Most physics theories are deterministic, with the notable exception of quantum mechanics which, however, comes plagued by the so-called measurement problem. This state of affairs might well be due to the inability of standard mathematics to “speak” of indeterminism, its inability to present us a worldview in which new information is created as time passes. In such a case, scientific determinism would only be an illusion due to the timeless mathematical language scientists use. To investigate this possibility it is necessary (...) to develop an alternative mathematical language that is both powerful enough to allow scientists to compute predictions and compatible with indeterminism and the passage of time. We suggest that intuitionistic mathematics provides such a language and we illustrate it in simple terms. (shrink)

The empirical study of belief is emerging at a rapid clip, uniting work from all corners of cognitive science. Reliance on belief in understanding and predicting behavior is widespread. Examples can be found, inter alia, in the placebo, attribution theory, theory of mind, and comparative psychological literatures. Research on belief also provides evidence for robust generalizations, including about how we fix, store, and change our beliefs. Evidence supports the existence of a Spinozan system of belief fixation: one that is automatic (...) and independent of belief rejection. Independent research supports the existence of a system of fragmented belief storage: one that relies on large numbers of causally isolated, context-sensitive stores of belief in memory. Finally, empirical and observational data support at least two systems of belief change. One system adheres, mostly, to epistemological norms of updating; the other, the psychological immune system, functions to guard our most centrally held beliefs from potential inconsistency with newly formed beliefs. Refining our under- standing of these systems can shed light on pressing real-world issues, such as how fake news, propaganda, and brainwashing exploit our psychology of belief, and how best to construct our modern informational world. (shrink)

Do scientific theories limit human knowledge? In other words, are there physical variables hidden by essence forever? We argue for negative answers and illustrate our point on chaotic classical dynamical systems. We emphasize parallels with quantum theory and conclude that the common real numbers are, de facto, the hidden variables of classical physics. Consequently, real numbers should not be considered as ``physically real" and classical mechanics, like quantum physics, is indeterministic.

A survey of the similarities and differences between BFO and DOLCE, and of the mutual interactions between Nicola Guarino and Barry Smith.

It is usual to identify initial conditions of classical dynamical systems with mathematical real numbers. However, almost all real numbers contain an infinite amount of information. I argue that a finite volume of space can’t contain more than a finite amount of information, hence that the mathematical real numbers are not physically relevant. Moreover, a better terminology for the so-called real numbers is “random numbers”, as their series of bits are truly random. I propose an alternative classical mechanics, which is (...) empirically equivalent to classical mechanics, but uses only finite-information numbers. This alternative classical mechanics is non-deterministic, despite the use of deterministic equations, in a way similar to quantum theory. Interestingly, both alternative classical mechanics and quantum theories can be supplemented by additional variables in such a way that the supplemented theory is deterministic. Most physicists straightforwardly supplement classical theory with real numbers to which they attribute physical existence, while most physicists reject Bohmian mechanics as supplemented quantum theory, arguing that Bohmian positions have no physical reality. (shrink)

This paper demonstrates the central role of the Socratic elenchus in the Sophist. In the first part, I defend the position that the Stranger describes the Socratic elenchus in the sixth division of the Sophist. In the second part, I show that the Socratic elenchus is actually used when the Stranger scrutinizes the accounts of being put forward by his predecessors. In the final part, I explain the function of the Socratic elenchus in the argument of the dialogue. By contrast (...) with standard scholarly interpretations, this way of reading the text provides all the puzzles about being (241c4–251a4) with a definite function in the dialogue. It also reveals that Plato’s methodology includes a plurality of method and is more continuous than what is often believed. (shrink)

It is usual to identify initial conditions of classical dynamical systems with mathematical real numbers. However, almost all real numbers contain an infinite amount of information. I argue that a finite volume of space can’t contain more than a finite amount of information, hence that the mathematical real numbers are not physically relevant. Moreover, a better terminology for the so-called real numbers is “random numbers”, as their series of bits are truly random. I propose an alternative classical mechanics, which is (...) empirically equivalent to classical mechanics, but uses only finite-information numbers. This alternative classical mechanics is non-deterministic, despite the use of deterministic equations, in a way similar to quantum theory. Interestingly, both alternative classical mechanics and quantum theories can be supplemented by additional variables in such a way that the supplemented theory is deterministic. Most physicists straightforwardly supplement classical theory with real numbers to which they attribute physical existence, while most physicists reject Bohmian mechanics as supplemented quantum theory, arguing that Bohmian positions have no physical reality. (shrink)

We aim to do two things in this article. On the positive end, our goal is to explain how some seemingly incompatible aspects of belief live together, by presenting distinct mechanistic explanations of each of them: in particular we want to show how belief can be discerning, credulous, rational, and irrational. After clarifying our positive view, we take aim at some competitor views in the second half of the paper, particularly offering critiques of epistemic vigilance and social marketplace accounts of (...) belief. We conclude by inviting proponents to provide an architecture for belief that can be tested against existing models. (shrink)

In this article we argue that the social value of health research should be conceptualized as a function of both the expected benefits of the research and the priority that the beneficiaries deserve. People deserve greater priority the worse off they are. This conception of social value can be applied for at least two important purposes: in health research priority setting when research funders, policy-makers, or researchers decide between alternative research projects; and in evaluating the ethics of proposed research proposals (...) when research ethics committees assess whether the social value of the research is sufficient to justify the risks and burdens to research participants and others. In assessing how far a proposed research project will advance the interests of people who are more disadvantaged, research priority setters and RECs should examine the diseases that the research targets and the type of research. Just as certain diseases impose a greater burden on people who are more disadvantaged, so certain types of intervention and forms of research are more likely to benefit people who are more disadvantaged. We outline which populations are likely to be representative of the global worst off and identify what types of health research, and which disease categories, are priorities for these populations. (shrink)

We present in this paper a novel ontological theory of events whose central tenet is the Aristotelian distinction between the object that changes and the actual subject of change, which is what we call an individual quality. While in the Kimian tradition events are individuated by a triple ⟨ o, P, t ⟩, where o is an object, P a property, and t an interval of time, for us the simplest events are qualitative changes, individuated by a triple ⟨ o, (...) q, t ⟩, where q is an individual quality inhering in o or in one of its parts. Detaching the individuation of events from the property they exemplify results in a fine-grained theory that keeps metaphysics and semantics clearly separate, and lies between the multiplicative and the unitarian approaches. We discuss then the way language refers to events, observing that, in most cases, event descriptions refer to complex, cognitively relevant clusters of co-occurring qualitative changes, which exhibit a synchronic structure depending on the way they are described. Contra Bennett, who famously argued that the semantics of event names ultimately depends on “local context and unprincipled intuitions”, we show how the lexicon provides systematic principles for individuating such clusters and classifying them into kinds. Finally, we address some open challenges in the semantics of locative and manner modifiers. (shrink)

The picture of moral development defended by followers of Aristotle takes moral cultivation to be like playing a harp; one gets to be good by actually spending time playing a real instrument. On this view, we cultivate a virtue by doing the actions associated with that virtue. I argue that this picture is inadequate and must be supplemented by imaginative techniques. One can, and sometimes must, cultivate virtue without actually performing the associated actions. Drawing on strands in Buddhist philosophy, I (...) explain several methods of moral development that rely on imagination and visualization rather than overt action. These techniques are essential in cases where cultivating virtue the way one practices the harp is impossible. In particular, I focus on single-event virtues, first-time virtuous acts, and morally dangerous situations. (shrink)

In a number of papers, Kit Fine introduced a theory of embodiment which distinguishes between rigid and variable embodiments, and has been successfully applied to clarify the ontological nature of entities whose parts may or may not vary in time. In particular, he has applied this theory to describe a process such as the erosion of a cliff, which would be a variable embodiment whose manifestations are the different states of erosion of the cliff. We find this theory very powerful, (...) and especially appropriate to capture the intuition that the same process may go on at different times. However, its formal principles have been subject to some criticisms, mainly concerning the mereological structure of a variable embodiment. Moreover, since the notion of variable embodiment is very general, simply saying that processes are variable embodiments is not enough to understand their ontological nature. To address these concerns, in this paper we proceed in two phases: first, we propose a revised version of Fine’s original theory adapted to the case of processes, which adopts a classical mereology instead of Fine’s hylomorphic mereology, and a temporalized constitution relation in place of Fine’s function of variable embodiment; second, we go deeper into the ontological nature of processes by revisiting the notions of homogeneity, intentionality, and telicity discussed in the literature, and propose an account based on ontological principles and not on semantic properties of predicates. This allows us to organize processes into a novel taxonomy based exclusively on their unity and individuation principles. (shrink)

In this article we examine the role of Entscheider (decision-makers) in the German asylum procedure, both legally and ethical. As the responsibility for deciding on asylum applications lies exclusively with them, their significance for the German asylum procedure can hardly be underestimated. However, over the last few decades the situation of Entscheider changed significantly: While the number and complexity of the cases they have to decide on has increased due to the growing immigration, the requirements for their education have been (...) lowered, owed to critical amendments to the relevant law. We analyze how the law currently defines the role of Entscheider, whether the legal framework is constitutional, and what modifications morality requires. Although the law defining their role seems to be constitutional, Entscheider’s education must be improved and they must be entrusted with the hearing of the applicants to meet what morality requires, we conclude. DOI: 10.17879/95189429199. (shrink)

We propose a novel ontological analysis of relations and relationships based on a re-visitation of a classic problem in the practice of knowledge repre- sentation and conceptual modeling, namely relationship reification. Our idea is that a relation holds in virtue of a relationship's existence. Relationships are therefore truthmakers of relations. In this paper we present a general theory or reification and truthmaking, and discuss the interplay between events and rela- tionships, suggesting that relationships are the focus of events, which emerge (...) from the context (the scene) they occur in. (shrink)

Peer commentary on: Blumenthal-Barby, J. S. (2016). Biases and heuristics in decision making and their impact on autonomy. The American Journal of Bioethics, 16(5), 5-15.

World food production is facing exorbitant challenges like climate change, use of resources, population growth, and dietary changes. These, in turn, raise major ethical and political questions, such as how to uphold the right to adequate nutrition, or the right to enact a gastronomic culture and to preserve the conditions to do so. Proposals for utopic solutions vary from vertical farming and lab meat to diets filled with the most fanciful insects and seaweeds. Common to all proposals is a polarized (...) understanding of food and diets, famously captured by Warren Belasco in the contraposition between technological fixes and anthropological fixes. According to the first, technology will deliver clean, just, pleasurable, affordable food; future generations will not need to adjust much of their dietary cultures. According to the second, future generations should dramatically change their dietary habits (what they eat and how they eat it) to achieve a sustainable diet. The two fixes found remarkably distinct perspectives over dietary politics and the ethics of food production and consumption. In this paper we argue that such polarized thinking rests on a misrepresentation of the ontological status of food, which in turn affects the underlying ethical and political issues. Food is a socially constructed object that draws in specific ways on habits, norms, traditions, geographical, and climatic conditions. Although this thesis seems somewhat obvious, its consequences on the ethical and political perspectives on the future of food have not been derived properly. After introducing the issue at stake (¤1), we point out the polarities that characterize food utopias (¤2) and their ontological faults (¤3). We hence suggest that a socio-ontological analysis of food can better deliver the principles for a foundation of food utopias (¤4). (shrink)

This article defends a relational account of personhood. I argue that the structure of personhood consists of dyadic relations between persons who can wrong or be wronged by one another, even if some of them lack moral competence. I draw on recent work on directed duties to outline the structure of moral communities of persons. The upshot is that we can construct an inclusive theory of personhood that can accommodate nonhuman persons based on shared community membership. I argue that, once (...) we unpack the internal relation between directed duties, moral status, and flourishing, relations can ground personhood and include nonhuman animals. (shrink)

În această lucrare analizez posibilitatea călătoriei în timp pe baza mai multor lucrări de specialitate, printre care cele ale lui Nicholas J.J. Smith ("Time Travel", The Stanford Encyclopedia of Philosophy”), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller și Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius și Tim Maudlin ("Time Travel and Modern Physics") și David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). Lucrarea începe cu o Introducere în care fac o scurtă prezentare a (...) călătoriei în timp, și continuă cu o Istoria conceptului de călătorie în timp, prezentarea principalelor Aspecte fizice ale călătoriei în timp, inclusiv călătoria în timp în trecut în relativitatea generală și în fizica cuantică și călătoria în timp în viitor, apoi o prezentare a Paradoxul bunicului care este abordat în aproape toate lucrările de specialitate, urmat de o secțiune dedicată Filosofiei călătoriei în timp, și o secțiune în care analizez Buclele cauzale pentru călătoria în timp. Finalizez lucrarea cu Concluzii, în care expun opiniile personale privind călătoria în timp, și Bibliografia pe care se bazează lucrarea. (shrink)

Despite intensive exegetical work, Plato’s description of dialectic in the Sophist still raises many questions. Through a close reading of this passage that contextualizes it in the general organisation of the Sophist, this paper provides answers to these questions. After presenting the difficult text, I contend that the “vowel-kinds” are necessary conditions for the blending of kinds. Then, I interpret the “cause of divisions” mentioned by the Stranger as the kinds responsible of the dichotomous division in the first half of (...) the dialogue. In the next part, I show that 235d5-e2 does not describe a procedure of “meta-divison” as some commentators have it, but that it describes the method of division itself. Finally, I connect the difficulty and the obscurity of the passage to the fact that dialectic is the supreme science and I explain why dialectic is the science of free men. (shrink)

Most people agree that inflicting unnecessary suffering upon animals is wrong. Many fewer people, including among ethicists, agree that painlessly killing animals is necessarily wrong. The most commonly cited reason is that death (without pain, fear, distress) is not bad for them in a way that matters morally, or not as significantly as it does for persons, who are self-conscious, make long-term plans and have preferences about their own future. Animals, at least those that are not persons, lack a morally (...) significant interest in continuing to live. At the same time, some argue that existence itself can be good, insofar as one’s life is worth living. For animals, a good life can offset a quick, if early, death. So, it seems to follow that breeding happy animals that will be (prematurely) killed can be a good thing overall. Insofar as slaughter and sale makes it economically sustainable to raise new ones, who would otherwise not exist, raising and killing animals for food who will have lives worth living is good overall. It benefits them as well as consumers, and makes the world better by adding to the sum of happiness. The process of raising and killing animals with positive welfare produces a sequence of replacement that maintains or increases overall welfare, all else being equal (assuming in particular no overall negative impact on the welfare of other parties). Call this the Replaceability Argument (RA) and the ensuing controversy the Replaceability Problem (RP). This is a problem at the crossroads of the ethics of killing, agricultural ethics, procreation ethics, and population ethics. (shrink)

It’s natural to think of acts of solidarity as being public acts that aim at good outcomes, particularly at social change. I argue that not all acts of solidarity fit this mold - acts of what I call ‘private solidarity’ are not public and do not aim at producing social change. After describing paradigmatic cases of private solidarity, I defend an account of why such acts are themselves morally virtuous and what role they can have in moral development.

The claim that the observation of a violation of a Bell inequality leads to an alleged alternative between nonlocality and non-realism is annoying because of the vagueness of the second term.

Is suffering really bad? The late Derek Parfit argued that we all have reasons to want to avoid future agony and that suffering is in itself bad both for the one who suffers and impersonally. Nietzsche denied that suffering was intrinsically bad and that its value could even be impersonal. This paper has two aims. It argues against what I call ‘Realism about the Value of Suffering’ by drawing from a broadly Nietzschean debunking of our evaluative attitudes, showing that a (...) recently influential response to the debunking challenge (the appeal to phenomenal introspection) fails. It also argues that a Nietzschean approach is well suited to support the challenge and is bolstered by the empirical literature. As strangers to ourselves, we cannot know whether suffering is really intrinsically bad for us. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

In the biomedical context, policy makers face a large amount of potentially discordant evidence from different sources. This prompts the question of how this evidence should be aggregated in the interests of best-informed policy recommendations. The starting point of our discussion is Hunter and Williams’ recent work on an automated aggregation method for medical evidence. Our negative claim is that it is far from clear what the relevant criteria for evaluating an evidence aggregator of this sort are. What is the (...) appropriate balance between explicitly coded algorithms and implicit reasoning involved, for instance, in the packaging of input evidence? In short: What is the optimal degree of ‘automation’? On the positive side: We propose the ability to perform an adequate robustness analysis as the focal criterion, primarily because it directs efforts to what is most important, namely, the structure of the algorithm and the appropriate extent of automation. Moreover, where there are resource constraints on the aggregation process, one must also consider what balance between volume of evidence and accuracy in the treatment of individual evidence best facilitates inference. There is no prerogative to aggregate the total evidence available if this would in fact reduce overall accuracy. (shrink)

The idea that appearances provide justifications for beliefs—the principle of phenomenal conservatism—is self-evidently true. In the case of cognitive penetration, however, it seems that certain irrational etiologies of a belief may influence the epistemic quality of that belief. Susanna Siegel argues that these etiologies lead to ‘epistemic downgrade.’ Instead of providing us with a decisive objection, cognitive penetration calls for us to clarify our epistemic framework by understanding the formative parts of appearances. In doing so, the two different but inseparable (...) ideas of sensation and intellection provide us with a basis of our appearances. These appearances, in turn, provide us with the objective evidence needed to test our judgements. Thus, the extra-sensory concepts of intellectual identification and the appearances they help form become an epistemic groundwork. (shrink)

Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de (...) Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia. -/- Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele -/- CUPRINS -/- Abstract Introducere Tehnologia blockchain - - - Proiectare - - - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - - - Ontologii narative - - - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204. (shrink)

Cet article est consacré au problème du rapport entre l’entrelacement des genres (συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν) et le logos dans le Sophiste. Après avoir brièvement présenté le problème, je discute, dans la première partie, différentes solutions proposées par les commentateurs. Je cherche à montrer qu’aucune de ces solutions n’est pleinement satisfaisante. Dans la deuxième partie, je propose une nouvelle solution au problème de la συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν fondée sur une distinction entre deux types de logos, le logos dialectique et le logos (...) doxique. Dans la troisième partie, je cherche à justifier textuellement cette solution en recourant à la fois au texte du Sophiste lui-même et à la dernière partie du Théétète. Dans ma conclusion, je suggère que la distinction entre logos dialectique et logos doxique correspond à une différence qui traverse toute l’œuvre de Platon, à savoir la différence entre connaissance et opinion. / This paper deals with the problem of the συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν in the Sophist. In the first part, after a brief presentation of this problem, I discuss different solutions which have been proposed in the recent literature. I try to show that none of them is entirely satisfying. In the second part, I propose and explain a new solution based on a distinction between two types of logos : dialectical logos and doxastic logos. In the third part, I try to justify this solution on the basis of some passages of the Sophist and of the final part of the Theaetetus. To conclude, I suggest that the distinction between dialectical logos and doxasticlogos matches the difference between knowledge and belief made by Plato in his dialogues. (shrink)

Peer commentary on: Goering, S., Klein, E., Dougherty, D. D., & Widge, A. S. (2017). Staying in the loop: Relational agency and identity in next-generation DBS for psychiatry. AJOB Neuroscience, 8(2), 59-70.

Beall and Restall 2000; 2001; 2006 advocate a comprehensive pluralist approach to logic, which they call Logical Pluralism, according to which there is not one true logic but many equally acceptable logical systems. They maintain that Logical Pluralism is compatible with monism about metaphysical modality, according to which there is just one correct logic of metaphysical modality. Wyatt 2004 contends that Logical Pluralism is incompatible with monism about metaphysical modality. We first suggest that if Wyatt were right, Logical Pluralism would (...) be strongly implausible because it would get upside down a dependence relation that holds between metaphysics and logic of modality. We then argue that Logical Pluralism is prima facie compatible with monism about metaphysical modality. (shrink)

This Article draws attention to a conceptual point that has been overlooked in recent discussions about the theoretical foundations of contract law. I argue that, rather than enforcing the obligations of promises, contract law concerns complaints against promissory wrongs. This conceptual distinction is easy to miss. If one assumes that complaints arise whenever an obligation has been violated, then the distinction does not seem meaningful. I show, however, that an obligation can be breached without giving rise to a valid complaint. (...) This Article illustrates the importance of this conceptual distinction by focusing first on the doctrine of substantive unconscionability. I claim that the doctrine can be best explained by the way in which a party who engages in exploitative behavior may lose her moral standing to complain. It is because such a party has lost her moral standing to complain that the law, through unconscionability doctrine, bars her from bringing a legal complaint. This explanation avoids the oft-issued charge of paternalism and it also offers benefits over an alternative state-oriented account developed recently by Seana Shiffrin. Using the conceptual distinction behind this account of unconscionability, this Article further argues that recent theoretical debates about the relationship between contract law and morality have been largely misconceived. Those debates have focused on whether contract law and morality impose parallel obligations. Once one appreciates the difference between imposing obligations and recognizing complaints, the comparison looks quite different. Contract law recognizes valid complaints against broken promises, much as morality recognizes moral complaints. (shrink)

A translation and analysis of a short ethical treatise written in Tibet in the late 18th or early 19th century. The Khache Phalu includes references to both Buddhist and Islamic thought in providing ethical and spiritual advice. The analysis gives an overview of the secondary literature in both Tibetan and English that is accessible to non-specialists and defends the claim that many passages are deliberately ambiguous. The translation was done with Tenzin Norbu Nangsal and also includes the full Tibetan text.

This study draws on deontic justice theory to examine an unexplored socioemotional micro-foundation of corporate social responsibility (CSR), namely anticipated guilt, in an effort to improve our understanding of employees’ moral reactions to their organization’s CSR. We empirically investigate whether environmental CSR induces anticipated guilt (i.e., concerns about future guilt for not contributing to organizational CSR) leading to organizational environmental citizenship behavior. We also consider two boundary conditions related to the social nature of anticipated guilt: line manager support for the (...) environment and negative environmental group norms. To test our hypotheses, we analyzed data from a convenience sample of 503 managers working in Mexican organizations, using Latent Moderated Structural equation modeling. Overall, our results support the deontic argument that employees care about CSR because CSR embodies moral concerns. Specifically, our findings show that efforts to avoid a guilty conscience increase when the line manager provides increased resources and control to act for the environment, and when group members do not care for the environment, suggesting that employees feel they have to compensate for their group’s moral failure. (shrink)

Animals who live in cities must coexist with us. They are, as a result, entitled to the conditions of their flourishing. This article argues that, as the boundaries of cities and urban areas expand, the boundaries of our conception of captivity should expand too. Urbanization can undermine animals’ freedoms, hence their ability to live good lives. I draw the implications of an account of “pervasive captivity” against the background of the Capabilities Approach. I construe captivity, including that of urban animals, (...) as affecting a range of animal capabilities, understood as freedoms, and I address some tensions within Nussbaum’s treatment of human-animal conflicts. Using the Capabilities Approach as a guide, I will attempt to motivate a convergence between habitat preservation in urbanized environments, urban design guided by justice, and the individual freedoms of animals. (shrink)

This article formulates a deterrence theory of punishment based on Lockean premises. Following authors such as Warren Quinn and Daniel Farrell, it is claimed that a justification for the right to punish must be built upon the recognition of the importance of a right to issue retaliatory threats. Contrary to those authors, however, the articulation of such recognition is made within a Lockean theory of individual rights. This allows us to appreciate the specific role deterrence has in a plausible conception (...) of punishment, and thus address certain objections that have been formulated recently, especially by David Boonin. (shrink)

With his original reflection—deeply influenced by many important Arabic thinkers—Gundissalinus wanted to renovate the Latin debate concerning crucial aspects of the philosophical tradition. Among the innovative doctrines he elaborated, one appears to be particularly problematic, for it touches a very delicate point of Christian theology: the divine creation of the human soul, and thus, the most intimate bond connecting the human being and his Creator. Notwithstanding the relevance of this point, Gundissalinus ascribed the creation of the human soul to the (...) angels rather than God. He also stated that the angels create the souls from prime matter, and through a kind of causality which cannot be operated by God. What are the sources of this unusual and perilous doctrine? And what are the reasons which led Gundissalinus to hold such a problematic position? This article thoroughly examines the theoretical development and sources of Gundissalinus’s position, focusing on the correlations between this doctrine, the overall cosmological descriptions expounded by Gundissalinus in his original works, and the main sources upon which this unlikely doctrine is grounded: Avicenna and Ibn Gabirol. (shrink)

The Orthodox liturgy is a religious phenomenon that can be analyzed phenomenologically and theologically alike, given the emphasis that both phenomenology and Orthodox theology place on experience. By proposing the Kingdom of God instead of the natural world without being able to annihilate the latter in the name of the former, the liturgy seeks divine-human communion. Through the dialogue of prayer, through symbolic and iconic openings, as well as through apophatic theology, the liturgy emphasizes the horizon of mystery as a (...) horizon essential to the way man positions himself before God. The present text attempts to demonstrate that apophaticism, understood as an experience of the mysterious presence of God, is one of the crucial dimensions of the Orthodox liturgy; and that this apophatic presence of God reveals a way of thinking which does not become onto-theology, not even when using concepts borrowed from metaphysics. The overcoming of onto-theology is achieved here not by abandoning concepts such as “being” and “cause” but by placing the language game in the field of prayer and apophatic theology. (shrink)

Exemplified especially by Heidegger and Levinas, the phenomenology of death expresses first, the impossibility of the death experience, second, the authenticity of Dasein starting from the horizon opened by the possibility of death, and third, the relevance of the death of the other to the discovery of one’s own death. This article tries to take a step further, showing the link between the authenticity of Dasein and the desire for immortality manifested in this authenticity. By overturning Heidegger’s theses and by (...) affirming both the necessity of an authentication of death itself—in accord with Socrates’s death example—and the legitimacy of the meditation on death, this text links the need for immortality, which is phenomenologically visible, with the Christian faith in the resurrection, which is visible only for theology. (shrink)

This article first defines the absolute discourse, then discusses its possibility in theology, as well as the relationships between language, thought, and reality as they derive from the spirituality and life of the Eastern Church. Theology must face several problems—including the paradox of transcendence, the violence of metaphysics, onto-theology, and the duplicity of language itself—, but the Revelation of the Absolute itself legitimizes the theological discourse. By using both affirmations and negations, theology reveals an iconic structure of discourse that opens (...) itself towards life and spirituality. The conclusion is that, in the absolute discourse of theology, words, even ineffable ones, are insufficient without life. (shrink)

In this brief introduction, I shall rather reflect, from a biographer’s viewpoint, on the significance of Discretion for our understanding of the trajectory of Hart’s ideas and on the significance of his year at Harvard. I shall then move on to consider the intriguing question of why Hart did not subsequently publish or build on some of the key insights in the paper itself. Here I highlight the fact that, almost uniquely in Hart’s work, Discretion features a notable emphasis on (...) the significance of institutional factors in our understanding of the nature of legal decisionmaking; and I argue that Hart’s failure fully to develop this insight in the essay, or to build on it in his subsequent work, derives from the fact that such a development would have necessitated a diversion from the philosophical issues that were his core intellectual concern, and moreover would have presented certain dangers to his conception of legal positivism. I shall conclude by considering what contribution the essay makes to our overall interpretation and evaluation of Hart’s legal philosophy. (shrink)

În acest eseu evidențiez principalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală a romanului Solaris a lui Stanislav Lem și filmul Solaris în regia lui Andrei Tarkovsky. În ”Tehnica cinematografică” vorbesc despre ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice și iconice, (...) , și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În ”Aspecte psihologice” analizez problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. În ”Aspecte filosofice” se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a problemei identității personale, a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și interpretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. ”Concluziile” expun ideile generale rezultate din acest eseu, respectiv că Tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv. Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite. (shrink)

We designed a new protocol requiring French adult participants to group a large number of Munsell colour chips into three or four groups. On one, relativist, view, participants would be expected to rely on their colour lexicon in such a task. In this framework, the resulting groups should be more similar to French colour categories than to other languages categories. On another, universalist, view, participants would be expected to rely on universal features of perception. In this second framework, the resulting (...) groups should match colour categories of three and four basic terms languages. In this work, we first collected data to build an accurate map of French colour terms categories. We went on testing how native French speakers spontaneously sorted a set of randomly presented coloured chips and, in line with the relativist prediction, we found that the resulting colour groups were more similar to French colour categories than to three and four basic terms languages. However, the same results were obtained in a verbal interference condition, suggesting that participants rely on language specific and nevertheless perceptual, colour categories. Collectively, these results suggest that the universalist/relativist dichotomy is a too narrow one. (shrink)

The paper aims at analyzing the inner development of self-identity from its pre-reflective level to the full awareness one. The recent findings of neurosciences and cognitive studies suggest focusing attention on the complex relation between self as consciousness and self as subjectivity, both with regard to their interdependency and to their reference to a shared context. Phenomenology, thanks to the careful consideration of the issues regarding the constitution of mental life articulated by its classic researches and current inquires, offers a (...) valuable opportunity to set the scientific outcomes in an authentically philosophical perspective. (shrink)

The διακριτικὴ τέχνη (the art of separating or discriminating), from which the sixth definition of theSophiststarts (226b1–231b9), is puzzling.Prima faciethe art of separating does not fit the initial division of art between ποιητικὴ τέχνη (production) and κτητικὴ τέχνη (acquisition) at 219a8–c9. Therefore, scholars generally agree that, although mutually exclusive, ποιητική and κτητική are not exhaustive and leave room for a third species of art, διακριτικὴ τέχνη, on a par with ποιητική and κτητική. However, I argue that textual evidence suggests otherwise.

In a world that is overflowing with journals and other outlets for scientific publication, the appearance of any new periodical requires some justification. There are already more journals than we can read and more conferences than we can attend. In the case of applied Ontology, we believe that the creation of anew journal not only is completely justifiable, it is downright exciting. For too long, workers in computer science have assumed that content comes for free. “Theory” in computer science has (...) always meant the theory of processes and of computation. We measure the complexity of computer programs in terms of how long it takes machines to execute them, not in terms of how long it takes people to understand and to represent the data on which those programs might operate. We typically describe computer code in terms of algorithms that operate on formal parameters, often without pausing to discuss where the data that might satisfy those parameters come from. This journal was founded on the premise that workers in computer science, informatics, and information science are overdue in paying as much attention to contents as they do to algorithms. (shrink)

Dominant views about the nature of health and disease in bioethics and the philosophy of medicine have presumed the existence of a fixed, stable, individual organism as the bearer of health and disease states, and as such, the appropriate target of medical therapy and ethical concern. However, recent developments in microbial biology, neuroscience, the philosophy of cognitive science, and social and personality psychology (Ickes...

Recenzie: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volumul I, editată de John Worrall și Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback Metodologia programelor de cercetare științifică este o colecție de lucrări publicate de-a lungul timpului, în care Imre Lakatos exprimă o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice.

What can be more fascinating than experimental metaphysics, to quote one of Abner Shimony’s enlightening expressions? Bell inequalities are at the heart of the study of nonlocality. I present a list of open questions, organised in three categories: fundamental; linked to experiments; and exploring nonlocality as a resource. New families of inequalities for binary outcomes are presented.