Este artículo cuestiona la composición endógena de los personajes protagónicos de los largometrajes Días de Santiago (2004) y Hombre Araña (2002). Ellos presentarán dos estereotipos distintos de vivencias y coincidirán con el cuestionamiento consuetudinario de sus propias identidades. Esa percepción permitirá precisar en el objetivo de este trabajo, que consiste en fundamentar las transgresiones psicológicas de los involucrados, pese a su configuración definida y reconocible para el espectador. Para lograrlo, se recurrirá al análisis sociológico que propone Iuri Lotman desde la (...) semiótica cultural, que será complementado con la confrontación con los filmes Un perro andaluz (1929), Tiempos modernos (1936), Ahí está el detalle (1940), Gregorio (1984) y La espalda del mundo (2000). Luego, se empleará la semiótica tensiva de Jacques Fontanille para elaborar esquemas afines al desenvolvimiento del superhéroe, así como también se diferenciarán los regímenes de sentido que se asemejan a la lógica de la trama. (shrink)

Esta investigación se basa en un análisis semiótico tensivo (Fontanille) para interpretar el rol que cumple Naimlap (el hombre pájaro), un personaje mítico de una región histórica del antiguo Perú (siglo VIII d. C.), específicamente, Lambayeque. El interés por el mismo es por su protagonismo ejercido al ser un mediador entre las divinidades y la comunidad que ayuda a la prosperidad ganadera y doméstica; en ese sentido, también es de utilidad lo fundamentado por Mircea Eliade sobre lo sagrado contra lo (...) profano. El abordaje semiótico permitirá distinguir esta relación antagónica y conflictiva. (shrink)

Octavio Paz representa las fiestas mexicanas en El laberinto de la soledad (1950) con un rasgo adverso y relativista, que se opone a la unificación de la cultura como un instintivo. Inmediatamente, este carácter es reconocible desde la lógica posmoderna, la misma que trabaja Beatriz Sarlo. Al ser así, la configuración que se le atribuye a estas celebraciones cuenta con el propósito de hallar notoriamente la interrelación pluricultural y su respectiva difusión. Esa es la orientación que se le brinda al (...) tópico de la relatividad, que se respalda también de las concepciones de la semiótica tensiva de Jacques Fontanille (la inclusión del cuadrado semiótico) y la configuración teórica del tiempo, tal como la fundamenta Paul Ricoeur. De estas, se aprecia el funcionamiento de la dinámica de opuestos, inmersa en el desarrollo de las festividades. Asumiendo que este estudio abarca a un autor distinguible, he reconsiderado previamente un panorama hermenéutico a esta investigación (análisis bibliográficos en torno a la obra). (shrink)

Este artículo se enfoca en el análisis social acerca de las conciencias consumidoras del país durante el periodo finisecular del siglo XIX. Se toma como referencia la revista El Perú Ilustrado (1887-1892), dirigida por Bacigalupi y Matto de Turner, para demostrar la funcionalidad de la prensa al promocionar y reorientar la cultura hacia un enfoque materialista. Por un lado, mediante la semiótica tensiva que desarrolla Jacques Fontanille, se originan significaciones relevantes desde los campos de la expresión y el (...) contenido, imprescindibles de indagar para comprender la finalidad de las imágenes publicitarias. Asimismo, a través de los regímenes de sentido de Landowski (manipulación y programación), se evidencia cómo se instaura una moda en los consumidores por su pretensión de adquirir los productos que se someten a la compraventa del mercado. (shrink)

El presente artículo tiene como objeto llevar a cabo un estudio pragmático y analítico sobre la acción de valoración, el valor y los valores a la luz de la ciencia semiótica y de la ciencia cibernética. Por ello, se desarrollará un proceso axiológico que ilustre cómo sucede el ingreso, la transición y la salida de códigos morales en función de un esquema cognitivo. Así pues, el proceso axiológico se postula, primero, en fundamento de tres sistemas: de mentalidad, de valores (...) y de biomoralidad y, segundo, conforme a la teoría de la información y de la teoría general de sistemas. (shrink)

Se presenta una introducción general a la semiótica y se proponen y desarrollan las nociones de semiosis activa y pasiva, remota y próxima, así como las clasificaciones de los accidentes del signo, de los tipos de mensajes, y los conceptos de identificador y de expansión de arreglos, con sus respectivas divisiones. El texto está escrito con la intención de establecer los principios fundamentales del pensamiento del autor con relación a la teoría filosófica del signo. -/- A general introduction to (...) semiotics is presented and the notions of active and passive, remote and proximate semiosis are proposed and developed, as well as the classifications of sign accidents, types of messages, and the concepts of identifier and expansion of arrays, with their respective divisions. The text is written with the intention of establishing the fundamental principles of the author's thought in relation to the philosophical theory of the sign. (shrink)

the following paper focuses on the phenomenon of “that girl” narrative, a recent social media trend that portrays in a very esthetically pleasing and conventional way what it means to be a successful female in today’s world. “That girl” is usually a traditionally pretty, white, skinny girl, who lives the picture-perfect life, striking to be her most efficient, productive and healthy self and who encourages others to feel the same kind of empowerment. Besides offering some tips and tricks on how (...) to live “that girl” lifestyle, the creators of such content seem to be mostly devoted to painting an ideal image: it looks like they are more concerned about how the content looks esthetically rather than conveying a positive and empowering message. The paper takes into account some significant images, taken from a leading Instagram profile in this field, and analyses them in a semiotic context, to see what the conveyed message is, what kind of ideology is here portrayed and how this plays in today’s society. (shrink)

El presente artículo busca hacer una revisión del concepto de verdad como fundamento del conocimiento científico: desde el pragmatismo de William James y Jürgen Habermas hasta las nociones pragmáticas de Charles -/- Sanders Peirce, con la intención de mostrar los rasgos pertinentes -/- e insuficiencias de cada postura. De manera complementaria, se -/- buscará dar cuenta de los niveles: pragmático (semiótico-filosófico) -/- y pragmatista (psicológico), en los que funciona dicho concepto -/- dentro de la filosofía peirciana. Finalmente, tal esbozo teórico (...) nos permitirá establecer una -/- definición operativa de verdad como condición trascendental, y -/- que resulte menos problemática para representar el conocimiento -/- científico. (shrink)

El análisis de las propiedades geométricas de las configuraciones finitas ha sido uno de los objetivos fundamentales del estudio de las diversas geometrías discretas y de la geometría combinatoria. Este artículo propone plantear la posibilidad de una elucidación de lo matemático desde una perspectiva derivada de las ‘matemáticas en acción’ y no desde una concepción ‘analítico gramatical’ de sus fundamentos, y establecer, al menos, un mínimo umbral de validez, que articule una interpretación semiótica de los signos matemáticos, a través (...) del análisis de un par de ejemplos elementales de geometría configuracional, cuyas construcciones son propuestas por el autor. (shrink)

O presente artigo busca analisar, no aspecto da imagem audiovisual e focando na questão do movimento, a série televisiva de desenho animado Speed Racer ( Mach Go Go Go , 1967-68). Utilizando a teorização de Gilles Deleuze acerca da imagem-movimento e seus aspectos semióticos, o objetivo aqui é ver como um desenho animado, utilizando a chamada animação limitada, consegue representar o movimento automobilístico sem precisar mobilizar inúmeros elementos de animação ou mesmo rotoscopiar imagens de corridas de carros. Por fim, o (...) artigo traz algumas considerações sobre como Speed Racer , utilizando sua abordagem semiótica de movimento, agiu na linguagem do dispositivo do desenho animado, ou seja, nos campos de ação social mimetizados por qualquer realização audiovisual. (shrink)

En “The King´s two bodies” Kantorowicz explora la ficción legal de los dos cuerpos del Rey: cuerpo mortal y cuerpo político. Ficción en la cual el rey, constituido como persona ficta, trasciende la temporalidad de cualquier cuerpo individual sobre la idea de “dignitas non moritur”. El presente trabajo pretende abordar la lectura de esa dualidad corporal encarnada en el derecho a través de un doble registro: cuerpo textual y cuerpo imaginario, explorando asimismo cómo el discurso jurídico se construye en el (...) marco de dicha simbología y legitimidad. Instituir lo vivo del texto jurídico no puede hacerse más que sobre el rastro de la semiótica misma. Como señala Legendre, la normatividad produce un “Écrit vivant” en perpetua necesidad de interpretación. Es paradójicamente la batalla por la apertura del texto lo que permite la imagen misma de su continuidad. Una crítica de los montajes vividos, de la instancia de la censura que ata y moviliza el discurso jurídico, provee el fondo de una urgencia: el de la tarea iusfilosófica por venir. (shrink)

Este artículo tiene el objetivo de explorar algunas funciones semióticas que constituyen el espacio urbano. Se revisarán algunas categorías y operaciones semióticas relevantes en la comprensión del espacio para que, desde ahí, se pueda explorar el sentido de la noción Centro Histórico como un concepto fundamental en la construcción del imaginario social en las ciudades de occidente.

La presente compilación de artículos es resultado del trabajo en colaboración realizado en el seminario institucional intitulado “Sociosemiótica y Cultura: Principios de Semiótica y Modelos de Análisis”, que durante 2016 se desarrolló en las instalaciones del Instituto de Investigaciones Sociales de la Universidad Nacional Autónoma de México (IIS-UNAM). En dicho espacio de intercambio académico se dieron cita diferentes investigadores que —desde sus particulares enfoques— contribuyeron a adoptar una visión holística acerca de los temas y problemas semióticos implicados en la (...) investigación científica. En principio, el objetivo del seminario fue la divulgación; a saber: dar a conocer la vinculación tanto teórico-empírica como teórico-metodológica de las categorías semióticas en la construcción de explicaciones científicas sobre fenómenos sociales y procesos de conocimiento en la ciencia. Para ello, el programa de presentaciones abordó diferentes ámbitos de conocimiento, tanto de las ciencias naturales: física, biología, matemáticas, lógica, como de las ciencias sociales: sociología, antropología, comunicación, al igual que estudios concretos desde las humanidades: filosofía y arte. En este sentido, acercarse a los estudios de semiótica desde diferentes disciplinas científicas (en términos generales, no sólo en ciencias sociales), obligó a reconocer el valor epistemológico de la explicación semiótica. Dicho valor consiste en aceptar que el conocimiento científico se constituye a partir de procesos de significación, donde intervienen relaciones sígnicas en el nivel lingüístico (términos, conceptos, categorías); en el nivel icónico-visual (esquemas, imágenes, diagramas), icónico-lógico (fórmulas, operaciones), entre otros; y que —en conjunto— dichas relaciones de significación dan como resultado “ensamblajes sígnicos”; es decir (a la manera de Javier Echeverría, 1985: 71 y ss.), sistemas de signos que construyen modelos explicativos, cuya validez y sentido están determinados por la coherencia/consistencia interna de dichos sistemas. (shrink)

In this paper, I will investigate the notion of mind within the “Extended Mind” theory, as it is defended by Andy Clark. The aim is to provide an explanation of its key ideas and to highlight some of its consequences. In the first part I will briefly explain the main features of Clark's theory. In the second part, I will discuss his account of the nature of language and its relationship to cognition, and I will relate it with the arguments (...) for cognitive and mental extension. Then I will use my analysis of Clark's arguments in order to individuate some problems, which characterize his philosophical position. Although I am sympathetic with his theory, I will argue that it is nonetheless committed to a narrow account of cognition and mind. For this reason, I will propose a way to integrate Clark's theory within a semiotic and pragmatist framework inspired by C.S. Peirce. I suggest that, if we conceive the cognition as a semiotic sense-making process, we can provide a broad account of cognition and a fully externalist position about the mind. (shrink)

El personaje violento resulta ser un quebrantador de leyes sociales y órdenes establecidos, además de que intenta determinarse como un protagonista y un héroe con esa rebeldía. Estos planteamientos, aunque son erróneos, se deben a que la formación obtenida por este individuo es algo empobrecedora: tiene baja tolerancia a la frustración y las expresiones inadecuadas de rabia, posee cierta carencia o una deficitaria red de apoyo social; y, peor aún, al concebirse como vencedor, puede poner a prueba su dominio por (...) castigar al conquistado, hasta incluso lo hace llegar a su aniquilación (rasgo muy importante para explicar la muerte del Esclavo). Por medio de la tríada protagónica (el Jaguar, el Poeta y el Esclavo), los personajes atraviesan por una serie de transformaciones ontológicas que permite ver las actitudes y los comportamientos condicionados por el factor de la violencia. Para ello, se usará la semiótica empleada por Landowski, Desiderio Blanco y Fontanille. (shrink)

Il seguente lavoro si concentra su un confronto tra la filosofia di Peirce e quella di Cassirer, con particolare attenzione alla loro trattazione del problema della semiotica e della sua rilevanza in relazione alla teoria della conoscenza.

Existe una larga trayectoria en la relación entre matemáticas y narrativa; en este trabajo se muestran los modos específi cos en que se vinculan pese a lo disímiles que, en apariencia, pueden llegar a ser. A partir de un modelo semántico se construye un esquema de análisis narrativo de carácter diagramático y articulación relacional, que considera y se apoya en la noción de ‘Visibilidad’ como dimensión semiótica.

¿Qué es la mente humana? ¿Es un aspecto de la naturaleza? ¿O acaso la trasciende? ¿Se puede explicar enteramente al hombre en un lenguaje científico-natural? Desde que Aristóteles definió al hombre como un "animal racional", el pensamiento occidental ha erigido una distinción ontológica entre hombre y naturaleza. Sin embargo, el darwinismo nos ha legado una verdad ineludible: que somos organismos animales, cuyas capacidades conceptuales no escapan a los procesos propios de la naturaleza. ¿Se puede, entonces, pensar al hombre como un (...) ser mental, y al mismo tiempo como un organismo natural? Para ello, sin duda, será necesario reformular los conceptos tradicionales de "mente" y de "naturaleza" en busca de una reconciliación conceptual. El siguiente volumen recorre campos como la fenomenología trascendental, la lógica, la biología, la semiótica, la lingüística y la psicología con el fin de superar este dualismo tan antiguo como la filosofía. (shrink)

Name der Zeitschrift: Semiotica Jahrgang: 2015 Heft: 207 Seiten: 657-673.

I suoni e le immagini sembrano appartenere a due forme dell’esperienza profondamente distinte. Due registri sensoriali antitetici cui corrispondono due fenomeni accostabili, ma mai completamente unibili. Eppure si ricorre spesso all’espressione immagine sonora, che cosa si intende precisamente? Esiste un punto in cui i suoni e le immagini si appartengono reciprocamente? Può un’immagine risuonare e un suono essere anche un’immagine? Il testo cerca di rispondere a questi quesiti scavando e intarsiando una concettualizzazione dell’immagine sonora attraverso un dialogo con la semiotica, (...) la fenomenologia e la filosofia dell’arte. Arricchendosi di una riflessione sul rapporto con il pensiero, l’indagine sull’immagine sonora si declina in tre momenti distinti: il suono con un fondamento d’immagine in cui l’elemento fondante è dato dalla presenza dell’immagine nel suono; il suono e l’immagine che si equivalgono orizzontalmente fondendosi l’uno con l’altra; l’immagine con un fondamento sonoro, in cui si rintracciano presenze sonore nell’immagine visiva. (shrink)

Las tesis que aquí se presentan han sido elaboradas a partir del análisis del ensayo de Jan Mukarovsky: “Función, norma y valor estético como hechos sociales”. (Cfr. Jan Mukarovsky. Escritos de estética y semiótica del arte, pp. 44-121). Las mismas han sido enriquecidas como resultado del debate que, generación tras generación, sobre ellas hemos sostenido con los estudiantes —la mayoría de ellos hoy egresados del posgrado en Estética y Arte de la BUAP—. Es un trabajo que lleva su huella (...) y ningún marco mejor para incluirlo que el de este libro de la serie Academia y Egresados de la Colección La Fuente. Sirva su publicación, entonces, como reconocimiento a la participación activa y creativa de todos ellos en esos siempre gratificantes cursos de Estética y Teoría del Arte III. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

El propósito de este ensayo es mostrar un ámbito especulativo, necesario para el investigador social de la comunicación, para el entendimiento e investigación del fenómeno comunicativo en tanto hecho histórico-cultural. En razón de esto, se intenta describir una parte de Filosofía Alemana de la Historia, para exponer la utilidad de su lenguaje, categorías y relaciones, como instrumento teórico en la actividad analítica e interpretativa del comunicólogo, en aras de poder determinar, de manera general e integradora, el proceso histórico de la (...) comunicación, entendida esta última como manifestación semiótica de una cultura, pueblo, nación... (shrink)

El presente trabajo se circunscribe al problema de la representación y la referencialidad de la imagen, mismo que, desde la filosofía de la ciencia ha cobrado nuevos matices en el contexto de la relación entre ciencia y arte. Así pues, en esta revisión se buscará establecer tres líneas de desarrollo: en primera instancia, se planteará el problema de la representación del objeto como un campo de interés común en los ámbitos de conocimiento, tanto en la ciencia como en el arte. (...) Luego, en un segundo momento, se abordará el problema filosófico implicado en la referencialidad de la imagen, a partir de las propuestas de Max Black y Rudolph Arnheim. Finalmente, para dar respuesta a la pregunta ¿bajo qué condiciones la imagen como representación establece un objeto de referencia?, se argumentará la función epistemológica de la imagen desde el punto de vista pragmático de la semiótica trascendental. En este sentido, en este trabajo se busca establecer un punto crítico a las posturas filosóficas, tanto de Black como de Arnheim, considerando que la pregunta acerca del objeto de referencia y la imagen están en relación con las condiciones de verdad que fundamentan un sistema de lenguaje. Por ello, a partir de la semiótica pragmática y la semiótica trascendental se postularán criterios diferentes al problema de la referencialidad de la imagen, y en esta dirección, se plantearán las condiciones pragmáticas de verdad que permiten justificar el conocimiento en la imagen derivado de las prácticas epistemológicas tanto en la ciencia como en el arte. (shrink)

La categoría ‘arte conceptual’ se aplica a una gran cantidad de obras de arte contemporáneo. El artista Sol LeWitt introdujo el término en la jerga del arte al describir obras de arte donde “la idea o el concepto es el aspecto más importante de la obra” (LeWitt 1967: 79, traducción mía). Inicialmente, el término se utilizó para referirse a obras producidas entre finales de los años sesenta y principios de los setenta por artistas como Sol LeWitt, Robert Barry, Lawrence Weiner, (...) On Kawara, Joseph Kosuth, John Baldessari, el grupo Art & Language y otros (véase Lippard 1973). En España fueron relevantes el Grup de Treball, Zaj o Esther Ferrer entre otros. Más tarde se hizo evidente no solo que obras como Fuente (1917) de Marcel Duchamp – un urinario de porcelana, que fue firmado “R. Mutt” y presentado para una exposición de la Sociedad de Artistas Independientes – tenían mucho en común con aquellas producidas a finales de la década de 1960 y principios de la de 1970, sino también que obras de arte conceptual continuaron siendo producidas a lo largo de la década de 1970 y las décadas siguientes, hasta el punto de que podría argumentarse que gran parte del arte contemporáneo es, en cierta medida, conceptual. -/- Es característico de los primeros autores conceptuales el uso del lenguaje natural en obras que son en principio visuales o plásticas, como las frases de Weiner, las definiciones de Kosuth o los ensayos de Art&Language. Se trata de un interés por el significado y el lenguaje heredado de la semiótica y la filosofía analítica de la época. También señala el énfasis (a menudo exclusivo) de todas las obras de arte conceptual en el elemento conceptual, como ocurre en los dibujos y pinturas murales de LeWitt, donde el artista produjo las instrucciones para su ejecución, luego las realizó en colaboración con otros, o transfirió completamente a otros esta tarea. Otra característica de las primeras obras de arte conceptual es que los artistas no manipularon ningún material para producir un objeto (como en Fuente de Duchamp) o usaron materiales excéntricos como el lenguaje natural, su propio cuerpo -como en I am the locus (# 1) (1975) de Adrian Piper, una performance en la que la artista se pegó un bigote en la cara, se puso una peluca Afro y anteojos redondos con montura de alambre y caminó en las calles actuando como un hombre-, o el chocolate con el que Anya Gallaccio revistió las paredes de un viejo edificio agrícola en Stroke (2004), dejando que el público las tocara y que el chocolate se pudriese. -/- Debido a sus características inusuales, el arte conceptual plantea muchas preguntas filosóficas: sobre la definición de arte, sobre la ontología y los medios de las obras de arte y sobre nuestra experiencia apreciativa de ellas. En lo que sigue, presentaré brevemente cada uno de estos temas. (shrink)

Este artículo analiza la cosmovisión del narrador de La ciudad y los perros en función del efecto catártico, caracterizado por conseguir la identificación con los personajes o los escenarios representados en el texto. Para obtener esa sensibilidad anhelada en el lector, es imprescindible el conocimiento de los mecanismos que conllevan la asociación de patrones afines. Por ello, se recurrirá a conceptos de Mario Perniola, Slavoj Žižek, entre otros, para determinar el desarrollo de ese proyecto de lectura idealizada. Considerando esa posibilidad, (...) se asume que durante ese proceso está presente la asimilación y el rechazo de información; es más, se erige una actitud crítica y hasta una repulsión por actos antiéticos (la violencia). Igual ocurrirá con respecto al planteamiento de la representación de la historia en la novela como trama, debido a que el lector requiere una secuencia lógica que pueda comprender (hilvanará secuencias lógicas, a pesar de que estas se muestren técnicamente dispersas o confusas); por ese motivo, la exigencia en función de su atención y su captación será necesaria (así se podrá negar o aceptar una propuesta exhibida, cuestionarla u obviarla). (shrink)

Este trabajo se enfoca en examinar el espacio de la Plaza de Cajamarca (Perú) para someterlo al análisis semiótico que propone el autor Jacques Fontanille. Este abordaje permitirá designar la correspondencia que existe entre la historia colonial que se halla documentada en el texto Verdadera relación de la Conquista del Perú (1534) de Francisco de Xerez con su valor simbólico (sacralización), que se obtiene al efectuar la interpretación adecuada de los conceptos de Mircea Eliade al referirse a lo sagrado, en (...) oposición a lo profano. El objetivo de este artículo está orientado a fundamentar los principios por los cuales ese monumento cultural pervive en los registros nacionales de la Historia y la Literatura. (shrink)

La semiósfera, término empleado por Iuri Lotman, constituye todo el universo representado en La ciudad y los perros (1963), con un enfoque prioritario en la institución articulada. A partir de este espacio configurado, se aprecia la construcción de una sociedad condicionada al ejercicio militar, pero también es transgredida por su código moral al ejercer una violencia que está siendo permitida y aceptada. Por otro lado, el colegio como universo posible permite que el autor se apropie de elementos peculiares para la (...) creación literaria y la crítica de los desniveles de su propia realidad. (shrink)

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații de a procesa informații este în centrul competențelor organizatorice și manageriale, iar strategiile unei organizații trebuie să fie proiectate pentru a îmbunătăți funcționalitatea și eficiența corporativă și, întrucât sistemele de management care furnizează această capabilitate au devenit formalizate și automatizate, competențele (...) sunt testate dur la mai multe niveluri. Organizațiile trebuie să fie capabile să învețe și să se adapteze în moduri care nu au fost niciodată atât de evidente înainte. Managementul strategic implică formularea și punerea în aplicare a obiectivelor și inițiativelor majore luate de conducerea de vârf a unei companii în numele proprietarilor, luând în considerare resursele și o evaluare a mediilor interne și externe în care organizația evoluează. El implică conceptele conexe de planificare strategică și gândire strategică. Prin analiza afacerii se identifică nevoile de afaceri și se stabilesc soluțiilor la problemele de afaceri. Soluțiile includ adesea o componentă de dezvoltare sisteme-software, dar pot consta și în îmbunătăţirea procesului, schimbarea organizațională sau planificarea strategică și elaborarea politicilor. CUPRINS: Afaceri - Formele de bază de proprietate - Clasificări - Management - - Restructurarea întreprinderilor de stat - Reglementări organizaţionale şi legislative - Evidenţa contabilă - - Procesul - Marketing - - Orientarea spre client - - Orientarea organizaţională - - - Comportamentul de turmă - - - Alte orientări - - Cercetarea în marketing - - - Mediul de marketing - - - Segmentarea pieţei - - - Tipuri de cercetare de piață - Publicitate - - Teoria publicităţii - - - Modele ierarhia-efectelor - - - Marketing mix - - Medii pentru publicitate - - Semiotica - - Efecte de gen în procesarea publicității - Inteligența în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - Antreprenoriat - - Definiţie - - Decizii antreprenoriale - - - Antreprenoriatul ca o proiectare a relațiilor individuale/oportunități - - - Percepţia antreprenorială - - - Stiluri antreprenoriale - - Aspecte psihologice - Franciza - - Cele mai mari lanțuri de franciză - - Taxe și termeni contractuali - - Justificare și comutarea riscului - - Obligațiile părților - - Francize sociale - - Franciza logistică de la terți - - Franciza de evenimente - - Francize la domiciliu Managementul afacerii - Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - Managementul strategic - - Definiţie - - - Formularea - - - Implementarea - - - Diverse definiții ale strategiei - - Concepte și cadre - - - Analiza SWOT - - - Curba de experiență - - - Strategia corporativă și teoria portofoliului - - - Avantaj competitiv - - - Structura industriei și a rentabilitatea - - - Strategii competitive generice - - - Lanțul valoric - - - Competențe de bază - - - Teoria afacerii - - Gândirea strategică - - Planificarea strategica - - - Analiza mediului - - - Planificarea scenariului - - - Măsurarea și controlul implementării - - - Evaluarea - - Limitări - - Abordări pentru managementul strategic - - - Ierarhia de strategie - Managementul relațiilor de afaceri - - Tendințe în dezvoltarea MRA - - Prezentare generală și obiective - - - Ca disciplină - - - Ca rol organizațional - - - Ca model - - Ciclurile de viață ale MRA - - Principiile MRA - - - Măsurare și analiză - - - Scop - - - Reputație și încredere - - - Guvernare - - - Limite - - - Schimb și reciprocitate - Managementul relațiilor de intreprindere - - Instrumente și metodologii - Software de afaceri - - Tipuri de instrumente de afaceri Analiza afacerii - Tehnici de analiză de afaceri - - PESTLE - - Heptaliza - - MOST - - SWOT - - CATWOE - - Cele şase pălării în gândire ale lui de Bono - - Cinci "De ce" - - MoSCoW - - VPEC-T - - SCRS - Cercetarea analitică - - Cercetarea analitică vs. analiză - - Exemple - - - Optimizarea de marketing - - - Cercetarea analitică de portofoliu - - - Cercetarea analitică de risc - - - Cercetarea analitică digitală - - - Cercetarea analitică de securitate - - - Cercetarea analitică în software - - Provocări - - Riscuri - Evaluarea afacerii - - Standardul și premisa valorii - - Standardele de valoare - - Premise de valoare - - Elemente ale evaluării afacerii - - - Condițiile economice - - - Analize financiare - - - Normalizarea situațiilor financiare - - - Venituri, active și abordări de piață Strategia de afaceri - Cele trei procese ale strategiei în afaceri - - Formularea strategiei - - Implementarea strategiei - - Evaluarea strategiei - - - Adecvarea - - - Fezabilitatea - - - Acceptabilitatea - Planificarea strategică - - Procesul - - - Prezentare generală - - - Intrări - - - Activităţi - - - Ieşiri - - - Rezultate - - Instrumente și abordări - - Planificarea strategică vs planificarea financiară - - Critici - - - Planificarea strategică vs gândirea strategică - Gândirea strategică - - Gândirea strategică vs planificarea strategică - - Competențe de gândire strategică - Modele de afaceri - - Perspective teoretice și empirice ale modelelor de afaceri - - - Logica proiectării și coerență narativă - - - Complementarități ale modelelor de afaceri între firme partenere - - Clasificarea modelelor de afaceri - - - Cadrul V4 BM - - - Trecerea de la conducte la platforme - - - Modele de afaceri platformă - - Aplicații - - Proiectarea modelului de afaceri - - - Definiții ale modelului de afaceri - - Definiții ale proiectării sau dezvoltării modelului de afaceri - - - Evidențierea temelor de proiectare a modelului de afaceri - - - Evidențierea conținutului de proiectare pentru proiectarea modelului de afaceri - - Exemple de modele de afaceri - - - Model de afaceri clasic - - - Modele de afaceri colective - - - Modelul renunțării la intermediari - - - Modelul de vânzări directe - - - Modele de afaceri de distribuție - - - Modelul revânzării cu valoare adăugată - - - Primul plătește, apoi gratuit - - - Franciza - - - Modelul de afaceri în aprovizionare - - - Modelul de afaceri cu gratuități - - - Plătești ce poți - - - Plătești ce dorești - - Cadrele pentru model de afaceri - - Concepte înrudite Documente în afaceri - Planul de afaceri - - Audiența - - Conținut - - Prezentare - - Revizuirea planului de afaceri - - - Depășiri de costuri și scăderi ale veniturilor - - Probleme juridice și de responsabilitate - - - Cerințe de publicare - - - Limitări privind conținutul și audiența - - Planuri de afaceri deschise - - Utilizări - - Planul de afaceri pentru organizațiile non-profit - Elaborarea unui plan de afaceri - - Rezumatul - - Context organizațional - - - Declarația de misiune și modelul de afaceri - - - Statusul curent - - - Istorie - - - Echipa de management - - Planul de marketing - - - Stabilirea prețului - - - Managementul cererii - - - Distribuirea - - - Promovare și dezvoltare de brand - - Planul operațional - - - Planul de cercetare și dezvoltare - - - Planul de fabricație/de implementare - - - Planul de tehnologia informației și comunicațiilor - - - Planul de personal - - - Modelul alocării costurilor - - Planul financiar - - - Finanțarea actuală - - - Nevoile de finanțare - - - Planul de finanțare - - - Istoria financiară - - - Previziuni financiare - - - Evaluarea - - Analiza de risc - - - Evaluarea riscurilor - - - Planul de management al riscului - - Criterii de decizie - Planuri și strategii de marketing - - Procesul de planificare a marketingului - - Scopurile și obiectivele planificării marketingului - - - Planuri și programe detaliate - - Conținutul planului de marketing - - - Firmele mijlocii și mari - - Măsurarea progresului - - Analiza performanței - - - Analiza vânzărilor - - - Analiza cotei de piață - - - Analiza cheltuielilor - - - Analiza financiară - - - Folosirea planurilor de marketing - - Bugetele ca instrumente manageriale - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice - Propuneri de afaceri - - Tipuri de propuneri - - - Propunerea solicitată informal - - - Propunerea nesolicitată - - Componente - - - Propunerea formal solicitată - - - Propunere de afaceri solicitată informal - - Gestionarea propunerilor de afaceri - - - Procesul de management al propunerilor - - Scrierea propunerilor - - - Propunerile interne - - - Contract de sursă unică - - - Format - - - Titlu - - - Rezumat - - - Declarația și Metoda - - - Buget - - - Informații biografice - - - Valori ale sponsorilor - - - Credibilitatea solicitantului - - - Logica propunerii - - - Psihologia propunerii - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

A partir de la conformación de un modelo semántico fundado por la relación de presuposición se construye un entramado algebraico de carácter diagramático y articulación reticular, que considera y se apoya en la noción de orden como dimensión semiótica. Esta articulación relacional se realiza al abarcar diversos niveles de análisis, que van desde un nivel grafémico a un nivel discursivo. Se destacan de modo significativo los procesos complejos de composicionalidad semántica (asociados a modalidades de síntesis) en contraposición con procesos (...) elementales de aditividad (asociados a sumas analíticas). Asimismo, a lo largo del análisis, quedarán establecidos los elementos configuracionales para la articulación reticular de los sucesos pertenecientes a un relato, formando unidades discursivas complejas a través de esquemas narrativos. (shrink)

A partir de un modelo semantico fundado por la relacion de presuposicion se construye un esquema de analisis narrativo de caracter diagramatico y articulacion relacional, que considera y se apoya en la nocion de Integracion Conceptual como dimension semiotica. Esta articulación se realiza al abarcar diferentes niveles de análisis que generan modalidades diagramaticas diversas. Se destacan de modo significativo procesos complejos de composicionalidad semántica (asociados a modos de síntesis categórica) en contraposición a procesos elementales de aditividad (asociados a sumas analíticas (...) o yuxtaposición paratáctica). Asimismo, a lo largo del análisis, quedarán establecidas las dimensiones composicionales que los sucesos de un relato “integran conceptualmente” en sus diversos procesos de simbolización. (shrink)

El interés de la filosofía por el cine ha sido siempre escaso teniendo en cuenta la enorme repercusión estética y cultural de esta forma de expresión. Además, los enfoques filosóficos que se acercaron al fenómeno cinematográfico y que construyeron las bases de la teoría del cine en la primera mitad del siglo XX, fueron desplazados en la década de los sesenta, por la semiótica primero y por la narratología después. No obstante, en los últimos años empieza a generalizarse un (...) acceso normalizado de la filosofía académica a la teoría del cine. (shrink)

Previzualizare carte Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului (...) nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. CUPRINS Eugenia - Istorie - - Origine și dezvoltare - - Nazismul și declinul eugeniei - - Renașterea moderna a eugeniei - Semnificații și tipuri - - Metode de implementare - Argumente - - Eficacitate - - Pierderea diversității genetice - - Etica - - - Opoziţia - - - Suport Istoria eugeniei - Istorie - - Filosofii pre-galtoniene - - Teoria lui Galton - - Charles Davenport - - Regatul Unit - - Statele Unite - - Australia - - Brazilia - - - Fundația Rockefeller în Brazilia - - Canada - - Germania - - - Coloniile germane din Africa - - - Coloniile germane din Pacific - - - Caraibe și America de Sud - - Japonia - - Coreea - - China - - Singapore - - Alte țări - - Marginalizarea după al doilea război mondial - Eugenica modernă, ingineria genetică și reevaluarea etică - - Cipru - - China - - Japonia - - Rusia - - Statele Unite - - Israel - - Reevaluarea etică Darwinismul social - Originea termenului - Utilizare - Susținătorii - Ipoteze legate de schimbarea și evoluția socială Noua eugenie - Istorie - Critică - Semiotica - Genetica și avortul - - Legalitatea avortului selectiv - - Testarea genetică pentru sindromul Down - - Susținătorii avortului selectiv al persoanelor cu dizabilități - - Opoziția față de avortul selectiv al persoanelor cu dizabilități Diagnoza genetică de preimplantare - Probleme etice - - Dizabilităţi - - Trăsături intersex - Obiecții religioase - Factori psihologici Etica eugeniei Viitorul eugeniei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

L’analisi classica sul Potere è sempre basata sulla definizione a posteriori del Potere. “La storia di tutta la società, svoltasi fin qua, è storia di lotta di classe” sono le affermazioni che rappresentano il Potere come un effetto di un predeterminato rapporto fra gruppi costituiti. Questi appunti invece vogliono partire dal Potere come un concetto di più alto livello nell’analisi sociologica. Il Marxismo analizza una istanza del Potere. Quello per il quale il capitale è predominante sul lavoro. Questa scelta di (...) campo che pone la relazione fra capitale e lavoro come determinata, è in realtà una relazione di Potere e come tale indeterminata a priori, ma solo osservabile. -/- Propongo una declinazione del Potere come una connotazione di unità culturali (concetto semiotico) descrivibili con il concetto di relazione, classe, profitto. (shrink)

Questi appunti si concentrano sul ruolo del Potere e sulla sociologia del Potere. L’analisi classica sul Potere è sempre basata sulla definizione a posteriori del Potere. “La storia di tutta la società, svoltasi fin qua, è storia di lotta di classe” sono le affermazioni che rappresentano il Potere come un effetto di un predeterminato rapporto fra gruppi costituiti. -/- Questi appunti invece vogliono partire dal Potere come un concetto di più alto livello nell’analisi sociologica. -/- Dopo il manifesto dell' Archelogia, (...) disciplina che cerca di sistematizzare il Potere come disciplina, si passa a dare una definizione del Potere e delle sue linee di analisi. -/- Si arriva ad un approccio semiotico (come segno) della verità e si tenta di iniziare dei ragionamenti sulla teoria del valore sotto il profilo dei segni. -/- These notes focus on the role of Power and the sociology of Power. -/- The classic analysis of Power is always based on the a posteriori definition of Power. "The history of the whole society, which has taken place this far, is the history of class struggle" are the statements that represent Power as an effect of a predetermined relationship between constituted groups. -/- These notes instead want to start from Power as a higher level concept in sociological analysis. After the manifesto of Archelogy, a discipline that seeks to systematize Power as a discipline, we move on to give a definition of Power and its lines of analysis. We arrive at a semiotic approach (as a sign) of truth and we try to start reasoning on the theory of value from the point of view of signs. (shrink)

Exactly how do the sign/symbol/token systems of endo- and exo-biosemiosis differ from those of cognitive semiosis? Do the biological messages that integrate metabolism have conceptual meaning? Semantic information has two subsets: Descriptive and Prescriptive. Prescriptive information instructs or directly produces nontrivial function. In cognitive semiosis, prescriptive information requires anticipation and “choice with intent” at bona fide decision nodes. Prescriptive information either tells us what choices to make, or it is a recordation of wise choices already made. Symbol systems allow recordation (...) of deliberate choices and the transmission of linear digital prescriptive information. Formal symbol selection can be instantiated into physicality using physical symbol vehicles (tokens). Material symbol systems (MSS) formally assign representational meaning to physical objects. Even verbal semiosis instantiates meaning into physical sound waves using an MSS. Formal function can also be incorporated into physicality through the use of dynamically-inert (dynamically-incoherent or -decoupled) configurable switch-settings in conceptual circuits. This paper examines the degree to which biosemiosis conforms to the essential formal criteria of prescriptive semiosis and cybernetic management. (shrink)

This paper explores Victoria Welby's fundamental assumption of meaning process (“semiosis” sensu Peirce) as translation, and some implications for the development of a general model of intersemiotic translation.

In this paper, I try to expatiate on the poetic function of language on the basis of considerations by Jakobson and Waugh. I try to bring in the consideration that pragmatics plays an important role in elucidating the poetic function of language. Contextualism allows us to interpret a poem: referents must be fixed or need not be fixed due to the requirements of the discourse; citations are brought in through pragmatic ways; polyphony is achieved by taking into account the context (...) of previous analyses of a poetic text; the vicinity of a certain word, or concept or line is likely to affect the interpretation of a certain expression; the poetic text can take different forms, from graffiti to discourse at the market place, to discourse between lovers. All these forms of poetic text would not exist if the notion of poetry did not include the idea of semantic/pragmatic compression which is matched, in interpretation, by expansions. (shrink)

Se presenta una teoría axiomática sobre entidades compuestas generales. Por entidad compuesta se hace referencia a cualquier ser hecho de partes. Usando esta formalización, es posible llegar a algunas conclusiones metafísicas valiosas, como la no equivalencia entre los conceptos de entidad compuesta y conjunto matemático. Asimismo, se analizan y desacreditan algunas formas de platonismo matemático. Se proponen algunos ejercicios para ayudar al lector a aprender la notación simbólica.

This short essay seeks to identify and prevent a pitfall that attends less careful inquiries into “physiosemiosis.” It is emphasized that, in order to truly establish the presence of sign-action in the non-living world, all the components of a triadic sign - including the interpretant - would have to be abiotic (that is, not dependent on a living organism). Failure to heed this necessary condition can lead one to hastily confuse a natural sign (like smoke coming from fire) for an (...) instance of abiotic semiosis. A more rigorous and reserved approach to the topic is called for. (shrink)

In Persona (1966), Ingmar Bergman reflects on thenature of the image emphasizing its enigmatic look. Thetechnical reproductions of images simultaneous lyactas windows and barriers of the world, as the world itself, from its status as documentary object that is part of the individual and collective memory of man. In the eye of the hurricane they are reality and its representation, and more specifically, a reality subjectified expressed in a poetic film that explores the image as extra linguistic sign. In this (...) way Bergman makes a work with its own existence, self-conscious and self-referential, which reproduces the dreams of his consciousness through the cinematographic screen. (shrink)

Terms loaded with informational connotations are often employed to refer to genes and their dynamics. Indeed, genes are usually perceived by biologists as basically ‘the carriers of hereditary information.’ Nevertheless, a number of researchers consider such talk as inadequate and ‘just metaphorical,’ thus expressing a skepticism about the use of the term ‘information’ and its derivatives in biology as a natural science. First, because the meaning of that term in biology is not as precise as it is, for instance, in (...) the mathematical theory of communication. Second, because it seems to refer to a purported semantic property of genes without theoretically clarifying if any genuinely intrinsic semantics is involved. Biosemiotics, a field that attempts to analyze biological systems as semiotic systems, makes it possible to advance in the understanding of the concept of information in biology. From the perspective of Peircean biosemiotics, we develop here an account of genes as signs, including a detailed analysis of two fundamental processes in the genetic information system (transcription and protein synthesis) that have not been made so far in this field of research. Furthermore, we propose here an account of information based on Peircean semiotics and apply it to our analysis of transcription and protein synthesis. (shrink)

This article presents some results of a research on computational strategies for the visualization of sign classification structures and sign processes. The focus of this research is the various classifications of signs described by Peirce. Two models are presented. One of them concerns specifically the 10-fold classification as described in the 1903 Syllabus (MS 540, EP 2: 289–299), while the other deals with the deep structure of Peirce’s various trichotomic classifications. The first is 10cubes, an interactive 3-D model of Peirce’s (...) 10-fold classification, as described in the Syllabus. The second is 3N3, a computer program that builds equivalent diagrams for any n-trichotomic classification of signs. We are specially interested in how a graphic design methodology, associated with computer graphic resources and techniques, can contribute to the construction of interactive models that serve as tools for the investigation of C. S. Peirce’s theory of signs. (shrink)

In his 1903 Syllabus, Charles S. Peirce makes a distinction between icons and iconic signs, or hypoicons, and briefly introduces a division of the latter into images, diagrams, and metaphors. Peirce scholars have tried to make better sense of those concepts by understanding iconic signs in the context of the ten classes of signs described in the same Syllabus. We will argue, however, that the three kinds of hypoicons can better be understood in the context of Peirce's sixty-six classes of (...) signs. We analyze examples of hypoicons taken from the field of information design, describing them in the framework of the sixty-six classes, and discuss the consequences of those descriptions to the debate about the order of determination of the 10 trichotomies that form those classes. (shrink)