi provocările secolului XXI, Cluj-Napoca: Risoprint, 2007 István Király V, Bibliografia ca instrument al clarificării de sine Kinga Tamás, Viorica Sâncrăian - un coleg şi un bibliotecar de excepţie În colecţia BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA au apărut Revista PHILOBIBLON – Volumele apărute. (shrink)

Sau 14 tháng bền bỉ, phương pháp đổi mới việc rà soát tổng quan lý thuyết xã hội của ISR, dựa trên dữ liệu metadata có cấu trúc, đã được xuất bản bởi tạp chí MethodsX (Elsevier Q2 SCImago | ISI Web of Science). Bài có tiêu đề: “Making social sciences more scientific” [1].

Fericirea este un concept fuzzy. Ea poate fi definită în termeni de a trăi o viață bună sau de a înflori, mai degrabă decât de a experimenta o emoție. Fericirea în acest sens a fost folosită pentru a traduce eudaimonia greacă și este încă folosită în etica virtuții. A existat o tranziție în timp, de la accent pe fericirea virtuții la virtutea fericirii. În psihologie, fericirea este o stare mentală sau emoțională a bunăstării, care poate fi definită, printre altele, de (...) emoții pozitive sau plăcute, variind de la mulțumire până la bucuria intensă. În Vedele hinduse, ānanda semnifică fericirea veșnică, cea care însoțește sfârșitul ciclului de renaștere. Pentru grecii antici, ataraxia este o stare lucidă de echilibru robust, caracterizată de elibertatea continuă de teama primejdiei și îngrijorare. Filosofii consideră că fericirea poate fi înțeleasă ca fiind scopul moral al vieții sau ca aspect al hazardului, explicând fericirea fie ca o stare de spirit, fie ca o viață înfloritoare pentru persoana căreia i se aplică. „Conceptul de fericire este un concept atât de vag încât, în ciuda dorinței fiecărui om de a fi fericit, nimeni nu poate spune niciodată în termeni preciși și coerent ce vrea și dorește cu adevărat. Motivul este că elementele care fac parte din conceptul de fericire sunt în totalitate empirice, adică trebuie împrumutate din experiență, și că în același timp, pentru ideea fericirii, un întreg absolut, este necesar un maxim de bunăstare în starea actuală și cea viitoare. Ori, este imposibil ca o persoană finită să fie atât de perspicace și, în același timp, atât de puternică încât să se presupună că poate crea un concept cert despre ceea ce își dorește cu adevărat. Bogăție? ... Cunoaștere? ... Viață lungă? .. Sănătate? Prin urmare, nu există, în acest sens, un imperativ care să ne impună în sensul strict al cuvântului ce să facem pentru a fi fericiți, deoarece fericirea este un ideal nu al rațiunii, ci al imaginației." (Emmanuel Kant, Critica facultății de judecată) -/- CUPRINS: -/- Fericirea - Definiție - Legătura cu sănătatea fizică - Filozofie - Religie - - Religiile orientale - - - Budism - - - Hinduism - - - Confucianismul - - Religiile abrahamice - - - Iudaismul - - - Catolicismul roman - - - Islam - Psihologie - - Ierarhia nevoilor a lui Maslow - - Teoria autodeterminării - - Psihologie pozitivă - - Măsurarea fericirii - Viziunea economică și politică Ānanda - Diferite sensuri de fericire în filosofia hindusă - - Swami Vivekananda - - Sri Aurobindo - - Advaita vedanta - - Dvaita vedanta - - Vishishtadvaita vedanta - - Sri Ramana Maharshi - Modalități de realizare a ānandei Ataraxia - Epicureismul - Pironism - Stoicism Indici ai fericirii: Fericirea Națională Brută - Definirea FNB - Implementarea FNB în Bhutan - Răspândirea FNB în afara Bhutan - Critica Filosofia fericirii - Grecia antică - - Platon - - Aristotel - - Cinism - - Cirenaicism - - Pironism - - Epicureism - - Stoicism - Roma antică - - Școala lui Sextius - - Augustin de Hippo - - Boețiu - Evul Mediu - - Avicenna - - Al-Ghazali - - Maimonide - - Thomas de Aquino - Perioada modernă timpurie - - Michel de Montaigne - - Jeremy Bentham - - Arthur Schopenhauer - Perioada contemporană - - Władysław Tatarkiewicz - - Herbert Marcuse - - Viktor Frankl - - Robert Nozick - Scientismul - Studiul fericirii - - Sonja Lyubomirsky Teoria (etica) virtuții - Concepte cheie - Istoria virtuții - - „Turnura aretaică” contemporană Consecințialism - Filosofii - - Consecințialismul de stat - - Utilitarism - - Egoismul etic - - Altruismul etic - - Consecințialismul regulilor - - Consecințialismul pe două niveluri - - Consecințialismul motivațional - - Consecințialism negativ - - Etica teleologică - - Actele și omisiunile, și "doctrina actelor și omisiunilor" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Emoția este combinația dintre un proces de evaluare mentală și răspunsuri la acest proces. Dar nu toate emoțiile generează sentimente, și nu toate sentimentele își au originea în emoții. Emoția și sentimentul se bazează astfel pe două procese de bază, vizualizarea unei anumite stări corporale juxtapuse la colectarea semnalelor de declanșare și de stimulare a mușchilor, și un proces cognitiv care însoțește evenimentele respective dar care funcționează în paralel. DOI: 10.13140/RG.2.2.21890.22723.

Conceptul de heterotopie digitală implică o modalitate de a descrie și analiza relația specială și evolutivă dintre statul contemporan și banii digitali, inclusiv criptovalutele derulate prin blockchain. Caracteristicile statului sunt afectate prin conexiunea cu monedele digitale. Sistemele sociale își creează propriile limite și se mențin în viață conform logicii lor interne, care nu derivă din mediul sistemului. Deci, sistemele sociale sunt închise din punct de vedere operațional și autonome - interacționează cu mediul lor și există o creștere generală a entropiei, (...) dar sistemele individuale lucrează pentru a se menține și pentru a-și păstra ordinea internă. DOI: 10.13140/RG.2.2.12790.75843. (shrink)

Newton a susținut ideea timpului absolut, spre deosebire de Leibniz pentru care timpul este doar o relație între evenimente și nu poate fi exprimat în mod independent, afirmație în concordanță ci relativitatea spațiu-timpului. Eternismul susține că trecutul și viitorul există într-un sens real, mergându-se până la ideea că timpul este o dimensiune similară cu dimensiunile spațiale, că evenimentele viitoare și trecute sunt "prezente" pe axa timpului, dar această opinie este contestată. Cel mai cunoscut exemplu de imposibilitate a călătoriei în timp (...) este paradoxul bunicului sau argumentul auto-infanticidului: o persoană care călătorește în trecut și își ucide propriul bunic, împiedicând astfel existența unuia din părinți, și deci propria sa existență. DOI: 10.13140/RG.2.2.12629.47843. (shrink)

Isis, Vol. 105, No. 2 (June 2014) , pp. 432-434.

SOCIOLOGIA: TRANSFORMAÇÕES SOCIAIS E POLÍTICAS -/- SOCIOLOGY: SOCIAL AND POLITICAL TRANSFORMATIONS -/- Emanuel Isaque Cordeiro da Silva – IFPE-BJ, CAP-UFPE e UFRPE - [email protected] e [email protected] e WhatsApp:(82)98143-8399 -/- -/- 1. PREMISSA -/- Muitas foram as transformações sociais e políticas vividas em nossa sociedade. Algumas foram violentas e transformaram radicalmente as sociedades. Outras levaram à independência do jugo colonial ou neocolonial. Há também aquelas que brotaram de acordos entre classes dominantes ou que se constituíram movimentos liderados pela burguesia ascendente. -/- (...) Merecem destaque aquelas que eclodiram no século XX, consideradas populares por terem registrado significativa participação do povo nos países onde ocorreram. -/- 2. TRANSFORMAÇÕES LENTAS E GRADUAIS -/- As transformações em algumas sociedades foram lentas e graduais, permeadas por acordos, conciliações, reformas. Em alguns momentos houve até atos violentos, coordenados por quem estava no poder e sempre em acordo com as novas classes dominantes e os grupos mais poderosos dos momentos históricos precedentes. -/- São exemplos desse tipo de mudança social o que aconteceu na Inglaterra, no Japão e na Alemanha. -/- A Revolução Inglesa foi um movimento em que uma parcela dos senhores de terras e comerciantes se insurgiu contra o poder absoluto do rei e de seus associados (principalmente a nobreza e o clero, que nada produziam). Iniciada em 1642, tinha como objetivo limitar e condicionar esse poder a determinadas funções, impedindo o controle do comércio e da indústria e a criação de impostos pelo rei sem autorização do Parlamento. Após prolongado conflito civil, as forças políticas que lutavam contra o absolutismo derrubaram a monarquia, em 1649, e proclamaram a república. Esse movimento tornou possível a eliminação dos últimos laços que prendiam os ingleses a uma sociedade feudal. -/- A monarquia foi restaurada em 1660, mas o rei e os nobres perderam os poderes anteriores. O Parlamento havia adquirido força política e dividia o poder com a monarquia. Era o grande passo para que o mercantilismo se expandisse e, como consequência, o processo de industrialização se desenvolvesse a partir do século seguinte. O fundamental nesse processo foi a implantação de uma série de direitos que hoje são considerados universais. Mas foi um movimento em um único país e alterou substancialmente a situação apenas em uma sociedade. Só posteriormente teve repercussão maior. -/- A Inglaterra pode ser considerada o paradigma das transformações lentas e graduais mesmo tendo passado por algumas revoltas e irrupções políticas, uma vez que conseguiu manter a monarquia e também um sistema político e jurídico estável por muito tempo. -/- Pode-se dizer que a Revolução Inglesa é resultado de um acordo entre as várias classes dominantes existentes. Constituiu-se, assim, uma integração cultural em torno da ideia de nacionalidade. -/- Na Alemanha e no Japão também aconteceram mudanças políticas decorrentes de um pacto social entre as classes dominantes: os grandes proprietários de terras e a burguesia industrial e comercial emergente. Mesmo com as características próprias de cada país, o que houve foram alterações políticas e econômicas necessárias para o desenvolvimento de sociedades industriais modernas. Apesar de mudanças significativas nos processos e nas relações de produção, houve poucas alterações na estrutura do Estado e os detentores do poder político continuaram os mesmos. Assim, os proprietários da terra não perderam sua fonte de poder e continuaram conduzindo de forma compartilhada com a nova burguesia os destinos do Estado nacional. -/- No Japão, o período entre o início do século XVII até a segunda metade do século XIX (1600-1868) foi marcado por um governo autoritário assentado sobre a grande propriedade rural feudal. Esse período ficou conhecido como Era Xogunato Tokugawa, família que tinha apoio dos famosos guerreiros samurais. A chamada Revolução ou Restauração Meiji refere-se ao período de renovações políticas, religiosas e sociais profundas que ocorreram no Japão entre 1868 e 1900. É também chamado de “Renovação”, já que transformou o Império japonês num estado-nação moderno, o que levou o país a entrar na corrida imperialista do século XIX, principalmente na Ásia, tendo como fundamento o domínio econômico e o expansionismo militar. Essa reforma propriamente dita, apesar de ter assistido a revoltas e batalhas, não resultou na abolição das relações de produção no campo nem na derrubada da monarquia absoluta. Nesse contexto é que os antigos samurais e a pequena nobreza, composta de classes instruídas e já comandantes da burocracia estatal e de parte do exército, passam a ser uma força significativa no Estado japonês. Pode-se dizer, portanto, que houve uma “revolução conservadora” ou apenas uma conciliação de interesses e objetivos que visava manter os mesmos grupos e classes no comando das ações do Estado. Somente depois do fim da Segunda Guerra Mundial (1939-1945) é que se iniciou no Japão a reforma agrária, o que alterou profundamente a estrutura de propriedade da terra. -/- Na Alemanha, as mudanças passaram pelo processo de unificação de muitas unidades políticas, territoriais e culturais. A Alemanha de hoje é fruto de vários movimentos militares, políticos e culturais. Entre 1860 e 1871, foram incorporados novos territórios, demonstrando a força dos exércitos da Prússia – antigo Estado que fazia parte da então Alemanha pré-unificação –, concomitante à ideia de um inimigo externo e comum a todos que desejavam a unificação. Como consequência dessas necessidades, perpetrou-se guerra contra a Dinamarca, depois contra a Áustria e, finalmente, contra a França, em 1870, o que concorreu para o aumento do território. -/- Com a vitória na Guerra Franco-Prussiana, em 1870, a Prússia conseguiu unificar a Alemanha. O rei Guilherme I foi coroado kaiser (imperador) da Alemanha e considerado o líder máximo do país. Mas, mesmo quando o Império alemão se constituiu como tal, ainda existiam 22 estruturas políticas e territoriais diferenciadas, como principados, ducados, grão -ducados, grandes reinos (como os da Baviera e da Prússia) e até cidades livres (como Bremen e Hamburgo). -/- Apenas depois de 1870 foram possíveis a unificação nacional e a transformação da Alemanha em um país industrializado e desenvolvido, uma vez que, além das questões militares, houve outras ações urgentes para que a união se efetivasse. Otto von Bismarck – chefe de governo que estava à frente do processo de unificação alemã e uma das figuras mais proeminentes da política europeia do século XIX – desenvolveu um intenso projeto educacional que incluía um programa curricular unificado, no qual a língua alemã era obrigatória. Além disso, passaram a ser produzidas histórias da nação germânica atreladas a uma formação religiosa protestante única, cujo objetivo era unir a língua, a história e a religião e identificá-las com o povo alemão, rejeitando a diversidade e postulando a falsa ideia de uma unidade alemã indissolúvel e harmônica. -/- Assim, o pacto político orquestrado no interior dos Estados nacionais alemão e japonês aprofundou os laços políticos entre os grandes proprietários de terras e a burguesia, excluindo os operários e os camponeses do direito pleno à democracia e à cidadania, bem como ao acesso à terra. A burguesia não tinha poder para fazer a transformação, e os grandes proprietários não tinham como manter as coisas como estavam. Esse processo de modernização conservadora conduziu esses países à formação de uma sociedade industrial modernizada, mas cuja estrutura política se manteve conservadora. -/- 3. REVOLUÇÕES E MOVIMENTOS ANTICOLONIAIS -/- O rompimento com os laços coloniais também configura um conjunto de movimentos em prol de mudanças sociais. Mais do que isso: como resultado de profundas conscientizações políticas por parte de populações historicamente exploradas e segregadas, esses movimentos anticoloniais estabelecem de modo bastante peculiar um novo patamar para o conceito de revolução. -/- 3.1 Revoluções no continente americano pela independência -/- A Revolução Americana, ocorrida em 1776, caracterizou-se como uma luta contra o colonialismo inglês. O movimento teve grande repercussão, principalmente nos países da América Latina, pois provocou o rompimento dos laços coloniais. Teve influência significativa também por pregar a liberdade individual como um dos pilares da sociedade que se formara na América do Norte. -/- O Boston Tea Party foi um protesto de colonos ingleses considerado fundamental para a deflagração da Revolução Americana, o movimento de independência dos Estados Unidos. -/- Na América do Sul, Simón Bolívar foi sumamente decisivo para a conquista da independência da Venezuela, proclamada em 1811, mas só consumada com a tomada de Caracas e outras regiões de importância estratégica que permaneciam até 1821 sob domínio da coroa espanhola. -/- A maioria dos países da América Latina e do Caribe, seguindo o exemplo do que havia acontecido nos Estados Unidos e sob influência da Revolução Francesa, iniciou as lutas pela independência no início do século XIX, cujos desdobramentos se estenderam até 1820, aproximadamente. Foram necessárias muitas batalhas para que a Espanha aceitasse os termos de independência desses países. Após a emancipação, os países se organizaram politicamente na forma de repúblicas, abolindo a escravidão e o trabalho servil. -/- O Brasil, antiga colônia portuguesa, foi o único país que manteve a monarquia e a escravidão. Com o fim dos laços coloniais, os países que obtiveram a liberdade política assumiram uma nova forma de dependência econômica, agora em relação à Inglaterra, posto que o interesse do capitalismo britânico era conseguir manter o fornecimento de matérias-primas e ampliar o consumo de seus produtos manufaturados em território latino-americano. -/- 3.2 Independência das colônias no século XX -/- A segunda fase do processo de descolonização desenvolveu-se no contexto do neocolonialismo, após a Segunda Guerra Mundial e até a última parte do século XX. Os palcos principais foram a África e a Ásia. -/- O continente africano, no final do século XIX, tinha sido loteado pelos países europeus (com exceção de Portugal, que possuía colônias desde o século XVI), que buscavam matérias-primas para o desenvolvimento de suas indústrias e ampliação do mercado consumidor para os seus produtos manufaturados. Assim, a maior parte das estruturas políticas tribais foi sendo gradativamente destruída, bem como as formas de vida e de produção existentes. -/- Após o fim da Segunda Guerra Mundial, em 1945, muitos povos africanos se organizaram e passaram a lutar por sua independência, criando, assim, uma série de novos países. -/- A independência, no entanto, não significou autonomia, uma vez que os novos países surgidos após a descolonização enfrentaram problemas para promover o desenvolvimento econômico e social. As heranças deixadas pelos colonizadores, representadas tanto por uma economia sempre dependente do exterior, exportadora de matéria-prima e importadora de gêneros de primeira necessidade quanto pelo baixo nível educacional e técnico da população, impediram os projetos de desenvolvimento e provocaram a continuidade da dependência através do endividamento, mantendo esses países subordinados aos interesses das antigas metrópoles. -/- Na Ásia, alguns países obtiveram sua independência mediante lutas ou acordos com as potências colonizadoras. Aqueles que foram invadidos durante a Segunda Guerra Mundial pelo Japão aproveitaram, depois da derrota nipônica em 1945, para iniciar ou retomar os vários movimentos pela independência. Do mesmo modo, o Vietnã, o Laos e o Camboja se tornaram independentes da França, e a Indonésia, da Holanda. Em alguns casos, houve acordo, como a Malásia e Cingapura, que conseguiram a independência da Inglaterra nos anos de 1957 e 1965, respectivamente. -/- O caso da Índia – emblemático – reúne movimentos por independência e acordos com o país colonizador. A presença dos ingleses na Índia data do século XVII e foi se ampliando com o tempo. A dominação foi facilitada pela inexistência de um governo centralizado e também pela diversidade religiosa e de castas, o que não contribuía para uma visão de unidade nacional. -/- Em 1920, logo após o término da Primeira Guerra Mundial (1914-1918), surgiram movimentos pela independência, os quais, ao final da Segunda Guerra, quando o declínio do poder econômico e militar da Inglaterra ficou evidente, foram muito bem -sucedidos em suas lutas. Assim, a dominação na Índia não pôde ser mantida e em 1947 os ingleses reconheceram a independência indiana, que, em função das rivalidades religiosas, deu origem à União Indiana, com maioria hinduísta, e à Liga Muçulmana, com maioria islâmica, que veio a constituir o Paquistão (Ocidental e Oriental). O Ceilão, de maioria budista, tornava-se também independente, passando a ilha a se denominar Sri-Lanka. Posteriormente, o Paquistão Oriental se tornou o atual Bangladesh. -/- 4. REVOLUÇÕES RADICAIS E POPULARES -/- Muitas foram as revoluções radicais e populares. Aqui será abordada apenas a Revolução Francesa. -/- 4.1 Revolução Francesa -/- A Revolução Francesa eclodiu em 1789 como um movimento contrário ao poder monárquico e aos resquícios do feudalismo na França. Foi exemplo para a luta em várias nações do mundo ocidental contra os regimes absolutistas e pela eliminação da monarquia, uma vez que essas formas e sistemas de governo significavam opressão à maioria da população. -/- Além disso, com a revolução foi alterada profundamente a estrutura da propriedade rural, eliminando entraves para o desenvolvimento de uma nova sociedade. Entretanto, o fato mais importante foi que os revolucionários lutaram em nome das pessoas (apesar de não incluir as mulheres), e não só dos franceses, o que transformou o movimento em paradigma das revoluções posteriores. -/- 5. REVOLUÇÕES POLÍTICAS NO SÉCULO XX -/- No século XX ocorreram várias experiências revolucionárias. Entretanto, foram poucas as que envolveram os mais explorados e, portanto, a maioria da sociedade. Duas delas serão aqui tratadas. -/- 5.1 Revolução Mexicana -/- A Revolução Mexicana começou em 1910 e foi uma resposta dos explorados no campo e nas cidades a uma situação insustentável de desigualdade e de exploração. Havia no México uma grande desigualdade social: 1% da população possuía 97% das terras, o que gerava uma situação de exploração e miséria muito grande. -/- Três grandes grupos, representando classes sociais diferentes, participaram do movimento: o dos camponeses, que eram a maioria (seus líderes mais conhecidos foram Pancho Villa no norte e Emiliano Zapata no sul); o dos trabalhadores urbanos organizados em torno da Casa del Obrero Mundial (COM), de orientação inicialmente anarquista; e o da burguesia urbana e rural, liderada por Francisco Madero. Os camponeses exigiam o fim da concentração e a redistribuição das terras. A burguesia dissidente exigia que fossem definidas regras claras sobre as eleições para que se implantasse uma democracia de tipo liberal. Os trabalhadores urbanos, por sua vez, que não tinham nenhum direito nem liberdade de expressão e reunião, exigiam direitos garantidos pela Constituição. -/- O movimento estendeu-se até 1917, quando foi promulgada uma nova Constituição para o México. Várias reivindicações dos camponeses foram atendidas, mas todas sob o controle do Estado. Grandes propriedades, principalmente as da Igreja, foram expropriadas e repartidas. Possibilitou-se a manutenção das terras comunais na forma de cooperativas, mas a reforma agrária (divisão dos latifúndios) propriamente dita não foi realizada e a restituição das terras usurpadas não se efetivou. Assim, os camponeses pouco tiveram a comemorar. -/- Aos trabalhadores urbanos garantiu-se uma série de novos direitos, como jornada máxima de oito horas e a regulamentação do trabalho das mulheres e de menores, do trabalho noturno, do repouso semanal, das férias e das horas extras. Além disso, foram regulamentados a liberdade de organização sindical e o direito à greve, entre outros direitos. -/- A burguesia industrial, os banqueiros, os grandes comerciantes e proprietários de terras, em nome da “revolução mexicana”, constituíram o Partido Revolucionário Institucional (PRI), que se manteve no poder de 1929 até 2000. -/- 5.2 Revolução Russa -/- Enquanto os mexicanos conquistavam sua Constituição, na Rússia a sociedade fervilhava. A maior parte dos russos, tanto no campo como na cidade, vivia em condições precárias e, desde 1905, lutava pela construção de uma nova ordem social. -/- A Revolução Russa de 1917 começou com a derrubada do czar, em fevereiro, e culminou com a tomada do poder pelos bolcheviques, liderados por Vladimir Ilitch Ulianov, o Lênin, e por Leon Trotsky, em outubro. O movimento teve como base os trabalhadores urbanos e os soldados. -/- Os revolucionários organizavam-se em conselhos populares que expressavam a proposta de uma sociedade que se orientasse pela vontade da maioria. Esses conselhos populares eram chamados de sovietes e constituíram o fato mais inovador da revolução. -/- Após a tomada do poder, com a constituição de uma nova estrutura estatal, os sovietes perderam pouco a pouco sua força. O termo, no entanto, ficou gravado no nome da unidade política e nacional formada em consequência da revolução: República Soviética. -/- A situação na Rússia, que era terrível por causa da Primeira Guerra Mundial, tornou-se ainda pior no período de afirmação da revolução. Mesmo assim, a propriedade privada foi extinta e procurou-se alterar a estrutura estatal e de serviços, como a educação, a saúde, o transporte ferroviário e o sistema bancário. A grande dificuldade foi mudar a estrutura da propriedade rural, que ainda era medieval, e a condição dos camponeses, precária em todos os sentidos. Assim, foi necessário primeiro privatizar a terra para depois torná-la coletiva. Isso foi possível com a concentração do poder pelo Partido Comunista e pelo Estado. -/- Em 1922 foi criada a União das Repúblicas Socialistas Soviéticas (URSS), formada por 12 repúblicas, todas sob o comando político e militar da República Soviética Russa. Depois da Segunda Guerra Mundial, mais três repúblicas foram incorporadas à URSS. -/- Em 1924, com a morte de Lênin, Josef Stálin assumiu o comando da URSS e aprofundou a concentração do poder no Partido Comunista e no Estado, eliminando a oposição. A partir de então, uma revolução que nascera com o propósito de transformar o sistema anterior e garantir a liberdade para todos gerou uma sociedade que teve parte dos problemas econômicos resolvidos, mas à custa da submissão a um Estado autoritário que oprimiu a maioria da população. -/- A União Soviética desmoronou na década de 1980, tendo seu fim assinalado pela queda do Muro de Berlim, em 1989. Deixou oficialmente de existir em dezembro de 1991. -/- Além da experiência russa, outras revoluções populares de orientação socialista ocorreram no século XX. Podemos citar alguns exemplos: na China, em 1949, a revolução liderada por Mao Tsé-Tung; em Cuba, em 1959, o movimento revolucionário encabeçado por Fidel Castro e Che Guevara; no Vietnã, de 1945 a 1954, o movimento liderado por Ho Chi Minh. -/- 5.3 Um breve balanço -/- Como se pode perceber, uma coisa é o início de uma revolução, com seus propósitos transformadores; outra é a situação pós-revolucionária ou a institucionalização da revolução, em que o momento inicial de tomada do poder e alteração das estruturas políticas, econômicas e sociais precisa ser deixado para trás. É necessário, então, criar novas instituições ou reformular as antigas para que a revolução possa se desenvolver. -/- Com o passar dos anos, a liderança muda, e as situações interna e externa se modificam; aparecem interesses novos e são necessárias novas ações, que podem gerar maior emancipação ou não. -/- Algumas revoluções, como a do México, são populares, mas depois do momento inicial as demandas da maioria do povo são deixadas de lado e, em nome delas, há uma reorganização das classes dominantes para continuar no poder. -/- Os exemplos analisados aqui são de sociedades que alteraram sua estrutura e seu modo de vida, mas avançaram pouco no processo de liberdade e emancipação. Pode-se afirmar, então, que não são parâmetros para futuras mudanças, embora devam ser vistos como repletos de lições da história, da vida e dos rumos sempre otimistas e de esperança num mundo melhor. -/- 6. E O QUE VEM PELA FRENTE? -/- A transformação radical de uma sociedade – revolução – está sempre ligada à superação de um sistema por outro, havendo um movimento popular ou uma classe social oprimida organizada para ir à frente e derrubar o antigo regime. -/- Na sociedade capitalista, segundo Marx, a classe social oprimida é o proletariado. Depois das muitas revoluções que ocorreram no mundo, há a possibilidade de a classe proletária, ou trabalhadora, organizar-se para derrubar o sistema capitalista? Há condições objetivas (crise do sistema, organização, poder, armas) e subjetivas (consciência social, aliança entre os diversos segmentos dos explorados) para que isso ocorra? Não se pode negar a existência de algumas dessas condições, principalmente nos países periféricos do sistema capitalista, mas, com as sociedades submetidas a forte esquema de massificação, torna-se cada dia mais difícil acontecer um movimento revolucionário nos moldes da Revolução Russa. -/- Hoje, em todos os meios de comunicação, ouvimos declarações de que estamos vivendo em uma “nova” sociedade, em uma “era pós-moderna”, em uma “sociedade pós-burguesa”, em uma “sociedade pós-industrial” etc. Com isso, afirma-se que está se estruturando uma nova organização social, completamente diferente da anterior. -/- Ora, na sociedade atual estão sendo levadas ao limite as potencialidades da modernidade estabelecida pela Revolução Industrial dos séculos XVIII e XIX, sem mudanças nas estruturas de poder e na economia; mas há indícios de que uma transformação esteja ocorrendo. Em que direção? As respostas a essa questão são divergentes. -/- É possível perceber que a ideia de uma revolução violenta, com a tomada do poder do Estado para desenvolver uma nova sociedade, está cada dia mais distante da realidade. Parece remota, também, a ideia de uma mudança significativa mediante ações lentas e graduais por parte das instituições políticas, pois estas estão muito amarradas às estruturas de poder existentes. Diante de uma possibilidade de mudança, a força da reação normalmente é muito grande e pode aniquilar qualquer tentativa de resistência. Além disso, devido à crise na democracia representativa, as pessoas já não acreditam que seus representantes possam tomar medidas que alterem profundamente a sociedade. -/- Então não há alternativa? Parece difícil, porque a capacidade de cooptação por parte dos poderes vigentes é muito grande. Mas a consciência da desigualdade e do sofrimento que isso acarreta não é apagada ou silenciada e se expressa em manifestações populares e revoltas pontuais em várias partes do mundo. -/- 6.1 Mobilizações e mudanças no século XXI -/- Para pensar um pouco mais sobre as possibilidades de mudança social, é urgente atentar para o que está acontecendo no mundo. Se é verdade que a simples ideia de mudanças lentas e constantes, em termos políticos, não avança para uma grande transformação da vida em sociedade, é também verdadeiro que os sintomas da inquietude que se alastram pelo mundo contemporâneo permitem observar a gestação de novas realidades no curso do processo histórico. -/- O filósofo italiano Antônio Negri (1933-) e o filósofo estadunidense Michael Hardt (1960-) destacaram ao menos três características que podem multiplicar os sintomas da inquietude social: -/- • o nascimento de um grupo composto de novos e jovens sujeitos políticos, conectados com o mundo e inconformados com os limites e a mediocridade de sua vida cotidiana nas periferias das metrópoles, que já não aceitam a condição de subordinação e, para abandoná-la, estão dispostos a sacudir o status quo; -/- • o cultivo de um projeto emancipador por esses jovens sujeitos políticos: eles querem organizar a produção e a distribuição de riquezas horizontalmente e em rede – sem os limites das hierarquias e da mercantilização atuais; -/- • a prática de uma nova democracia, ainda em construção, numa época em que a representação tradicional está se tornando cada vez mais obsoleta e desprestigiada. -/- Exemplos de inquietude social foram as Jornadas de Junho de 2013, quando as ruas do Brasil foram tomadas por insubmissas e plurais personagens. O mesmo aconteceu durante a ocupação, pelos estudantes, das escolas públicas paulistas, em 2015 e 2016, contrários às políticas do governo estadual. -/- Conforme o sociólogo espanhol Manuel Castells (1942-), em termos tecnológicos, econômicos e culturais já há um longo caminho percorrido e muitas transformações efetivadas. De acordo com ele, o período atual é um tempo de eclosão de uma nova era em termos políticos e institucionais. -/- É crucial que se estabeleça um alerta para as possíveis reações contrárias às mudanças sociais e políticas, posto que as forças conservadoras são robustas e poderosas e não desejam mudanças que possam ameaçar seus privilégios. É do confronto entre as correntes progressistas e conservadoras, no entanto, que poderá emergir uma nova era que seja constituída de saltos qualitativos na vida coletiva ou, então, que faça prevalecer o ritmo obscuro e perigoso do retrocesso histórico, rumo a um tempo que não garanta a existência de direitos, em que gritos não são ouvidos e em que as utopias não se alimentam. -/- REFERENCIAL TEÓRICO -/- ALMOND, M.; BATISTA, G. O livro de ouro das revoluções. 2ª ed. Nova Iorque: Harper Collins, 2018. -/- ARRUDA, J. J. de A. A Revolução Inglesa. Vol. 82. 1ª ed. São Paulo: brasiliense, 1984. Col. Tudo é História. -/- COTRIM, G. História global. Vol. Único. 11ª ed. São Paulo: Saraiva, 2016. -/- FUKASAWA, M.; ISI, M.; IRIMAJIRI, Y. Cultura japonesa 7: a era Meiji. Vol. 7. 1ª ed. São Paulo: Nikkey Shimbun, 2018. -/- SILVA, A. et al. Sociologia em movimento. Vol. Único. 2ª ed. São Paulo: Moderna, 2016. -/- VÁRIOS AUTORES. O livro da Sociologia. Trad. Rafael Longo. 1ª ed. São Paulo: Globo, 2015. -/- -/- Todos os direitos reservados para Emanuel Isaque Cordeiro da Silva © 2019 -/- Estimule a criatividade, respeite o direito autoral. -/- EICdaS, Belo Jardim, Pernambuco, 2019. (shrink)

Nimeni nu ştie sigur dacă amintirea lui Newton despre măr a fost corectă, dar perspectiva lui aceasta este. Filosofii au crezut încă de la greci că mişcarea “naturală” a stelelor, planetelor, Soarelui şi Lunei este circulară. Kepler a stabilit că orbitele sunt de fapt eliptice, dar a crezut că mişcările planetelor este dictată de către o “forţă divină” emanată de la Soare, iar Newton şi-a dat seama că aceeaşi forţă care face ca o piatră aruncată să cadă înapoi pe Pământ, (...) ţine şi planetele pe orbita Soarelui, şi Luna pe orbita Pământului. În 1687, Isaac Newton a publicat Principia, în care face ipoteza legii pătratelor inverse a gravitației universale. Aplicarea legii gravitației lui Newton a permis obținerea multor informații detaliate pe care le avem despre planetele din Sistemul Solar, masa Soarelui și detalii despre quasari; chiar și existența unei materii întunecate se deduce din legea gravitației lui Newton. Deși nu am călătorit pe toate planetele și nici pe Soare, cunoaștem masele lor. Aceste mase se obțin prin aplicarea legilor gravitației la caracteristicile măsurate ale orbitei. În spațiu un obiect își menține orbita datorită forței gravitaționale care acționează asupra ei. Planeta orbitează stelele, stelele orbitează în centre galactice, galaxiile orbitează un centru de masă în grupuri și clusterele orbitează în superclustere. CUPRINS: Gravitația - Istoria teoriei gravitației - - Revoluția științifică - - Teoria lui Newton a gravitației - - Principiul echivalenței - - Relativitatea generală - - Gravitația și mecanica cuantică - Aspecte specifice - - Gravitația Pământului - - Ecuațiile pentru un corp care cade aproape de suprafața Pământului - - Gravitația și astronomia - - Radiații gravitaționale - - Viteza gravitației - Anomalii și discrepanțe Istoria teoriei gravitației - Antichitate - Era modernă - - Teoria lui Newton despre gravitație - - Explicații mecanice ale gravitației - - Relativitatea generală - - Gravitația și mecanica cuantică Isaac Newton - Ortodoxia creștină - Dumnezeu ca maestru creator - Alte credințe - Scrieri Legea gravitaţiei universale a lui Newton - Istorie - Forma modernă - - Forma vectorială - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Reticenţele lui Newton - Aspecte problematice - - Preocupări teoretice privind expresia lui Newton - - Observații care contravin formulei lui Newton - - Reticențele lui Newton - - Soluția lui Einstein Isaac Newton vs. Robert Hooke - Opera și revendicările lui Hooke - Opera și revendicările lui Newton - Recunoașterea lui Newton - Controversa modernă a priorității - Schopenhauer despre Newton și Hooke Acțiunea la distanță - Ipotezele eterului - Corespondența cu Richard Bentley - Concluzii Explicarea gravitației prin eter - Curenți - Presiune statică Constanta gravitațională universală, G Legea inversului pătratului în gravitație - Formula - Justificare - Gravitația Gravitaţia Pământului - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului Greutatea și imponderabilitatea - Greutatea în mecanica newtoniană - Istorie - - Newton - Relativitatea Mareele și gravitația - Caracteristici - Constituienți - Istoria fizicii mareelor - Forțe - Ecuațiile de maree ale lui Laplace - Mareele oceanelor - - Amplitudine și ciclu - - Batimetrie - Mareea Pământului - - Forța fluxului - - Mareea corporală - - Ceilalți contribuabili ai mareelor Pământului - Mareea atmosferei Pământului - - Caracteristici generale - Mareele lunare - - Componenta principală lunară semi-diurnă Câmpul gravitațional - Mecanica clasică Gravitația în interiroul unei planete (Teorema carcasei) - Dovezile lui Newton - - Forța pe un punct în interiorul unei sfere goale - Modelul preliminar de referință al pământului (PREM) Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Filosofia limbajului are legătură cu studiul modului în care limbajul nostru se implică și interacționează cu gândirea noastră. Studierea logicii și relația dintre logică și vorbirea obișnuită poate ajuta o persoană să își structureze mai bine propriile argumente și să critice argumentele celorlalți. Înțelesul este modul în care pot fi considerate în mod corespunzător cuvinte, simboluri, idei și convingeri, definiția sa depinzând de teoria abordată, precum teoria corespondenței, teoria coerenței, teoria constructivistă, teoria consensului sau teoria pragmatică. Există mai multe explicații (...) distince despre ceea ce înseamnă un „sens” lingvistic, în funcție de diverse teorii (ideologice, adevăr-condiționale, de utilizare a limbajului, constructiviste, de referință, verificaționiste, pragmatice, etc.) Investigațiile privind modul în care limbajul interacționează cu lumea sunt numite teorii de referință. Sensul unei propoziții este gândul pe care îl exprimă. Un astfel de gând este abstract, universal și obiectiv. Sensurile determină referința și sunt, de asemenea, modurile de prezentare a obiectelor la care se referă expresiile. Referințele sunt obiectele din lume despre care vorbesc cuvintele. Filosofia limbajului explorează relația dintre limbă și realitate, în special filosofia problemelor de studiu lingvistic care nu pot fi abordate de alte domenii. Logica filozofică se ocupă de descrieri formale ale limbajului obișnuit, nespecializat („natural”). -/- CUPRINS: -/- 1. Filosofia limbajului - 1.1 Istorie - - Filosofia antică - - Filosofia medievală - - Filosofia modernă - - Filosofia contemporană - 1.2 Subiecte și sub-domenii majore - - Compoziție și părți - - Natura sensului - - Referinţă - - Mintea și limba - - - Înnăscut și învățat - - - Limba și gândul - - Interacțiunea socială și limba - 1.3 Limbajul și filozofia continentală - 1.4 Probleme în filosofia limbajului - - Imprecizia - - Problema universalului și a compoziției - - Natura limbajului - - Abordări formale versus informale - - Traducere și interpretare - 1.5 Nominalism - - Istorie - - - Filozofia greacă veche - - - Filozofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului 2. Înțeles - 2.1 Adevăr și înțeles - - Teorii majore ale înțelesului - - - Teoria corespondenței - - - Teoria coerenței - - - Teoria constructivistă - - - Teoria consensului - - - Teoria pragmatică - - Teorii și comentarii asociate - - - Logica și limbajul - - - Gottlob Frege - - - Bertrand Russell - - - Alte teorii ale adevărului - - - Saul Kripke - - - Criticile teoriilor de adevăr ale înțelesului - 2.2 Bertrand Russell, Despre denotare - - "Fraza care denotă" - - - Concepția lui Russell despre o frază care denotă - - - Referința la ceva care nu există - - - Epistemologie - - Teoria descrierilor - - - Descrierea matematică - - - Ilustrare - - - Meinong - - Rezolvarea problemei existențialelor negative - - - Declarații despre concepte în care obiectul nu există - - - Ambiguitate - - - Nume fictive - - Critici - 2.3 Sens și referință - - Precursori - - - Antistene - - - John Stuart Mill - 2.3.1 Sens - - Sens și descriere - - Traducerea Bedeutung - - Natura sensului - 2.3.2 Referinţă - 2.4 Nume proprii - - Problema - 2.4.1 Teorii - - Teoria lui Mill - - Teoria bazată pe sensul numelor - - Teoria descriptivă - - Teoria cauzală a numelor - - Teorii de referință directă - - Filosofia continentală - 2.5 Gottlob Frege, Despre sens și referință - 2.6 Teorii cauzale ale referinței - - Motivaţie - - Variații - 2.6.1 Teoria cauzală a referinței a lui Saul Kripke - 2.6.2 Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans - 2.6.3 Teoria cauzală a referinței a lui Michael Devitt - 2.6.4 Blockchain și arborele cauzal al referinței - 2.6.5 Perspective - 2.7 Saul Kripke, Numire și necesitate - 2.7.1 Prelegerea I - 2.7.2 Prelegerea II - 2.7.3 Prelegerea III - 2.7.4 Concluzii - 2.8 Kit Fine, Relaționismul semantic - - A. Antinomia variabilei - - B. Abordarea tarskiană - - C. Respingerea rolului semantic - - D. Abordarea instanțială - - E. Abordarea algebrică - - F. Abordarea relațională - - G. Semantica relațională pentru logica de primul ordin 3. Logica - Concepte - - Forma logică - - Semantică - - Inferență - - Sisteme logice - - Logică și raționalitate - - Concepte rivale - Tipuri - - Logica silogistică - - Logica propozițională - - Logica predicatelor - - Logica modală - - Raționament informal și dialectică - - Logica matematică - - Logica filozofică - - Logica computațională - - Logica non-clasică - Controverse - - "Este logica empirică?" - - Implicare: Strictă sau materială - - Tolerarea imposibilului - - Respingerea adevărului logic - 3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.7 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 3.8 Actualism - - Exemplu - - Puncte de vedere filosofice - - Analiza indexicală a actualității - 3.9 Lumi posibile - - Posibilitate, necesitate și contingență - - Semantica formală a logicii modale - - De la logica modală la instrumentul filosofic - - Teoria lumii posibile în studiile literare - 3.9.1 Lumi reale, ne-reale dar posibile, și imposibile - - Lumi posibile logic - - Constituienții lumilor posibile - 3.10 Saul Kripke - - Wittgenstein - - Adevăr - 3.10.1 Logica modală - - Modele canonice - - Modele Carlson - 3.10.2 Logica intuiționistă - - Logica intuiționistă de ordinul întâi - 3.10.3 Nume și Necesitate - - "Un puzzle despre credință" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Orice lucrător pus astăzi în postura ingrată de cadru didactic – îi exceptăm aici pe acei artizani ai cunoaşterii care se mai bucură încă de autonomia şi demnitatea profesoratului elitist de secol XX, un privilegiu din ce în ce mai rar, care probabil peste cincizeci de ani va fi dispărut cu totul – se va regăsi măcar parţial în experienţa şi observaţiile autorului, care îşi vede studenţii cufundaţi într‑o contradictorie stare de depresie hedonică, căutând satisfacţie în feedback‑ul senzorial al conectării (...) permanente în reţelele de comunicaţii globale, dar fiind incapabili să se bucure de ea. (shrink)

Timpul trece atât de repede când urmărești convulsiile politice ale ţărilor de la marginea Uniunii Europene. Această carte a apărut într-un moment în care conflictul dintre președintele Klaus Iohannis și Partidul Social Democrat (PSD) încă mai angaja emoţii puternice. Mulţi cetăţeni vedeau în președinte și în partidul patronat de acesta, Partidul Naţional Liberal (PNL), zenitul luptei împotriva corupţiei, iar în PSD întruchiparea corupţiei. În 2017, marile proteste în sprijinul legislaţiei penale și instituţiilor poliţienești, beneficiind de încurajarea directă a președintelui, au (...) devenit imaginea revoltei publice faţă de corupţia elitei politice naţionale, personalizată de liderii PSD în imaginarul colectiv al momentului. Intensitatea polarizării politice era atât de mare încât un compromis între președintele justiţiar și partidul „penalilor” nu putea fi măcar imaginat. Îmi amintesc manifestaţiile electorale de la Iași din cursul anului 2019, când primarul PSD al urbei, Mihai Chirica, încă își pregătea traseul către PNL. Atunci, pe 9 mai, în așteptarea vizitei președintelui (invitat la mitingul propriului partid ce urma să se desfășoare pe 11 mai), participanţii la mitingul PSD au fost întâmpinaţi de contramanifestanţi cu placarde, fluiere, huiduieli și bancnote de 1 leu ce le erau întinse ostentativ sau aruncate pe jos, ca simbol al actului de corupţie electorală la care aceștia ar fi fost dispuși să participe (Redactia Știrile ProTV, 2019). (shrink)

It is facile and factually incorrect to represent suicide terrorists as simply seeking mass destruction, as demented or believing that they will be rewarded by "seventy-two virgins in paradise". In my book The Myth of the Closed Mind: Understanding How and Why People are Rational I felt it was important to deal with the issue of terrorism by consulting explanatory theories of human behaviour and the substantial research on the strategic pattern of terrorist incidents over the decades, led principally by (...) Professor Robert Pape of Chicago University. -/- To defeat your enemy, you must first understand him. Strangely, we must first grant that, though morally depraved, terrorists are rational: they concoct and execute detailed plans with definite strategic goals in mind. Only once we have granted the terrorist a rational mind can we, in the end, create peace. My argument is that while religion may have a small role in terrorism, it is principally politics, or the logic of territorial control, that is the key to understanding the threat we face. -/- This extract from my book is principally about Al Qaeda, but a similar analysis applies to ISIS, the current greatest threat to our peace in the west. -/- The strategic goal of Al Qaeda was simply to repulse what they saw as foreign intervention. ISIS has the same goal, but in order to continue its growth as a state in the sense of a monopoly of coercion over a given geographical area. -/- ISIS, a rogue state that arose in ungoverned space created unintentionally by foreign intervention in Iraq, is now lashing out at foreign governments that have severely shrunk the territory ISIS occupies. Before October 2015, ISIS confined its terrorism to the goal of extending its territory in Iraq and Syria, and there were no significant ISIS-led or inspired suicide terrorist attacks outside Iraq and Syria. But now, as their territory collapses, they are attacking the countries that have strangled their control of territory in Iraq and Syria: the coalition of western governments – Britain, Belgium, Canada, France, Morocco, Turkey, Russia, the U.S.A. and others – exactly the countries that have recently seen an explosion of suicide terrorism. (shrink)

Mistificări istoriografice. Un scaun episcopal neocupat de „ctitorul de frunte al Filocaliei”. Cum să împiedici intelectualii și cohortele de tărani să-l aculte pe Sfântul de la Sâmbăta care „predica dumnezeiește”. Rectitorirea Mănăstirii Prislop a urmat rectitoririi Mânăstirii Brâncoveanu. Lagăre și închisori de exterminare unde a pătimit Starețul de la Sâmbăta si apoi de la Prislop. Dresații învățământului post-comunist și stupefianta lor credulitate. Părintele Arsenie Boca își vedea propriile suferințe viitoare. Securitatea sovietică nu l-a gasit vinovat. Mărturia unui elev trecut prin (...) „Moara lui Kalușek”. Minciuni securiste văzute de cercetătorii de azi ca adevăr revelat. Lățirea minciunii în spusele călugărului Teofil Pârâian. Paradigma „Arsenie Boca – Părăian” după modelul Eliade -Culian’ si Noica – Liicean’ de promovare a „înlocuitorilor”. Uciderea în anii ‘80 a unui preot polonez asemănătoare cu schingiuirea Părintelui Arsenie Boca la 79 de ani. Mărturii în răspăr cu istoria prefabricată în arhivele Securității și difuzată prin pangare, prin librării și prin internet de cercetători precum A.N. Petcu, G. Enache, V. Manea, F. Bichir etc. (shrink)

Din punct de vedere politic, Ţările Române îşi stabilizează situaţia internă. În plan extern, reuşesc să-şi îmbunătăţească relaţiile cu alte state şi în primul rând, cu cele vecine. În plan intern, domnitorii întreprind măsuri organizatorice inspirate şi utile. De reţinut în acest sens, preocupările constante ale lui Şerban Constantin, Constantin Cantemir şu Constantin Brâncoveanu în privinţa îmbunătăţirii funcţionalităţii şi a modernizării serviciilor secrete. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 42-49 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L (...) 2821 – 8159. (shrink)

This is a review of Erasmus and during the process of the review, the reviewer rethinks the Renaissance, theology and comments on the rise of the ISIS in the Islamic Levant.

Richard Landes is professionally a historian but in this book under review, he is a philosopher of violence; especially genocides and the Holocaust. The reviewer has synoptically read him, Susan Neiman on the one hand and Haruki Murakami and Stephen King on the other hand. The review flows between the history of ideas, philosophy and literary studies since all three are connected to each other.

Nugayev critically analyzes current conceptions of scientific change. Then he constructs his own normative model and compares it with actual problematic situations. In particular, he analyzes critically the replacement of Lorentz’s theory with the special theory of relativity. Key words: Popper, Duhem, Schlesinger, Lakatos, Kuhn .

Review of work on several debates, including Galileo vs. the Church, Bohr vs Einstein, Hoyle vs. Big Bang theory, Oppenheimer vs. Teller, N-rays, magnetic monopoles.

This essay discusses three authors from the early seventeenth century (Galileo, Descartes, and Van Helmont) and the reasons that guided their decisions to write occasionally in their respective vernacular languages even though Latin remained the accepted language for learned communication. From their writings we can see that their choices were social, political, and always of high importance. The choice of language of these multilingual authors conveyed a message that was sometimes implicit, sometimes explicit. Their usage of both Latin and vernacular (...) proved, on the one hand, their place in the international learned community and, on the other hand, their interest and investment in changing the educational system. (shrink)

Review of: Husain Sarkar. A Theory of Method. xvii+ 229 pp., bibl., indexes. Berkeley/Los Angeles/London: University of California Press, 1983. $29.95. The subject of this book is best stated in the author's words: "A theory is about the world; a method is about theories; and, a theory of method is about methods" (p. 1). A theory of method seeks to offer a general framework within which to choose among methods. Through critical examination of the positions of Karl Popper, Imre Lakatos, (...) and Larry Laudan, Sarkar develops his own framework for evaluating methods, which includes two bold proposals: that the history of science cannot be used as an arbitrator among methods, and that methods should be chosen by testing the heuristic advice they give about which lines of scientific research to pursue further. (shrink)