Trope theory is a leading metaphysical theory in analytic ontology. One of its classic statements is found in the work of Donald C. Williams who argued that tropes qua abstract particulars are the very alphabet of being. The concept of an abstract particular has been repeatedly attacked in the literature. Opponents and proponents of trope theory alike have levelled their criticisms at the abstractness of tropes and the associated act of abstraction. In this paper I defend the concept of a (...) trope qua abstract particular by rejecting arguments that purport to show that tropes should not be understood as abstract and by arguing that the abstractness of tropes plays an indispensable role in one of our more promising trope-theoretic analyses of universals and of concrete objects. (shrink)

Many philosophers think all abstract objects are causally inert. Here, focusing on novels, I argue that some abstracta are causally efficacious. First, I defend a straightforward argument for this view. Second, I outline an account of object causation—an account of how objects cause effects. This account further supports the view that some abstracta are causally efficacious.

This paper aims to provide hyperintensional foundations for mathematical platonism. I examine Hale and Wright's (2009) objections to the merits and need, in the defense of mathematical platonism and its epistemology, of the thesis of Necessitism. In response to Hale and Wright's objections to the role of epistemic and metaphysical modalities in providing justification for both the truth of abstraction principles and the success of mathematical predicate reference, I examine the Necessitist commitments of the abundant conception of properties endorsed by (...) Hale and Wright and examined in Hale (2013), and demonstrate how a two-dimensional approach to the epistemology of mathematics is consistent with Hale and Wright's notion of there being non-evidential epistemic entitlement rationally to trust that abstraction principles are true. A choice point that I flag is that between availing of intensional or hyperintensional semantics. The hyperintensional semantic approach that I advance is a topic-sensitive epistemic two-dimensional truthmaker semantics. I countenance a hyperintensional semantics for novel epistemic abstractionist modalities. I suggest that observational type theory can be applied to first-order abstraction principles in order to make abstraction principles recursively enumerable. Epistemic and metaphysical states and possibilities may thus be shown to play a constitutive role in vindicating the reality of mathematical objects and truth, and in providing a conceivability-based route to the truth of abstraction principles as well as other axioms and propositions in mathematics. (shrink)

A noção de objecto abstracto desempenha um papel central em diferentes debates filosóficos contemporâneos, da metafísica à estética, passando pela filosofia da linguagem. A sua origem está contudo relacionada com a filosofia da matemática e em particular, com o trabalho de Frege nos fundamentos da aritmética. O nosso primeiro objectivo será assim o de explicar o contributo desta noção para o entendimento Fregeano da realidade matemática. Veremos também que, em virtude de certas dificuldades inerentes ao projeto Fregeano, a dada altura (...) a natureza do universo matemático passou a ser entendida nos termos da chamada teoria dos conjuntos. Com este material à nossa disposição, podemos então discutir o papel desempenhado pela noção de objecto abstracto em certos debates filosóficos contemporâneos. Em particular, procuraremos ilustrar o interesse actual da noção, discutindo a distinção abstracto/concreto. (shrink)

Much attention has been given to the question of ontic vagueness, and the issues usually center around whether certain paradigmatically concrete entities – cats, clouds, mountains, etc. – are vague in the sense of having indeterminate spatial boundaries. In this paper, however, I wish to focus on a way in which some abstracta seem to be locationally vague. To begin, I will briefly cover some territory already covered regarding certain types of “traditional” abstracta and the ways they are (...) currently alleged to be vague. I then wish to discuss two types of “nontraditional” abstracta and the sense in which I think some of these objects are locationally vague. I will next reexamine some of the traditional abstracta and discuss whether any of these objects are locationally vague in the novel way suggested for the nontraditional sorts. I’ll finish by discussing objections, and conclude with some remarks about characterizing the abstract/concrete distinction. (shrink)

One common attitude toward abstract objects is a kind of platonism: a view on which those objects are mind-independent and causally inert. But there's an epistemological problem here: given any naturalistically respectable understanding of how our minds work, we can't be in any sort of contact with mind-independent, causally inert objects. So platonists, in order to avoid skepticism, tend to endorse epistemological theories on which knowledge is easy, in the sense that it requires no such contact—appeals to Boghossian’s notion of (...) epistemic analyticity are particularly common here, as are appeals to some broadly pragmatic account of the good standing of basic beliefs. I argue, though, that these appeals are hopeless: an argument adapted from the Benacerraf–Field challenge shows that, even if some such theory can deliver the verdict that our beliefs about abstract objects have some prima facie good standing, this good standing will inevitably be defeated. (shrink)

ABSTRACTA longstanding tradition in philosophy distinguishes between knowthatand know-how. This traditional “anti-intellectualist” view is soentrenched in folk psychology that it is often invoked in supportof an allegedly equivalent distinction between explicit and implicitmemory, derived from the so-called “standard model of memory.”In the last two decades, the received philosophical view has beenchallenged by an “intellectualist” view of know-how. Surprisingly, defenders of the anti-intellectualist view have turned to the cognitivescience of memory, and to the standard model in particular, todefend their view. (...) Here, I argue that this strategy is a mistake. As it turns out, upon closer scrutiny, the evidence from cognitivepsychology and neuroscience of memory does not support theanti-intellectualist approach, mainly because the standard modelof memory is likely wrong. However, this need not be interpretedas good news for the intellectualist, for it is not clear that theempirical evidence necessarily supp... (shrink)

Abstract artifacts such as musical works and fictional entities are human creations; they are intentional products of our actions and activities. One line of argument against abstract artifacts is that abstract objects are not the kind of objects that can be created. This is so, it is argued, because abstract objects are causally inert. Since creation requires being caused to exist, abstract objects cannot be created. One common way to refute this argument is to reject the causal inefficacy of (...) class='Hi'>abstracta. I argue that creationists should rather reject the principle that creation requires causation. Creation, in my view, is a non-causal relation that can be explained using an appropriate notion of ontological dependence. The existence and the creation of abstract artifacts depend on certain individuals with appropriate intentions, along with events of a certain kind that include but are not limited to creations of certain concrete objects. (shrink)

Abstract objects are standardly taken to be causally inert, however principled arguments for this claim are rarely given. As a result, a number of recent authors have claimed that abstract objects are causally efficacious. These authors take abstracta to be temporally located in order to enter into causal relations but lack a spatial location. In this paper, I argue that such a position is untenable by showing first that causation requires its relata to have a temporal location, but second, (...) that if an entity is temporally located then it is spatiotemporally located since this follows from the theory of Relativity. Since abstract objects lack a spatiotemporal location, then if something is causally efficacious, it is not abstract. (shrink)

objects are standardly taken to be causally inert, but this claim is rarely explicitly argued for. In the context of his platonism about musical works, in order for musical works to be audible, Julian Dodd argues that abstracta are causally efficacious in virtue of their concrete tokens participating in events. I attempt to provide a principled argument for the causal inertness of abstracta by first rejecting Dodd’s arguments from events, and then extending and generalizing the causal exclusion argument (...) to the abstract/concrete distinction. For reasons of parsimony, if concrete tokens or instantiations of abstract objects account for all causal work, then there is no reason to attribute causal efficacy to abstracta, and thus reason to maintain their causal inertness. I then consider how one of the main arguments against causal exclusion, namely Stephen Yablo’s notion of “proportionality”, could be modified to support the causal efficacy of abstracta. I argue that from a few simple premises Yablo’s account in fact supports their causal inertness. Having a principled reason for the causal inertness of abstracta appears to entail that the musical platonist must admit that we never literally hear the musical work, but only its performances. I sketch a solution to this problem available to Dodd, so that the musical platonist can maintain that musical works are abstract objects and are causally inert while retaining their audibility. (shrink)

This paper is concerned with neo-Fregean accounts of reference to abstract objects. It develops an objection to the most familiar such accounts, due to Bob Hale and Crispin Wright, based upon what I call the 'proliferation problem': Hale and Wright's account makes reference to abstract objects seem too easy, as is shown by the fact that any equivalence relation seems as good as any other. The paper then develops a response to this objection, and offers an account of what it (...) is for abstracta to exist that is Fregean in spirit but more robust than familiar views. (shrink)

I explain a tension between musical creationism (the view that musical works are abstract artifacts) and the view that there is no vague existence. I then suggest ways to reconcile these views. My central conclusion is that, although some versions of musical creationism imply vague existence, others do not. I discuss versions of musical creationism held by Jerrold Levinson, Simon Evnine, and Kit Fine. I also present two new versions. I close by considering whether the tension is merely an instance (...) of a general problem raised by artifacts, both abstract and concrete. I argue that on at least one defensible account of music the tension is especially problematic for abstracta. I focus on musical works, but much of the paper straightforwardly applies to other kinds of abstract artifacts. (shrink)

Philosophia (Israel), 16(3-4), 333 - 344. YEAR: 1986 Extensive corrigenda Vol. 17, no. 3. -/- SUBJECT(S): Quine's second thoughts on quantifying in, appearing in the second, revised edition of _From a Logical Point of View_ of 1961, are shown to be incorrect. His original thoughts were correct. ABSTRACT: Additional tumult is supplied to pp. 152-154 of _From A Logical Point of View_, showing that being dated is no guarantee of being right. Among other things, it is shown that Quine's argument (...) to the conclusion that limiting the universe of discourse to intensional entities does not "relieve the original difficulty over quantifying into modal contexts" is incorrect; that the contradictory of that conclusion is in fact true; and that an even stronger conclusion is true, with 'abstract' replacing 'intensional'. (shrink)

The idea that some objects are metaphysically “cheap” has wide appeal. An influential version of the idea builds on abstractionist views in the philosophy of mathematics, on which numbers and other mathematical objects are abstracted from other phenomena. For example, Hume’s Principle states that two collections have the same number just in case they are equinumerous, in the sense that they can be correlated one-to-one: (HP) #xx=#yy iff xx≈yy. The principal aim of this article is to use the notion of (...) grounding to develop this sort of abstractionism. The appeal to grounding enables a unified response to the two main challenges that confront abstractionism. First, we must explicate the metaphor of meta- physical “cheapness.” Second, we must rebut the “bad company” objection, which rejects abstraction principles like (HP) as tarnished by their similarity to inconsistent principles like Frege’s Basic Law V. By enforcing a simple requirement that all abstraction be properly grounded, we propose a unified solution to these two hard, and prima facie unrelated, problems. On our view, grounded abstraction simultaneously ensures “cheap” abstracta and permissible abstraction. (shrink)

I sketch here an intuitive picture of repeatable artworks as created types, which are individuated in part by historical paths (re)production. Although attractive, this view has been rejected by a number of authors on the basis of general claims about abstract objects. On consideration, however, these general claims are overgeneralizations, which whilst true of some abstracta, are not true of all abstract objects, and in particular, are not true of created types. The intuitive picture of repeatable artworks as created (...) types is, then, left in place. (shrink)

In this paper I explore a position on which it is possible to eliminate the need for postulating abstract objects through abstraction principles by treating terms for abstracta as ‘incomplete symbols’, using Russell's no-classes theory as a template from which to generalize. I defend views of this stripe against objections, most notably Richard Heck's charge that syntactic forms of nominalism cannot correctly deal with non-first-orderizable quantifcation over apparent abstracta. I further discuss how number theory may be developed in (...) a system treating apparent terms for numbers using these definitions. (shrink)

Creationism is the conjunction of the following theses: (i) fictional individuals (e.g. Sherlock Holmes) actually exist; (ii) fictional names (e.g., 'Holmes') are at least sometimes genuinely referential; (iii) fictional individuals are the creations of the authors who first wrote (or spoke, etc.) about them. CA Creationism is the conjunction of (i) - (iii) and the following thesis: (iv) fictional individuals are contingently existing abstracta; they are non-concrete artifacts of our world and various other possible worlds. TakashiYagisawa has recently provided (...) a number of arguments designed to show that Creationism is unjustified. I here critically examine three of his challenges to CA Creationism. I argue that each fails to undermine this version of Creationism. (shrink)

This paper aims to present and evaluate Brentano’s account of the individuation of mental acts. In his early works, Brentano assimilated mental acts to tropes; however, he encountered difficulties in explaining their individuation, since the usual solutions for the individuation of tropes were not readily applicable to his theory of mental acts. In a later period, Brentano introduced into his psychology what he called the “soul”, and this allowed him to explain the individuation of mental acts. Finally, after his “reistic” (...) turn, he excluded mental acts from his ontology, for he rejected abstracta of any kind, including abstract particulars, and admitted only things, or res (in Latin), that is, concrete particulars; in his late philosophy, there are no “thinkings”, but only “thinkers”. However, he still needed to explain what individuates different thinkers, and this was again the soul. In the conclusion, the paper critically compares the different theoretical options considered by Brentano. (shrink)

Nominalists need some account of correctness for sentences committed to the existence of abstract objects. This paper proposes a new statement of such conditions specifically for properties. The account builds on an earlier proposal of mine, but avoids the counter-examples against the latter pointed out by Thomas Schindler, particularly, the sentence ‘There are inexpressible properties’. I argue that the new proposal is independently motivated and more faithful to the spirit of the kind of error-theoretic nominalism that the original proposal was (...) part of. Along the way, I also propose novel treatments of Arthur Pap’s and W.V.O. Quine’s notoriously hard-to-paraphrase sentences about abstracta. (shrink)

Hofweber (Ontology and the ambitions of metaphysics, Oxford University Press, 2016) argues for a thesis he calls “internalism” with respect to natural number discourse: no expressions purporting to refer to natural numbers in fact refer, and no apparent quantification over natural numbers actually involves quantification over natural numbers as objects. He argues that while internalism leaves open the question of whether other kinds of abstracta exist, it precludes the existence of natural numbers, thus establishing what he calls “restricted nominalism” (...) about natural numbers. We argue that Hofweber’s internalism fails to establish restricted nominalism. Not only is his primary argument for restricted nominalism invalid, the analysis of quantification proposed threatens to collapse internalism into either a traditional form of error theory or realism. (shrink)

Some philosophers assume that our ordinary parts-whole concepts are intuitive and univocal. Moreover, some assume that mereology—the formal theory of parts-whole relations—adequately captures these intuitive and univocal notions. Lewis, for example, maintains that mereology is “perfectly understood, unproblematic, and certain.” Following his lead, many assume that expressions such as ‘is part of’ are univocal, topic-neutral, and that compositional monism is true. This paper explores the rejection of –. I argue that our ordinary parts-whole expressions are polysemous; they have multiple distinct, (...) but related, interpretations or meanings. I canvass several criteria by which to test for polysemy, and apply these criteria to some of our parts-whole terminology. I also examine some philosophical examples involving abstracta and abstract parts, which give us additional reasons to think that our parts-whole expressions are polysemous and topic-specific. Yet if so, then compositional pluralism is true. (shrink)

A standard art-ontological position is to construe repeatable artworks as abstract objects that admit multiple concrete instances. Since photographic artworks are putatively repeatable, the ontology of photographic art is by default modelled after standard repeatable-work ontology. I argue, however, that the construal of photographic artworks as abstracta mistakenly ignores photography’s printmaking genealogy, specifically its ontological inheritance. More precisely, I claim that the products of printmaking media (prints) minimally must be construed in a manner consistent with basic print ontology, the (...) most plausible model of which looks decidedly nominalist (what I call the relevant similarity model) and that as such, photographic artworks must be likewise construed, not as abstracta but as individual and distinct concreta. That is, the correct ontological account of photographic art must be one according to which photographic artworks are individual and distinct concrete artworks. In the end, I show that the ontology of photographic art resists the standard repeatable-work model because the putative repeatability of photographic artworks is upon closer inspection nothing more than the relevant similarity relation between individual and distinct photographic prints. (shrink)

This chapter defends a view of semantics on which developing a semantic theory closely resembles developing a scale of measurement. The view helps explain how semantics has made so much progress despite deep disagreements about the target of semantic theorizing (e.g., between those who maintain that semantics is characterizing something psychological, and those who maintain that it is characterizing something social), how appeals to set-theoretic abstracta make sense despite Benacerraf-style worries and despite the fact that set-theoretic entities fit badly (...) with standard (e.g., causal) metasemantic views, and why the threat of radical context sensitivity does not undermine the semantic project. (shrink)

Dennett elabora una concepción del “yo” entendido como un centro de gravedad narrativo. Uno de los obstáculos principales para valorar esta propuesta radica en que resulta dificultoso entender cuál es la naturaleza del concepto dennettiano de “yo”: concretamente, cuáles son los compromisos ontológicos y epistemológicos que cabe atribuir al fenómeno en cuestión. En este artículo defendemos que el mejor modo de realizar una reconstrucción interpretativa de su noción de “yo” es apelando a la distinción elaborada por Reichenbach entre tres clases (...) de entidades, Concreta,a e Illata, y entendiendo a los centros de gravedad narrativos como un caso de Abstracta reichenbachiano. Sostenemos que resulta pertinente e iluminador entender los centros de gravedad narrativos como Abstracta en el sentido de Reichenbach, apoyándonos en que: i) aunque no la aplica directamente al problema de la naturaleza del “yo”, Dennett sí emplea la distinción de Reichenbach en otras partes de su obra; ii) Dennett traza explícitamente una analogía del “yo” con los centros de gravedad que son, justamente, uno de sus ejemplos de Abstracta; iii) este modo de entender al “yo” permite dar sentido y entender mejor ciertos aspectos de la teoría narrativista dennettiana. Además de permitirnos clarificar las metáforas empleadas por Dennett en la elaboración de su teoría narrativa, dicha elucidación conceptual permite comprender mejor la distinción entre las tres clases de psicología intencional trazada por Dennett y es útil para sugerir a cuál de estos tres tipos pertenece el concepto de “yo”. Dennett's theory of personal identity argues that the “self” is no more than a center of narrative gravity. One of the main hurdles to assessing this proposal lies in the fact that it is difficult to understand what the nature of Dennett's concept of "self" is; specifically, what are the ontological and epistemological commitments that can be attributed to the phenomenon in question. In this article, we claim that the best way to make an interpretative reconstruction of his notion of "self" is appealing to the distinction elaborated by Reichenbach between three classes of entities, Concreta, Abstracta, and Illata, and understanding the narrative centers of gravity as a case of Reichenbachian Abstracta. We defend that understanding the narrative centers of gravity as Abstracta in the sense of Reichenbach is pertinent and illuminating given that: i) although he does not apply it directly to the problem of the nature of the "self", Dennett does use Reichenbach's distinction in other parts of his work; ii) Dennett explicitly draws an analogy of the "self" with the centers of gravity that are, precisely, one of his examples of Abstracta; iii) this way of understanding the "self" allows us to give sense and better understand certain aspects of Dennett’s narrative theory. Besides allowing us to clarify the metaphors used by Dennett in the elaboration of his narrative theory, such conceptual elucidation allows us to better understand the distinction between the three classes of intentional psychology drawn by Dennett (1987) and is useful in suggesting to which of these three types the concept of "self" belongs. (shrink)

En este artículo se presentan dos demostraciones del teorema de interpolación: Una para la lógica proposicional y otra para la lógica de primer orden. Ambas se realizan en el contexto de la teoría de modelos. El teorema de interpolación afirma que si A y B son fórmulas, donde A no es una contradicción, B no es válida, y B es una consecuencia lógica de A, entonces existe una fórmula C que esta escrita en el lenguaje común al de A y (...) de B, tal que C es una consecuencia lógica de A y B es una consecuencia lógica de C. El teorema de interpolación fue demostrado por primera vez para la lógica de primer orden por William Craig en 1957, y desde entonces se ha investigado la posibilidad de generalizarlo o aplicarlo. Dicho teorema tiene generalizaciones o aplicaciones en teoría de la demostración, teoría de modelos abstracta, ciencias de la computación, lógica modal, lógica intuicionista, etc. Se presentan ejemplos de aplicaciones o generalizaciones de la propiedad de interpolación relacionados con lógicas infinitarias, cuantificadores generalizados, segundo orden, no clásicas, abstractas, etc. También se ofrecen referencias de problemas abiertos sobre interpolación en el contexto de la teoría de modelos abstracta. (shrink)

Temporal nihilism is the view that our lives won’t matter after we die. According to the standard interpretation, this is because our lives won’t make a permanent difference. Many who consider the view thus reject it by denying that our lives need to have an eternal impact. However, in this paper, I develop a different formulation of temporal nihilism revolving around the persistence of personal value itself. According to this stronger version, we do not have personal value after death, so (...) our past life no longer has wellbeing after we die. The standard objections to the standard interpretation don’t apply to this more nihilistic nihilism. I offer a new response according to which personal value persists after death because the person continues to exist. (shrink)

Intuitivamente, la realidad está formada por entidades y hechos existentes y concretos. Sin embargo, nuestro lenguaje y pensamiento versa también sobre hechos meramente posibles, sobre cosas inexistentes y entidades abstractas. ¿Cómo es esto posible? ¿Significa ello que cuando hablamos y pensamos de estas otras cosas no hablamos de nada real? ¿o mas bien la realidad está mas poblada de lo que pensábamos y hay diferentes maneras de formar parte de la realidad además de la de existir de manera positiva y (...) concreta? En este libro trataremos de arrojar luz a estas y otras preguntas similares, poniendo atención a las estrategias argumentativas generales que suelen esgrimirse en esta rama de la filosofía. (shrink)

Hartry Field argues that conservative rather than true mathematical sentences facilitate deductions in nominalist (i.e., abstracta-free) science without prejudging its empirical outcomes. In this paper, I identify one branch of mathematics as nonconservative, for its indispensable role in enabling nominalist language about a fundamental scientific property, in a fictional scientific community. The fundamental property is electromagnetic reflectance, and the mathematics is Fourier analysis, which renders reflectance ascribable, and nominalist reflectance claims utterable, by this community. Using a recent characterization of (...) conservativeness by Kenneth Boyce, I argue that infinitudes can be rendered inherently mathematical and non-nominalizable in the fictional community, and that rendering infinitudes inherently mathematical for all real communities would yield a convincing counterexample to Fieldian conservativeness. (shrink)

Analytic philosophers apply the term ‘object’ both to concreta and to abstracta of certain kinds. The theory of objects which this implies is shown to rest on a dichotomy between object-entities on the one hand and meaning-entities on the other, and it is suggested that the most adequate account of the latter is provided by Husserl’s theory of noemata. A two-story ontology of objects and meanings (concepts, classes) is defended, and Löwenheim’s work on class-representatives is cited as an indication (...) of how the need for higher types may be obviated, even in mathematical contexts. The paper concludes with a sketch of the taxonomy of the object realm which results from the above. (shrink)

Además de la percepción sensible y del conocimiento por medio de conceptos abstractos, Hegel distingue una tercera forma específica de conocer de la inteligencia humana, a saber: el “pensar”. Hegel define el pensar como la unidad del objeto y el sujeto. Ahora bien, ¿no es el objeto exterior dado a la percepción sensible después de todo siempre diferente del contenido de la representación abstracta del sujeto? Si con la categoría “pensar” Hegel no se refiere en realidad a una forma (...) más de representar, ¿a qué actividad concreta y reconocible de la inteligencia se refiere entonces propiamente? Nuestro trabajo tiene por objeto responder a esta pregunta analizando la función específica que Hegel le atribuye al lenguaje en relación con el pensamiento, toda vez que en la progresiva elevación del sujeto cognoscente a la actividad de pensar y comprender la realidad el lenguaje ocupa en su concepción un lugar decisivo y fundamental. (shrink)

En la filosofía de Aristóteles y en la filosofía escolástica de cuño aristotélico, la abstracción constituía un acto fundamental del proceso cognitivo: marcaba el salto o ascenso de la sensibilidad a la inteligibilidad, del conocimiento del individuo al conocimiento de su esencia. En la teoría del conocimiento de Hegel, por el contrario, el concepto abstracto o, como Hegel prefiere llamarlo, la “representación abstracta” o “representación universal” es tan sólo un momento intermedio en el proceso fluido que va del conocimiento (...) del objeto como algo sensible -en la forma de la intuición y la subforma de la imagen- al conocimiento de su naturaleza intrínseca -en la forma del pensar. Sobre la base, por un lado, de los escasos textos en los que Hegel se ocupa expresamente del tema, y, por el otro, de la contextualización de estos textos en un análisis general de la filosofía del espíritu subjetivo teórico, el presente trabajo busca reconstruir las tesis fundamentales de Hegel sobre la abstracción y esclarecer con ello el sentido y función que la misma tiene en su teoría del conocimiento. The concept of abstraction in Hegel's theory of knowledgeIn both Aristotelian philosophy and the scholastic philosophy that bears its stamp, the concept of abstraction constitutes a fundamental act in the cognitive process; it signaled the leap or ascent from the realm of the senses to the realm of intellection, from knowledge of the individual to knowledge of his essence. By way of contrast, in Hegel's theory of knowledge, the abstract concept -or, as Hegel himself preferred to call it, “abstract representation” or “universal representation”­- is nothing but an intermediate moment in the fluid process of going from knowing the object as something given to the senses -in the form of intuition and the subform of image- to knowing its intrinsic nature -in the form of thought. Based on the scant writings by Hegel wherein he expressly addresses the matter, and by subsequently placing these texts into the broader context of an analysis of Hegel's philosophy of theoretical subjective spirit, this paper attempts to reconstruct Hegel's most significant ideas on abstraction. Hopefully, this will serve to clarify both the meaning and the role of that notion in Hegelian theory of knowledge. (shrink)

This essay uses a mental files theory of singular thought—a theory saying that singular thought about and reference to a particular object requires possession of a mental store of information taken to be about that object—to explain how we could have such thoughts about abstract mathematical objects. After showing why we should want an explanation of this I argue that none of three main contemporary mental files theories of singular thought—acquaintance theory, semantic instrumentalism, and semantic cognitivism—can give it. I argue (...) for two claims intended to advance our understanding of singular thought about mathematical abstracta. First, that the conditions for possession of a file for an abstract mathematical object are the same as the conditions for possessing a file for an object perceived in the past—namely, that the agent retains information about the object. Thus insofar as we are able to have memory-based files for objects perceived in the past, we ought to be able to have files for abstract mathematical objects too. Second, at least one recently articulated condition on a file’s being a device for singular thought—that it be capable of surviving a certain kind of change in the information it contains—can be satisfied by files for abstract mathematical objects. (shrink)

Se aborda el tema de la centralidad de la vida en el proyecto de Buen Vivir. Se busca argumentar en qué consiste esa centralidad, el lugar que ocupa en ella la vida humana en conexión con otras formas de vida. Se aborda el polémico asunto del antropocentrismo y se critican algunas posturas abstractas y falaces sobre el tema.

Una de las tesis más reiteradas en la literatura ecologista ha sido la de la necesidad de erradicar el antropocentrismo como condición para preservar la naturaleza. ¿Debemos aceptar sin más una tesis abstracta como esta? ¿Podemos pedirle a un individuo hambriento que deje de preocuparse y ocuparse de su alimento y que, por el contrario, se centre en el resguardo de la naturaleza? ¿Es esa lógica centralidad en sus propias necesidades vitales insatisfechas la responsable del deterioro ecológico del planeta? (...) No creo que exista preocupación más humana y antropocéntrica que aquella dirigida a preservar la naturaleza. A nadie interesa más la conservación del medio ambiente que al propio ser humano. De poco serviría una naturaleza salvada con todos los hombres y mujeres muertos. La conservación de los ecosistemas ha de ser, ante todo, una preocupación y una ocupación del ser humano para el ser humano. El problema y su causa están en otro lugar... (shrink)

Una de las tesis más reiteradas en la literatura ecologista ha sido la de la necesidad de erradicar el antropocentrismo como condición para preservar la naturaleza. ¿Debemos aceptar sin más una tesis abstracta como esta? ¿Podemos pedirle a un individuo hambriento que deje de preocuparse y ocuparse de su alimento y que, por el contrario, se centre en el resguardo de la naturaleza? ¿Es esa lógica centralidad en sus propias necesidades vitales insatisfechas la responsable del deterioro ecológico del planeta? (...) No creo que exista preocupación más humana y antropocéntrica que aquella dirigida a preservar la naturaleza. A nadie interesa más la conservación del medio ambiente que al propio ser humano. De poco serviría una naturaleza salvada con todos los hombres y mujeres muertos. La conservación de los ecosistemas ha de ser, ante todo, una preocupación y una ocupación del ser humano para el ser humano. (shrink)

Hay doble pulsión en el centro de la discusión del razonamiento deductivo. Una conduce aparentemente a la abstracción y dominios arbitrarios, mientras que la otra conduce a la concreción y la dependencia del contenido. El objetivo de esta investigación es diseñar, aplicar y validar un instrumento de evaluación que nos permita corroborar si el razonamiento deductivo maneja reglas lógicas o contenidos. La muestra de estudio se compuso de 80 participantes (edad 18-77 años). El test consta de 60 ítems categorizados en: (...) formalidad, integrabilidad, complejidad y modalidad. Los resultados ponen de manifiesto la fiabilidad del test de razonamiento deductivo con un alpha de Cronbach. 775 y con un índice de validación. 850 para el índice de inteligencia no verbal (INV) del RIAS. Cómo conclusión inferimos que el razonador deductivo no dispone de un cuerpo preciso de reglas generales deductivas, sino que usa colecciones de reglas heurísticas cada vez menos abstractas. (shrink)

Cuba pertenece a la humanidad que, además, necesita mucho de su ejemplo. Mientras exista Cuba y su Revolución, ello será una demostración fáctica de la posibilidad real de una alternativa al antropófago mundo en que vivimos, será el más contundente argumento contra el nihilismo, será la prueba viviente de que el ser humano y su vida llegarán a ser –más allá de cualquier declaración abstracta- lo más importante en la praxis real y concreta, será la semilla de la esperanza (...) de la abolición –en cualquiera de sus manifestaciones y no solo en el plano jurídico- de toda pena de muerte, no únicamente de aquella que duramente sanciona a delincuentes, sino también de aquella que mata de inanición, de enfermedades curables o por inseguridad o guerras imperiales. (shrink)

El artículo revela cómo la filosofía que desarrolló Karl Marx estuvo centrada en el tema de la vida. La esencia de la comprensión marxiana de la sociedad y la historia no radica en una primacía abstracta de lo económico, sino en el proceso real de producción y reproducción de la vida. Es la vida –y no la economía por sí misma– la que constituye el fundamento de la concepción materialista de la historia desarrollada por Marx.

En las dos entregas anteriores abordamos el inicio de la evolución del pensamiento matemático, desde el uso de herramientas matemáticas para problemas de cálculo concreto en la antigua Babilonia, pasando por el inicio de las matemáticas abstractas, las demostraciones y el nacimiento de la “geometría por la geometría” desde la visión religioso-filosófica de Platón y los pitagóricos, hasta la síntesis de ambas visiones en las matemáticas de la India, China y el mundo árabe, que fue la puerta de entrada de (...) las matemáticas a Europa, alrededor del siglo XV. (shrink)

Parfit denies that the introduction of reasons into our ontology is costly for his theory. He puts forth two positions to help establish the claim: the Plural Senses View and the Argument from Empty Ontology. I argue that, first, the Plural Senses View for ‘exists’ can be expanded to allow for senses which undermine his ontological claims; second, the Argument from Empty Ontology can be debunked by Platonists. Furthermore, it is difficult to make statements about reasons true unless these statements (...) include reference to objects in reality. These arguments show the instability of Parfit’s claimed metaethical advantages over naturalism. [Open access]. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

En el presente artículo se intenta poner de relieve cómo la comp- rensión levinasiana del tiempo contribuye a la recuperación del valor y del sentido del instante presente, el cual ha sido menospreciado hasta nuestros días en gran parte de la tradición filosófica en tanto concebido a partir del tiempo, pensado este último como duración. Se trata así pues de pensar el sentido propio del instante en sí mismo, en cuanto momento presente, independientemente del sentido fun- cional que se le (...) asigna como parte de un conjunto –la duración– que lo abarca y en el que se absorbe. Se tratará por lo tanto de imaginar otras metáforas para explicar el acaecer temporal, distintas de la del punto, de la línea o de la del flujo del devenir; metáforas a partir de las cuales el tiempo ha sido siempre comprendido como un continuo homogéneo. Estas representaciones abstractas del tiempo presentan un orden que reúne los instantes, pero carecen de la noción de un instante central: ese instante por excelencia que es el presente. (shrink)

Christy Mag Uidhir’s Art and Art-Attempts begins from two deceptively simple observations: artworks are the product of intentions, and intentions are the kinds of things that can fail to be realized successfully. Drawing on these observations, he argues that most contemporary theories of art must be rejected because they are not substantively intention-dependent: that is, they do not account for the fact that an attempt to make an artwork can fail. From his view that artworks must be the product of (...) art-attempts that are subject to failure, Mag Uidhir derives implications for many domains in the philosophy of art. He argues that artworks cannot be abstract objects, since abstract objects cannot participate in causal relations and thus can’t be the product of art attempts: one can’t coherently intend or attempt to create something that exists eternally. Things that we think of as repeatable artworks, then, can’t be abstract types: instead, Mag Uidhir proposes, every artwork is concrete, but some are tied together by a relation of relevant similarity. In this symposium, Mag Uidhir replies to three critics, David Davies, Sherri Irvin and Keith Lehrer. All three critics examine the relevant similarity relation that Mag Uidhir proposes to account for artworks that we treat as repeatable, while also considering a variety of other issues. (shrink)

Último sermón de la iglesia del naturalismo fundamentalista por el pastor Hofstadter. Al igual que su mucho más famoso (o infame por sus incesantemente errores filosóficos) trabajo Godel, Escher, Bach, tiene una plausibilidad superficial, pero si se entiende que se trata de un científico rampante que mezcla problemas científicos reales con los filosóficos (es decir, el sólo los problemas reales son los juegos de idiomas que debemos jugar) entonces casi todo su interés desaparece. Proporciono un marco para el análisis basado (...) en la psicología evolutiva y el trabajo de Wittgenstein (ya actualizado en mis escritos más recientes). Aquellos que deseen un marco completo hasta la fecha para el comportamiento humano de la moderna dos sistemas punto de vista puede consultar mi libros Talking Monkeys 3ª ed (2019), Estructura Logica de Filosofia, Psicología, Mente y Lenguaje en Ludwig Wittgenstein y John Searle 2ª ed (2019), Suicidio pela Democracia 4ª ed (2019), La Estructura Logica del Comportamiento Humano (2019), The Logical Structure de la Conciencia (2019, Comprender las Conexiones entre Ciencia, Filosofía, Psicología, Religión, Política y Economía, Historia y Literatura (2019), Delirios Utópicos Suicidas en el siglo 21 5ª ed (2019), Observaciones sobre Imposibilidad, Incompletitud, Paraconsistencia, Indecidibilidad, Aleatoriedad, Computabilidad, Paradoja e Incertidumbre en Chaitin, Wittgenstein, Hofstadter, Wolpert, Doria, da Costa, Godel, Searle, Rodych Berto, Floyd, Moyal-Sharrock y Yanofsky(2019) y otros. "Podría ser justamente preguntado qué importancia tiene la prueba de Gödel para nuestro trabajo. Para un pedazo de matemáticas no puede resolver problemas del tipo que nos molesten. --La respuesta es que la situación, en la que tal prueba nos trae, es de interés para nosotros. ' ¿Qué vamos a decir ahora? ' --Ese es nuestro tema. Sin embargo, extraña que suene, mi tarea en lo que concierne a la prueba de Gödel parece meramente consistir en aclarar lo que tal proposición como: "Supongamos que esto se puede demostrar" significa en matemáticas. " Wittgenstein "Comentarios sobre los fundamentos de las matemáticas" p337 (1956) (escrito en 1937). "Mis teoremas sólo muestran que la mecanización de las matemáticas, es decir, la eliminación de la mente y de las entidades abstractas, es imposible, si uno quiere tener una base satisfactoria y un sistema de matemáticas. No he probado que haya preguntas matemáticas que sean indescifrables para la mente humana, pero sólo que no hay máquina (o formalismo ciego) que pueda decidir todas las preguntas de la teoría numérica, (incluso de un tipo muy especial) .... No es la estructura misma de los sistemas deductivos que está siendo amenazado con un descompostura, sino sólo una cierta interpretación de la misma, es decir, su interpretación como un formalismo ciego. " Gödel "Obras Recogidas" VOL 5, p 176-177. (2003) "Toda inferencia tiene lugar a priori. Los acontecimientos del futuro no pueden deducirse de los del presente. La superstición es la creencia en el nexo causal. La libertad de la voluntad consiste en el hecho de que las acciones futuras no se pueden conocer ahora. Sólo podíamos conocerlas si la causalidad fuera una necesidad interna, como la de la deducción lógica. --La conexión del conocimiento y lo que se conoce es la necesidad lógica. ("A sabe que p es el caso" no tiene sentido si p es una tautología.) Si por el hecho de que una proposición es obvia para nosotros, no sigue que es verdad, entonces la evidencia no es ninguna justificación para creer en su verdad. " TLP 5,133--5,1363 . (shrink)

Taking mathematics as a language based on empirical experience, I argue for an account of mathematics in which its objects are abstracta that describe and communicate the structure of reality based on some of our ancestral interactions with their environment. I argue that mathematics as a language is mostly invented. Nonetheless, in being a general description of reality it cannot be said that it is fictional; and as an intersubjective reality, mathematical objects can exist independent of any one person’s (...) mind. (shrink)

Este artículo pretende mostrar que, a través de la obra de Lovecraft, es posible ilustrar una forma de realismo estructural óntico (REO). Se postula que la literatura de Lovecraft permite ejemplificar una ontología orientada hacia las relaciones (entre entidades), y no a las entidades mismas. Además, puesto que en esta forma de REO las entidades se definirían por sus relaciones, se concluye que estas deberían ser abstractas, habilitadas para contar con todas las características que extrínsecamente les sean asignadas en una (...) actualización determinada de la estructura que las alberga. (shrink)

Ingineria ontologică, împreună cu tehnologiile Web semantice, permit modelarea și dezvoltarea semantică a fluxului operațional necesar pentru proiectarea TB. Cel mai utilizat sistem de modelare blockchain prin reprezentarea abstractă, descrierea și definirea structurii, a proceselor, a informațiilor și a resurselor, este modelarea intreprinderilor. Modelarea intreprinderii utilizează ontologiile de domeniu folosind limbaje de reprezentare a modelului. Bitcoin este principalul sistem de plată peer-to-peer şi monedă digitală care folosește tehnologia blockchain. DOI: 10.13140/RG.2.2.35908.99201 .

Filosofia limbajului are legătură cu studiul modului în care limbajul nostru se implică și interacționează cu gândirea noastră. Studierea logicii și relația dintre logică și vorbirea obișnuită poate ajuta o persoană să își structureze mai bine propriile argumente și să critice argumentele celorlalți. Înțelesul este modul în care pot fi considerate în mod corespunzător cuvinte, simboluri, idei și convingeri, definiția sa depinzând de teoria abordată, precum teoria corespondenței, teoria coerenței, teoria constructivistă, teoria consensului sau teoria pragmatică. Există mai multe explicații (...) distince despre ceea ce înseamnă un „sens” lingvistic, în funcție de diverse teorii (ideologice, adevăr-condiționale, de utilizare a limbajului, constructiviste, de referință, verificaționiste, pragmatice, etc.) Investigațiile privind modul în care limbajul interacționează cu lumea sunt numite teorii de referință. Sensul unei propoziții este gândul pe care îl exprimă. Un astfel de gând este abstract, universal și obiectiv. Sensurile determină referința și sunt, de asemenea, modurile de prezentare a obiectelor la care se referă expresiile. Referințele sunt obiectele din lume despre care vorbesc cuvintele. Filosofia limbajului explorează relația dintre limbă și realitate, în special filosofia problemelor de studiu lingvistic care nu pot fi abordate de alte domenii. Logica filozofică se ocupă de descrieri formale ale limbajului obișnuit, nespecializat („natural”). -/- CUPRINS: -/- 1. Filosofia limbajului - 1.1 Istorie - - Filosofia antică - - Filosofia medievală - - Filosofia modernă - - Filosofia contemporană - 1.2 Subiecte și sub-domenii majore - - Compoziție și părți - - Natura sensului - - Referinţă - - Mintea și limba - - - Înnăscut și învățat - - - Limba și gândul - - Interacțiunea socială și limba - 1.3 Limbajul și filozofia continentală - 1.4 Probleme în filosofia limbajului - - Imprecizia - - Problema universalului și a compoziției - - Natura limbajului - - Abordări formale versus informale - - Traducere și interpretare - 1.5 Nominalism - - Istorie - - - Filozofia greacă veche - - - Filozofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului 2. Înțeles - 2.1 Adevăr și înțeles - - Teorii majore ale înțelesului - - - Teoria corespondenței - - - Teoria coerenței - - - Teoria constructivistă - - - Teoria consensului - - - Teoria pragmatică - - Teorii și comentarii asociate - - - Logica și limbajul - - - Gottlob Frege - - - Bertrand Russell - - - Alte teorii ale adevărului - - - Saul Kripke - - - Criticile teoriilor de adevăr ale înțelesului - 2.2 Bertrand Russell, Despre denotare - - "Fraza care denotă" - - - Concepția lui Russell despre o frază care denotă - - - Referința la ceva care nu există - - - Epistemologie - - Teoria descrierilor - - - Descrierea matematică - - - Ilustrare - - - Meinong - - Rezolvarea problemei existențialelor negative - - - Declarații despre concepte în care obiectul nu există - - - Ambiguitate - - - Nume fictive - - Critici - 2.3 Sens și referință - - Precursori - - - Antistene - - - John Stuart Mill - 2.3.1 Sens - - Sens și descriere - - Traducerea Bedeutung - - Natura sensului - 2.3.2 Referinţă - 2.4 Nume proprii - - Problema - 2.4.1 Teorii - - Teoria lui Mill - - Teoria bazată pe sensul numelor - - Teoria descriptivă - - Teoria cauzală a numelor - - Teorii de referință directă - - Filosofia continentală - 2.5 Gottlob Frege, Despre sens și referință - 2.6 Teorii cauzale ale referinței - - Motivaţie - - Variații - 2.6.1 Teoria cauzală a referinței a lui Saul Kripke - 2.6.2 Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans - 2.6.3 Teoria cauzală a referinței a lui Michael Devitt - 2.6.4 Blockchain și arborele cauzal al referinței - 2.6.5 Perspective - 2.7 Saul Kripke, Numire și necesitate - 2.7.1 Prelegerea I - 2.7.2 Prelegerea II - 2.7.3 Prelegerea III - 2.7.4 Concluzii - 2.8 Kit Fine, Relaționismul semantic - - A. Antinomia variabilei - - B. Abordarea tarskiană - - C. Respingerea rolului semantic - - D. Abordarea instanțială - - E. Abordarea algebrică - - F. Abordarea relațională - - G. Semantica relațională pentru logica de primul ordin 3. Logica - Concepte - - Forma logică - - Semantică - - Inferență - - Sisteme logice - - Logică și raționalitate - - Concepte rivale - Tipuri - - Logica silogistică - - Logica propozițională - - Logica predicatelor - - Logica modală - - Raționament informal și dialectică - - Logica matematică - - Logica filozofică - - Logica computațională - - Logica non-clasică - Controverse - - "Este logica empirică?" - - Implicare: Strictă sau materială - - Tolerarea imposibilului - - Respingerea adevărului logic - 3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.7 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 3.8 Actualism - - Exemplu - - Puncte de vedere filosofice - - Analiza indexicală a actualității - 3.9 Lumi posibile - - Posibilitate, necesitate și contingență - - Semantica formală a logicii modale - - De la logica modală la instrumentul filosofic - - Teoria lumii posibile în studiile literare - 3.9.1 Lumi reale, ne-reale dar posibile, și imposibile - - Lumi posibile logic - - Constituienții lumilor posibile - 3.10 Saul Kripke - - Wittgenstein - - Adevăr - 3.10.1 Logica modală - - Modele canonice - - Modele Carlson - 3.10.2 Logica intuiționistă - - Logica intuiționistă de ordinul întâi - 3.10.3 Nume și Necesitate - - "Un puzzle despre credință" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

This paper focuses on a combination of the antiskeptical strategies offered by semantic externalism and the inference to the best explanation. I argue that the most difficult problems of the two strategies can be solved, if the strategies are combined: The strategy offered by semantic externalism is successful against standard skeptical brain-in-a-vat arguments. But the strategy is ineffective, if the skeptical argument is referring to the recent-envatment scenario. However, by focusing on the scenario of recent envatment the most difficult problems (...) of the antiskeptical strategy posed by the inference to the best explanation can be solved. The most difficult problems with this strategy are: Why is an explanation of our experience offered by the skeptical hypothesis more complex than our standard explanation? Why is the more complex explanation less likely to be true? By focussing on the recent envatment hypothesis both questions can be answered satisfactorily. Therefore, the combination of semantic externalism and the inference to the best explanation yields a powerful antiskeptical argument. (shrink)

In this paper, I intend to argue against Alexander Bird‟s thesis (2001) that the law salt dissolves in water is metaphysically necessary. I briefly indicate Bird‟s argument for the necessity of such law, and then I provide a counter-argument to his thesis. In a general way, Bird wants to show that the existence of certain substances depends on the truth of certain laws, and that because of this the existence of such substances implies the existence of such laws. That would (...) make the laws existing at least while the substance it rules exists; what, for Bird, makes such laws metaphysically necessary. My counter-argument to Bird is that such conception apprehends just what we call “weak necessity”, and not the strong necessity we would like a metaphysically necessary law to have. (shrink)