Post-industrial society is also defined as a "post-class" society, reflecting the breakdown of the stable social structures and identities characteristic of industrial society. If before the status of an individual in a society was determined by his place in the economic structure, that is, by the class affiliation to which all other social characteristics were subordinated, now the status characteristic of the individual is determined by a multitude of factors, among which the increasing role is played by education and the (...) level of culture (according to P. Bourdieu "cultural capital"). On this basis, D. Bell and several other Western sociologists put forward the idea of a new "service" class. (shrink)

Kuban State Agrarian University is the largest center of science, education and innovation in the South Federal District, and is rated by the Ministry of Education as the best agrarian university in Russia. It is headed by the Kuban State Agrarian Scientific and Educational Association, which includes 29 agrarian organizations, 12 scientific research institutes of the Russian Academy of Agricultural Sciences, and 12 colleges and technical schools of the province.

Background: Mint is a grassy, perennial plant, belonging to the oral platoon, fast growing and spreading, its leaves are green in color, fragrant, tart, refreshing, square-shaped leg, bifurcated, erect, ranging in height from (10 - 201 cm). Home to Europe and Asia. The mint plant has many benefits, the most important of which are pain relief, treatment of gallbladder disorders, the expulsion of gases, anti-inflammatory, and relaxing nerves. While the mint plant is the ideal option for the start of gardens, (...) it is prone to some common diseases that affect the plant's growth. Objectives: The main goal of this expert system is to get the appropriate diagnosis of disease and the correct treatment. Methods: In this paper, the design of the proposed Expert System was produced to help Farmers and those interested in agriculture in diagnosing many of the Mint diseases such as Mint rust, Verticillium wilt, Anthracnose, Powdery mildew, Black Stem Rot, Stem and stolon canker, Septoria leaf spot. The proposed expert system presents an overview of mint diseases are given, the cause of diseases outlined and the treatment of disease whenever possible is given out. CLIPS Expert System language was used for designing and implementing the proposed expert system. Results: The proposed Mint diseases diagnosis expert system was evaluated by Agricultural Students at AL Azhar University and some friends interested in agriculture and they were satisfied with its performance. Conclusions: The proposed expert system is very useful for Farmers and those interested in agriculture. (shrink)

Immanuel Kant és Marcel Duchamp munkássága egyaránt értelmezhető úgy, mint a művészet világát átrendező új kezdet, új távlatok forrása. Kant Az ítélőerő kritikája című munkájára úgy tekintek, mint a művészet modern paradigmájának forrására. E paradigma három alapja – a zseniális alkotó, a műalkotás és a múzeum mint a művészet temploma – levezethető a fogalom nélküli szépből. Mivel a szépnek nincs definíciója és nincsenek szabályai, az alkotó szükségszerűen eredeti kell, hogy legyen. Ezáltal a zseniális művész adja a szépművészetnek a szabályt, és (...) alkotására rávetül a zsenialitás fénye. Ezt az alkotást imádják a művészetek templomában, a múzeumban. A művészet modern paradigmáját mozgató zseniális alkotó ettől fogva a kísérletezésre van ítélve, és előbb-utóbb ennek a kísérletezésnek a tárgya maga a művészet paradigmája lesz. A huszadik századi művészek destabilizálják a művészet paradigmájának mindhárom pillérét, és ebben úttörő (kútfő) szerepet játszik Marcel Duchamp. Munkásságában megtaláljuk a műtárgy hagyományos fogalmának megszüntetésére, a művészeti világ intézményrendszerének szabotálására és a művész-szerep átértelmezésére irányuló kísérleteket. Duchamp úgy folytatja Kant művészetfelfogását, hogy a legtöbb ponton szakít vele. (shrink)

În lucrarea noastră despre însemnările lui Mircea Eliade cu privire la Sfântul Grigorie Palama şi la isihasm am încercat să propunem o altfel de abordare a învăţăturii ortodoxe, aşa cum a fost ea formulată în secolul al paisprezecelea. Dacă abordarea teologică este cea care scoate la iveală frumuseţea învăţăturii ortodoxe, ideile Sfântului Grigorie Palama fiind o continuare a tradiţiei creştine din primele secole, încercarea de a compara aceste învăţături, ca şi a tradiţiei isihaste, cu alte învăţături şi tradiţii, este un (...) subiect spre care se îndreaptă tot mai mulţi cercetători. Mircea Eliade, dincolo de formarea sa în spaţiul creştinismului ortodox, aşa cum remarcă din ce în ce mai mulţi cercetători ai operei sale, este un istoric al religiilor a cărui abordare este atât nouă, cât şi continuatoarea vechii cercetări fenomenologice. Mai mult decât atât, chiar dacă sunt destule voci care contestă acest lucru, Mircea Eliade rămâne unul dintre cei mai mari istorici ai religiilor din toate timpurile. În analiza operelor la care ne-am oprit în studiul nostru, Eliade scoate în evidenţă asemănările, dar mai ales deosebirile ce există între învăţătura isihastă şi anumite practici specifice altor tradiţii religioase. Astfel sunt însemnările despre Yoga, în care savantul, analizând practicile indiene, le compară cu cele din isihasm, subliniind diferenţele aşa cum se desprind din studiul celor două tradiţii. O părere asemănătoare se desprinde şi din analiza luminii mistice, prezentă în majoritatea religiilor lumii. Eliade evidenţiază asemănările, dar şi deosebirile cu privire la felul în care lumina mistică este percepută în creştinism şi în alte tradiţii. Studiul istoric asupra isihasmului şi a personalităţii Sfântului Grigorie Palama, prezent în Istoria credinţelor şi ideilor religioase, se îmbină cu studiul fenomenologic din celelalte surse. În ceea ce priveşte operele publicate după dispariţia savantului de origine română, Enciclopedia religiilor şi Dictionarul religiilor, se pot observa atât continuităţi cât şi discontinuităţi. Dicţionarul cuprinde, în mare parte, gândirea lui Culianu şi mai puţin pe cea a maestrului său, deşi urme ale acesteia sunt încă evidente. În Enciclopedie, capitolele despre Sfântul Grigorie Palama şi isihasm sunt semnate de cercetători ale căror opere au fost folosite de Eliade în scrierile precedente, subliniind astfel legăturile cu preocupările savantului în acest domeniu. Dincolo de concluziile studiului, trebuie să spunem că această cercetare este importantă şi dintr-un alt punct de vedere: în disciplina Istoria religiilor, a compara mai multe religii sau părţi din tradiţiile religioase ale lumii rămâne o metodă esenţială, evidenţiind importanţa creştinismului în lumea contemporană. (shrink)

Inteligența artificială a progresat până la punctul în care este o componentă esențială în aproape toate sectoarele economiei moderne actuale, cu un impact semnificativ asupra vieții noastre private, sociale și politice. Ea a fost întemeiată pe presupunerea că inteligența umană poate fi descrisă atât de precis încât să poată fi făcută o mașină să o simuleze. Acest lucru ridică argumente filozofice despre minte și etica creării de ființe artificiale înzestrate cu inteligență asemănătoare omului. Inteligența artificială sunt o sursă a unui (...) set complet nou de probleme de explicabilitate, responsabilitate și încredere. (shrink)

Is the flavor of mint reducible to the minty smell, the taste, and the menthol-like coolness on the roof of one’s mouth, or does it include something over and above these—something not properly associated with any one of the contributing senses? More generally, are there features of perceptual experiences—so-called novel features—that are not associated with any of our senses taken singly? This question has received a lot of attention of late. Yet surprisingly little attention has been paid to the question (...) of what it means to say that a feature is associated with a sensory modality in the first place. Indeed, there is only one fully developed proposal in the literature, due to Casey O’Callaghan. I argue that this proposal is too permissive to inform the debate over novel features. I go on to argue that all attempts to formulate a better proposal along these lines fail. The corollary of my arguments is that the question of the existence of novel features is poorly formed. Furthermore, the problem generalizes, with the result that we should not rely on our pre-theoretical notions of the senses as the basis of theorizing about the features of perceptual experiences. (shrink)

The paper continues the consideration of Hilbert mathematics to mathematics itself as an additional “dimension” allowing for the most difficult and fundamental problems to be attacked in a new general and universal way shareable between all of them. That dimension consists in the parameter of the “distance between finiteness and infinity”, particularly able to interpret standard mathematics as a particular case, the basis of which are arithmetic, set theory and propositional logic: that is as a special “flat” case of Hilbert (...) mathematics. The following four essential problems are considered for the idea to be elucidated: Fermat’s last theorem proved by Andrew Wiles; Poincaré’s conjecture proved by Grigori Perelman and the only resolved from the seven Millennium problems offered by the Clay Mathematics Institute (CMI); the four-color theorem proved “machine-likely” by enumerating all cases and the crucial software assistance; the Yang-Mills existence and mass gap problem also suggested by CMI and yet unresolved. They are intentionally chosen to belong to quite different mathematical areas (number theory, topology, mathematical physics) just to demonstrate the power of the approach able to unite and even unify them from the viewpoint of Hilbert mathematics. Also, specific ideas relevant to each of them are considered. Fermat’s last theorem is shown as a Gödel insoluble statement by means of Yablo’s paradox. Thus, Wiles’s proof as a corollary from the modularity theorem and thus needing both arithmetic and set theory involves necessarily an inverse Grothendieck universe. On the contrary, its proof in “Fermat arithmetic” introduced by “epoché to infinity” (following the pattern of Husserl’s original “epoché to reality”) can be suggested by Hilbert arithmetic relevant to Hilbert mathematics, the mediation of which can be removed in the final analysis as a “Wittgenstein ladder”. Poincaré’s conjecture can be reinterpreted physically by Minkowski space and thus reduced to the “nonstandard homeomorphism” of a bit of information mathematically. Perelman’s proof can be accordingly reinterpreted. However, it is valid in Gödel (or Gödelian) mathematics, but not in Hilbert mathematics in general, where the question of whether it holds remains open. The four-color theorem can be also deduced from the nonstandard homeomorphism at issue, but the available proof by enumerating a finite set of all possible cases is more general and relevant to Hilbert mathematics as well, therefore being an indirect argument in favor of the validity of Poincaré’s conjecture in Hilbert mathematics. The Yang-Mills existence and mass gap problem furthermore suggests the most general viewpoint to the relation of Hilbert and Gödel mathematics justifying the qubit Hilbert space as the dual counterpart of Hilbert arithmetic in a narrow sense, in turn being inferable from Hilbert arithmetic in a wide sense. The conjecture that many if not almost all great problems in contemporary mathematics rely on (or at least relate to) the Gödel incompleteness is suggested. It implies that Hilbert mathematics is the natural medium for their discussion or eventual solutions. (shrink)

Az "alkalmazott filozofia" egy uj korvonalazasa ugy a modszertan mint a tematikak szompontjabol.

Given the extremely tight job market for professional philosophers, more Ph.Ds. are beginning to consider jobs at the community college level. There are good reasons for considering this avenue: if you enjoy teaching, the job focus is on teaching, and you evaluation and tenure depend primarily on your performance in the classroom; if the prospect of working with a very diverse student body, both in terms of background and skill set, appeals to you; if the location in which you live (...) is large part of job satisfaction, there is a far greater ability to get a job in an urban area via the community college track. However, to get a job at a community college, one thing is prized above all: teaching experience. Yet this is where the newly minted graduate student may well be at a disadvantage in the community college hiring process. In this article I seek to address the issue of how to become a strong candidate for a community college position right out of graduate school. (shrink)

The letter and the neon -- Augustus Rex -- Sublimism -- The incalculable -- The halo -- The new grail -- The mint and the muses -- Neon in space.

The COVID-19 pandemic prompted immense work on the investigation of the SARS-CoV-2 virus. Ontologies – structured, controlled, vocabularies – are designed to support consistency of interpretation, and thereby to prevent the development of data silos. This paper describes how ontologies are serving this purpose in the virus research domain, following the principles of the Open Biological and Biomedical Ontology (OBO) Foundry and drawing on the resources of the Infectious Disease Ontology (IDO) Core. We report the development of the Virus Infectious (...) Disease Ontology (VIDO), a reference ontology extending IDO Core covering viral infectious diseases. We examine newly minted terms, showcase ontology term reuse, and illustrate the use of VIDO by annotating selections from recent life science research on SAR-CoV-2, in the interest of supporting machine learning projects. (shrink)

Determinism is, roughly, the thesis that facts about the past and the laws of nature entail all truths. A venerable, age-old dilemma concerning responsibility distils to this: if either determinism is true or it is not true, we lack "responsibility-grounding" control. Either determinism is true or it is not true. So, we lack responsibility-grounding control. Deprived of such control, no one is ever morally responsible for anything. A number of the freshly-minted essays in this collection address aspects of this dilemma. (...) Responding to the horn that determinism undermines the freedom that responsibility (or moral obligation) requires, the freedom to do otherwise, some papers in this collection debate the merits of Frankfurt-style examples that purport to show that one can be responsible despite lacking alternatives. Responding to the horn that indeterminism implies luck or randomness, other papers discuss the strengths or shortcomings of libertarian free will or control. Also included in this collection are essays on the freedom requirements of moral obligation, forgiveness and free will, a "desert-free" conception of free will, and vicarious legal and moral responsibility. This chapter points to the importance of the topics discussed in the volume and interesting arguments worth noting. (shrink)

Desfăşurând harta lumii -/- Istoria şi geografia sunt lecţii pe care omenirea le-a învăţat, dar nu le-a respectat. Adesea surprinzătoare, istoria ne oferă exemple de măreţie şi de uimitor declin. Geografia ne arată cum se pot dezvolta popoarele lumii dacă sunt ajutate de mediul înconjurător. Studierea acestor lecţii ne oferă un paradox. State cu o istorie bogată, dar cu o geografie dezavantajoasă, au devenit mari puteri economice şi tehnologice ‒ un exemplu clasic este Japonia. State cu o istorie şi cu (...) o civilizaţie nu atât de bogată sunt exemple de prosperitate datorită unei geografii avantajoase ‒ Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Un singur stat a putut să înmănuncheze aceste lecţii şi să devină cea mai mare putere cunoscută a lumii ‒ Statele Unite ale Americii. Stat cu un destin manifest şi cu o dorinţă de a arăta lumii că libertatea este cel mai de preţ lucru. Am desfăşurat harta lumii şi am rămas uluit de ce am observat. Regiuni pline de resurse care se afundă într-o subdezvoltare uluitoare ‒ Africa, Rusia şi America Latină ‒ şi regiuni cu resurse puţine şi cu o dezvoltare impresionantă ‒ Japonia, Germania, China şi, într-o anumită măsură, şi Statele Unite ale Americii. Dacă nu ne putem alege geografia, putem măcar să ne facem istoria. După acest dicton s-au condus multe state care şi-au dorit să atingă un nivel înalt de civilizaţie. Totuşi, de acest clivaj? O sumedenie de răspunsuri ne vin în minte: model cultural, arhetip civilizaţional, dorinţa de a se dezvolta. Toate aceste state au trăit în realitatea pe care şi-au creat-o, dar şi în utopia la care au visat. Lumea este condusă de vise şi speranţe, refuzând realitatea. Expansiunea islamului este paradigma utopică a mântuirii tuturor, expansiunea capitalistă este utopia dezvoltării lumii şi avansului civilizaţiei iar utopia democratică este dorinţa ascunsă a omului de a fi egal cu toţi ceilalţi. Toate aceste utopii formează din actuala lume în care trăim o lume conflictuală, o lume avidă de resurse, o lume în care puterea este mai importantă decât modelul civilizaţional. Am denumit această carte Noua Utopie după ce am deschis cartea de istorie a lumii şi am desfăşurat harta lumii, realizând că fiecare popor şi-a format propriul său vis. Conflictul izbucnit în lume a fost declanşat de reala dorinţă a fiecărui popor de a-şi exprima liber propriul vis. Fiecare vis s-a întâlnit cu alt vis şi aşa a ieşit o realitate deformată, în care popoarele lumii, cu structură bio-genetică asemănătoare, au intrat într-un conflict fratricid, care modelează această lume în care trăim. Când scriu aceste rânduri o serie de evenimente ne-au demonstrat că utopia globalistă a lumii este desuetă şi că se revine la o nouă eră a naţionalismelor. De ce am numit aceste idei filosofice, politice şi morale utopii? Pentru că niciuna dintre aceste idei nu poate exprima, în mod real şi concret, dimensiunea realităţii în care trăim. -/- Dr. Alexandru Cristian. (shrink)

În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește naturalism transcedental, deoarece recunoaște posibilitatea că soluțiile s-ar putea încadra în modul de abordare a unei ființe inteligente non-umane. Potrivit lui McGinn, astfel de întrebări filosofice includ problema minte-corp, identitatea de sine, fundamentele sensului, voința liberă și cunoașterea, atât a priori (...) cât și empiric. (shrink)

Falsificaționismul metodologic este o marcă a convenționalismului. Există o delimitare importantă între teoriile "pasiviste" și "activiste" ale cunoașterii. "Pasiviștii susțin că adevărata cunoaștere este amprenta naturii pe o minte perfect inertă: activitatea mentală poate duce numai la părtinire și distorsiune. Cea mai influentă școală pasivistă este empirismul clasic. "Activiștii" susțin că nu putem citi cartea naturii fără activitate mentală, fără a o interpreta în lumina așteptărilor sau a teoriilor noastre. "Activiștii" conservatori susțin că suntem născuți cu așteptările noastre de bază; (...) cu ele transformăm lumea în "lumea noastră", dar trebuie să trăim pentru totdeauna în închisoarea lumii noastre. Activiștii revoluționari consideră că aceste cadre conceptuale ale noastre pot fi dezvoltate și înlocuite de altele noi și mai bune; noi suntem cei care ne creen "închisorile" și putem, de asemenea, să le demolăm. DOI: 10.13140/RG.2.2.36731.05920. (shrink)

Nincs még egy délkelet-ázsiai ország, mely oly markáns hatást gyakorolt volna a huszadik század történelméről kialakult képükre, mint az egyesítésének 40. évfordulóját idén ünneplő Vietnami Szocialista Köztársaság. Ezt persze több évtizedes háborús szenvedéseinek és az amerikai tömegkultúra ezt nemritkán sajátosan közvetítő, de mindenképpen globális kisugárzással bíró üzeneteinek „köszönheti”.1 Vietnam viharos történelmi közelmúltja máig rányomja bélyegét a vele kapcsolatos képünkre, jóllehet, az említett 1975. évi – az északi és déli országrész egyesülésével járó – újjászületés óta itt sem állt meg az idő. (...) A Lengyelországnál alig nagyobb Vietnam 2015-re a Föld 13. legnépesebb országa lett, és korábbi elképesztő szegénységének enyhítésében is – bár európai szemmel szerénynek tűnhető, de – határozott javulást könyvelhet el.2 Napjainkban – ahogy azt a távol-keleti nemzetközi kapcsolatok alakulásánál megszokhattuk – a Kínai Népköztársaság hatalmi súlyának fokozódása és regionális ambíciói helyezték új megvilágításba a „legmagyarabbnak” tekintett3 délkelet-ázsiai nép lehetséges szerepét. Ez egyszersmind az alapdilemmát is azonnal eszünkbe juttatja: Vietnam múlt századi tragédiáját a vele kapcsolatos nagyhatalmi ambíciók idézték elő. Igaz, az ország bizonyította ellenálló képességét, és a 21. századra változott valamelyest a szereposztás is, Délkelet-Ázsia hosszú távú jövője a nemzetközi rendszerben továbbra is bizonytalan. Az alábbiakban számvetésre vállalkozunk Vietnam helyzetéről és lehetséges pozícióiról korunk vezető hatalmainak kelet-ázsiai játszmáiban. (shrink)

The article highlights Turkish numismatic, symbols and philosophical thought on the basis of Konya dirhams, minted in the second half of the 13th century, preserved in the Numismatical Fund of the National Museum of History of Azerbaijan of the National Academy of Sciences of Azerbaijan and the thoughts of Sheykh Sadr al-Din Muhammad al-Qunawi (1210 - 1274). There are also Konya silver dirhams, along with silver coins, minted in the name of Seljuk rulers, found in various regions of Azerbaijan (Baku, (...) Agdere, Tovuz, Zagatala, Shamakhi etc). In the appropriate period, the names of the local rulers (Shirvanshah-Kesranids) and the names of the Abbasid caliphs were engraved on the copper coins minted in Azerbaijan (Baku, Shamakhi, Darband, etc.). The need of the Caucasus for silver and gold coins in national trade was paid with the coins issued in Turkey, Iraq and other states. The article highlights inscriptions about the glorious titles of the ruler (amir al-muminin, imam al-muazzam, sultan) on silver dirhams, gold dinars minted in Konya during the reign of Roman Seljuks (II Kaykhusraw- 1237 – 1246; II Keykaus = 1245 – 1249; 1257 – 1262; IV Qilij Arslan – 1248-1249; 1262 – 1266), as well as date of minting and scale of the coins and the struggle with Mongols and Golden Horde rulers in money savings based on the studies that epoch. The article gives information about the life of Sheykh Sadr al-Din Muhammad al-Qunawi (1210 - 1274) and the understandings in his wide philosophical system (God, the value of man, metaphysics, etc.) and about his scientific environment (Jalal al-Din Rumi, Ahi Evren, Hajı Bektash Veli). The father of this scholar became a teacher of both himself and Izz ad –Din Kayka’us II. The works and views of this scholar had an impact on Anatolia and its surroundings, as well as on the Caucasus. The written sources and numismatic facts of the period prove the existence of the philosophy in the all Turkic world in the Middle Ages. (shrink)

In der Literatur zur Wirkungsgeschichte der Farbenlehre Goethes aus dem Jahr 1810 grassieren zwei Vorurteile: (1) Nur ein einziger Physiker von Rang (Seebeck) habe sich auf Goethes Projekt wissenschaftlich eingelassen. (2) Schon zu Goethes Lebzeiten habe sich die Fachwissenschaft mit überwältigender Mehrheit gegen den Dichter ausgesprochen. Beide Behauptungen sind falsch. ad (1): Der bedeutende Physiker und Chemiker Johann Ritter hat zwischen 1800 und 1801 eng mit Goethe kooperiert, dieselbe Forschungsmethode eingesetzt wie Goethe und aufgrund dieser Kooperation das UV-Licht entdeckt. Bis (...) zu seinem Lebensende war er der Ansicht, dass die newtonische Theorie durch Fortführung der Experimente Goethes unterminiert werden könne. ad (2): Wie sich bei einer Kampfabstimmung unter den MINT-Forschern der Goethe-Zeit ergibt (bei der sämtliche veröffentlichte Voten von 1810 bis 1832 gezählt werden), stimmten gegen Goethe die Hälfte der Naturwissenschaftler, für ihn ein Drittel, bei 15 Prozent Stimmenthaltungen. Goethe hat die Abstimmung in der Tat verloren, doch eine verheerende Niederlage sähe anders aus. (shrink)

In der Literatur zur Wirkungsgeschichte der Farbenlehre Goethes aus dem Jahr 1810 grassieren zwei Vorurteile: (1) Nur ein einziger Physiker von Rang (Seebeck) habe sich auf Goethes Projekt wissenschaftlich eingelassen. (2) Schon zu Goethes Lebzeiten habe sich die Fachwissenschaft mit überwältigender Mehrheit gegen den Dichter ausgesprochen. Beide Behauptungen sind falsch. ad (1): Der bedeutende Physiker und Chemiker Johann Ritter hat zwischen 1800 und 1801 eng mit Goethe kooperiert, dieselbe Forschungsmethode eingesetzt wie Goethe und aufgrund dieser Kooperation das UV-Licht entdeckt. Bis (...) zu seinem Lebensende war er der Ansicht, dass die newtonische Theorie durch Fortführung der Experimente Goethes unterminiert werden könne. ad (2): Wie sich bei einer Kampfabstimmung unter den MINT-Forschern der Goethe-Zeit ergibt (bei der sämtliche veröffentlichte Voten von 1810 bis 1832 gezählt werden), stimmten gegen Goethe die Hälfte der Naturwissenschaftler, für ihn ein Drittel, bei 15 Prozent Stimmenthaltungen. Goethe hat die Abstimmung in der Tat verloren, doch eine verheerende Niederlage sähe anders aus. (shrink)

The core insight of neutral monism is that there might be something underlying both mind and matter which is neither and of which mind and matter could be seen as particular manifestations. In this paper, I shall present some directions for developing neutral monism as a metaphysical position on the mind-brain problem and argue that its core insight may be applied to other debates in philosophy of mind, in particular debates about the metaphysics of phenomenologies, such as the phenomenology of (...) thought and cognitive phenomenologies. (shrink)