Instituţiile publice sunt reformate şi reorganizate după modelul managerial al firmelor, filosofia serviciului public este reformulată în termenii loialităţii faţă de interesele antreprenoriale (pentru profit) sau faţă de pasiunile cetăţenilor virtuoşi ce creează în jurul preocupărilor personale asociaţii civice, gestionând o parte din serviciile de interes public abandonate de statul capitalist. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, inflexibilitatea politicilor orientate către impunerea fără alternativă a aşa-numitului „consens de la Washington” trebuie să fie însoţită de o cât mai mare flexibilizare (...) a voinţei, aspiraţiilor şi vieţii umane. Cetăţenii statului neoliberal trebuie să se obişnuiască să trăiască departe de familie pentru a câştiga mai mult, pentru a obţine un loc de muncă sau pentru a nu îşi pierde poziţia profesională pe care au obţinut-o, trebuie să jongleze cu mai multe calificări, să fie deschişi către perspectiva înstrăinării unei bune părţi din timpul legal de odihnă în beneficiul companiei sau instituţiei publice pentru care lucrează, să construiască permanent strategii de salvare pentru eventualitatea în care angajatorul se va dispensa de serviciile lor etc. Tensiunile şi contradicţiile ce însoţesc transformările neoliberale sunt vizibile în numeroase domenii, dar sunt poate mai frapante în cele care au o îndelungată tradiţie a autonomiei organizaţionale şi care au obţinut privilegiul de a-şi construi practicile în conformitate cu reguli sau aprecieri endogene, în câmpul creaţiei culturale. Comunităţile universitare resimt din plin influenţele forţelor disruptive şi distructive ale re-structurării neoliberale. Observaţiile pe care le voi expune în cele ce urmează vor evidenţia câteva dintre acestea, fie că este vorba de manifestări generale, sesizabile la scară globală, fie că este vorba de forma pe care o iau ele în România. (shrink)

Preocuparea pentru funcția de marketing a topurilor universitare îi face pe manageri să ignore modul neglijent în care ele sunt concepute, deoarece adesea „clasamentele servesc în mod strategic celor care, doritori să reformeze sistemul universitar din țara lor, le folosesc în mod oportunist pentru a justifica politici deja decise”. Ei nu numai că sunt pregătiți să accepte schimbările dramatice în clasamente (care, de cele mai multe ori dovedesc de fapt inadecvarea instrumentelor de evaluare), dar se străduiesc din răsputeri să (...) îmbunătățească artificial propria poziție, angajând, spre exemplu, personalități științifice cu un CV impresionant. Iar obsesia clasamentelor, una dintre sursele importante ale corupției intelectuale în mediul academic, nu apare de la sine. Este strâns legată de comercializarea intensivă a cunoașterii și de reducerea finanțării publice a universităților. „Importanța acordată brusc clasamentelor universităților” - susține Gingras, adăugând exemple concrete de abordări cinice ale unor manageri care, înțelegând erorile sistemice, consimt să participe la acreditarea lor - „este de asemenea un efect al discursurilor pe tema internaționalizării «pieței universitare» și a căutării unei clientele străine lucrative care să compenseze veniturile scăzute ce provin de la guvern și descreșterea numărului de studenți locali. Numeroși conducători ai universităților care pleacă în delegație în China sau în India par a identifica acolo o «piață» potențial lucrativă care nu ar trebui lăsată numai pe mâinile universităților americane, australiene sau britanice.” Există, de altfel, un sistem foarte complex de stimuli care îi determină pe membrii comunității academice să accepte denaturarea treptată a valorilor fundamentale de care depinde prestigiul intelectual, validând-o. Astfel, pentru a folosi metafora aceluiași autor, foarte mulți văd că hainele noi ale universităților sunt de fapt imaginare, dar puțini ar dori să o spună. (shrink)

El trabajo busca evaluar el grado de legitimidad o ilegitimidad que tiene la crítica decolonial al así calificado eurocentrismo de Marx. ¿En qué medida esta crítica es válida? ¿En qué medida no lo es? ¿Qué matices debe agregársele a una actitud que a veces se presenta tan radicalmente crítica que carece de la dialéctica propia de una postura verdaderamente crítico-revolucionaria, de esas que el propio Marx asumía ante otras propuestas y que le permitía no tirar a la criatura junto al (...) agua sucia de la bañera? (shrink)

En este trabajo sostengo que la concepción mecanicista no captura la relevancia explicativa de la ley de polarización dinámica de Cajal. La relevancia explicativa de la ley se fundamenta en su rol como principio de diseño neuronal. Como tal, la ley nos brinda acceso epistémico a intervenciones ideales, conceptualmente posibles, sobre la localización de los diversos componentes de los centros nerviosos, y nos permiten evaluar el impacto de esas intervenciones sobre las condiciones de viabilidad del organismo.

Este capítulo presenta dos versiones de la teoría según la cual deberíamos centrarnos en ciertas acciones realizadas por los artistas para comprender qué tipo de objetos son las obras de arte: la propuesta de Gregory Currie (An Ontology of Art, 1989) y la de David Davies (Art as Performance, 2004). Si bien estas teorías no están exentas de problemas, es cierto que estas proporcionan una guía completa de algunos de los temas en los que uno debería meditar al evaluar y (...) desarrollar teorías sobre qué son las obras de arte. Además, Currie y Davies presentan algunos de los argumentos más refinados contra los puntos de vista contextualistas y estructuralistas sobre la metafísica de las obras de arte, así como contra el empirismo estético. (shrink)

La aplicación del Código de Faltas ha dado lugar a una serie de consecuencias moral y penalmente reprochables. Las privaciones abusivas de la libertad son paradigmáticas porque nos remiten al problema de las múltiples manos. Para formular una versión tipo de un enunciado de responsabilidad retrospectivo condenatorio evaluaré los argumentos que han sido utilizados desde la teoría moral y la teoría penal como respuesta a aquel problema.

Una de las bifurcaciones en el debate contemporáneo sobre la legitimidad de la democracia explora si ésta ofrece ventajas distintivamente epistémicas frente a otras alternativas políticas. Quienes defienden la tesis de la democracia epistémica afirman que la democracia es instrumentalmente superior o equiparable a otras formas de organización política en lo que concierne a la obtención de varios bienes epistémicos. En este ensayo presento dos (grupos de) argumentos a favor de la democracia epistémica, que se inspiran en resultados formales: el (...) teorema del jurado de Condorcet [TJC] y el teorema ‘diversidad supera habilidad’ [DSH]. Pese a su gran atractivo, sostengo que estos argumentos son incapaces de respaldar dicha tesis: no brindan razones para considerar que la democracia es epistémicamente superior (o equiparable) a algunas alternativas políticas no democráticas. En su lugar, sugiero que, sin requerir un cambio radical en nuestras formas de organización política, la epistemología democrática –el estudio de las ‘circunstancias epistémicas de la democracia’– puede ofrecer valiosas lecciones de sobre cómo optimizar, en nuestra situación, instituciones y procedimientos de toma de decisiones. Para ello, primero distingo entre varias maneras de evaluar procedimientos de toma de decisión colectiva. Argumento que, al considerarlos como formas de organización política, un factor importante en la evaluación de tales procedimientos involucra asuntos fácticos sobre los cuales puede aspirarse a obtener o promover algunos bienes epistémicos. En este contexto, presento algunos de los argumentos más importantes a favor de la democracia epistémica. A continuación, reúno algunas de las objeciones sobre la aplicabilidad de dichos argumentos y ofrezco razones independientes para dudar de que ofrezcan apoyo a la tesis de la democracia epistémica. Finalmente, defiendo que la epistemología democrática puede desempeñar un papel significativo en la legitimación de formas de organización colectiva que podrían denominarse ‘democráticas’. (shrink)

Resumen: La capacidad unificadora de una teoría científica es un rasgo usualmente contemplado a la hora de evaluar su adecuación. Kitcher ha elucidado satisfactoriamente tal noción mediante su enfoque de los patrones explicativos. Sin embargo, su perspectiva adolece de ciertas carencias. Concretamente, sostendremos que el requisito de rigurosidad de los patrones para evaluar la capacidad unificadora debe ser repensado, pues atenta contra la heterogeneidad característica de las diferentes aplicaciones de teorías unificadoras. A su vez, mostraremos cómo estas dificultades bien pueden (...) ser subsanadas desde el marco del estructuralismo metateórico sin por ello resignar ninguna de las acertadas intuiciones de Kitcher. -/- Palabras clave: Explicación, Kitcher, estructuralismo metateórico, unificación, unificación espuria. -/- Abstract: Kitcher has satisfactorily explicated unification using his particular approach to scientific explanation. However, we believe that his perspective has certain problems, which have been inherited by more recent approaches to the topic. Specifically, the requirement of stringency of patterns that Kitcher proposes to determine the unifying power of an explanatory pattern undermines the typical and peculiar heterogeneity we can find in different applications of unifying theories. We will show how this topic can be better addressed by the perspective built by metatheoretical structuralism without sacrificing any of Kitcher’s correct intuitions. -/- Keywords: Explanation, Kitcher, metatheoretical structuralism, spurious unification, unification. (shrink)

Lograr beneficios económicos a partir de la satisfacción de las necesidades de los clientes, es y será el objetivo principal de cualquier empresa en el sentido de ser una organización que busca crear valor. -/- En el entorno actual parece casi imposible satisfacer las necesidades de los clientes y es grande la dificultad de obtener beneficios en economías abiertas. Los sistemas de manejo de las relaciones con los clientes (CRM) constituyen una pieza clave al momento de brindar herramientas para la (...) segmentación, fidelización y análisis de los datos que surgen en el contacto con el cliente. -/- Aquí se presentan conceptos relacionados con esta estrategia, la visión de especialistas y usuarios, así como el análisis de algunos productos. Además se presentan tres casos de empresas uruguayas, donde los sistemas de atención de clientes se han llevado adelante de maneras diferentes. -/- Finalmente se resumen una serie de recomendaciones en cuanto al tipo de herramienta que se ha de utilizar en cada caso, la forma de evaluar productos, el análisis del retorno de la inversión, y los principales elementos que se deben tomar en cuenta para llevar adelante un sistema de mejora continua en su uso y aplicación al objetivo inicial de crear valor. (shrink)

Entre los muchos y graves problemas que afrontan los poderes instituidos del actual sistema-mundo capitalista, uno de ellos (parece no haber dudas al respecto) es con las matemáticas. Los "errores" de cálculo son sobre todo apreciables cuando de evaluar los acontecimientos de Cuba se trata...

Tomando en cuenta las críticas más importantes a la teoría de los individuos transmundanos, así como algunos argumentos en relación con el esencialismo de origen, este artículo trata el problema de la identidad de aquellos individuos a través de mundos posibles. Proponemos la noción de mundo admisible como un tipo especial de modelo en Lógica Intensional, que, dentro de otro modelo, permite el mapeo de la historia e identidad de los individuos en diferentes mundos posibles. Esta propuesta sugiere una solución (...) plausible para determinar propiedades esenciales empíricamente relevantes ostentadas por los individuos transmundanos, un método eficaz para evaluar su identidad y, finalmente, una nueva perspectiva desde la cual reexaminar el clásico debate entre realismo y antirrealismo en la Filosofía del Lenguaje. (shrink)

En el presente trabajo reflexionamos en torno a una serie de textos en los que Michel Foucault se pregunta por estatuto de la crítica. La cuestión nos parece volverse reflexivamente sobre el propio Foucualt y por ello intentaremos evaluar de qué manera, con sus propios recursos conceptuales, se puede determinar el estatuto de su propio discurso. Para ello recorreremos dos caminos: (i) su rechazo de la noción de ideología que lo pone en tensión con algunas de las tradiciones mayores del (...) pensamiento crítico. La cuestión es aquí: ¿cómo es posible la crítica sin la ideología y sin la verdad?; (ii) la recuperación foucaultiana de la actitud crítica (en los textos sobre Kant y la pregunta Was ist Aufklärung?). A partir de allí Foucault recupera la problemática de la modernidad en términos de una “ontología histórica del presente”. Ambos caminos se cruzan, ya que las observaciones sobre una “política de la verdad” (lo otro de la crítica de la ideología comprometida con una verdad aséptica) se refuerzan con las de la cuestión del gobierno en términos de una “inservidumbre voluntaria”. En ambos casos, la práctica de la crítica, que subjetiviza desujetando, plantea la cuestión de la libertad. -/- We analyze Michel Foucault’s question for the status of critique and its reflexive return over Foucault himself: How Foucault’s discourse, qua critique, should be understood? We will drive two paths: (i) the refusal of the notion of ideology, where the question is: How to think of critique without ideology and truth?; (ii) the Foucauldian recovery of the “critical attitude” (in the texts on Kant’s answer to the question Was ist Aufklärung?) and of the problem of modernity, along the lines of a “historical ontology of the present”. There is a crossroad of (i) and (ii), since the remarks on a “politics of truth” (as opposite to an “ideology critique” committed with an aseptic truth) reinforces mutually with the problem of the government, faced along the lines of an art of the “voluntary inservitude”. In both cases, practice of criticism that subjectifies desubjugating, poses the question of liberty. (shrink)

In the realm of Philosophical Practice, there remains a lack of clarity surrounding the essential characteristics that define a practice as “philosophical”. This paper aims to establish seven minimal criteria that must be met by a philosophical consultancy in order to be considered genuinely “philosophical”. Additionally, it explores the question of how one can assess the quality of such a philosophical consultancy. I provide a (non-exhaustive) answer from an Aristotelian point of view, according to which goodness is a matter of (...) balance. In the context of philosophical consultancy, the consultant should find this balance in two respects: first, between their concern for the topic and their concern for the individual seeking counsel, and, secondly, between a hermeneutical and a critical attitude in dialogue. Finally, I present a visual representation of my findings that can serve as a tool for evaluating whether a consultancy is philosophical and whether it is balanced. __ En el ámbito de la práctica filosófica, sigue habiendo una falta de claridad en torno a las características esenciales que definen una práctica como "filosófica". Este artículo pretende establecer siete criterios mínimos que debe cumplir una consultoría filosófica para ser considerada genuinamente "filosófica". Además, explora la cuestión de cómo se puede evaluar la calidad de dicha consultoría filosófica. Aporto una respuesta (no exhaustiva) desde un punto de vista aristotélico, según el cual la bondad es una cuestión de equilibrio. En el contexto de la consultoría filosófica, el consultor debe encontrar este equilibrio en dos aspectos: en primer lugar, entre su preocupación por el tema y su preocupación por el individuo que busca consejo, y, en segundo lugar, entre una actitud hermenéutica y una actitud crítica en el diálogo. Por último, presento una representación visual de mis conclusiones que puede servir de herramienta para evaluar si una consultoría es filosófica y si está equilibrada. (shrink)

Emoția este combinația dintre un proces de evaluare mentală și răspunsuri la acest proces. Dar nu toate emoțiile generează sentimente, și nu toate sentimentele își au originea în emoții. Emoția și sentimentul se bazează astfel pe două procese de bază, vizualizarea unei anumite stări corporale juxtapuse la colectarea semnalelor de declanșare și de stimulare a mușchilor, și un proces cognitiv care însoțește evenimentele respective dar care funcționează în paralel. DOI: 10.13140/RG.2.2.21890.22723.

Este trabajo tiene como objetivo examinar críticamente la discusión en torno a la identidad nacional panameña denominado el problema de lo panameño, particularmente aquellas perspectivas propuestas por filósofos profesionales, así como determinar su alcance y revisitar sus presupuestos. Con ello en mente, intentaremos contextualizar hasta donde sea posible dicha discusión, buscando poner de relieve los factores históricos que la motivan, además de evaluar la vigencia de esta.

Este artículo analiza el Test de Turing, uno de los métodos más famosos y controvertidos para evaluar la existencia de vida mental en la Filosofía de la Mente, revelando dos mitos filosóficos comúnmente aceptados y criticando su dogma. En primer lugar, se muestra por qué Turing nunca propuso una definición de inteligencia. En segundo lugar, se refuta que el Test de Turing involucre condiciones necesarias o suficientes para la inteligencia. En tercer lugar, teniendo presente el objetivo y el tipo de (...) evidencia que recopila, se considera si el Test de Turing cuenta como un experimento científico a la luz de la concepción de Fodor. Finalmente, se argumenta que Turing simpatiza con una forma de Conductismo, confundiendo la simulación -un proceso epistémico que, gobernado por la verosimilitud, es eficaz cuando alguien es causado a creer que el computador es inteligente- con la duplicación de la inteligencia en cuanto propiedad, lo que ocurre a nivel ontológico. Tal confusión implica un dogma y explica por qué, a pesar de haber sido propuesto como una solución final a la problemática de si las máquinas programadas piensan, el Test de Turing ha tenido precisamente el efecto contrario en más de cinco décadas, estimulando el debate filosófico en torno a la naturaleza de lo mental.Debunking two commonly held myths and fleshing out its dogma, this article deals with the Turing Test, one of the most famous and controversial methods to assess the existence of mental life in the Philosophy of Mind. Firstly, I show why Turing never gave a definition of intelligence. Secondly, I dispute claims that the Turing Test provides a necessary or sufficient condition of intelligence. Thirdly, in view of its aim and the sort of evidence it offers, I consider whether or not Turing's test can be regarded as a scientific experiment in light of Fodor's theory. Finally, I argue that Turing is committed to a form of behaviourism and, further, confuses simulation -an epistemic process which, being governed by verisimilitude, is successful when someone is caused to believe that the computer is intelligent-with the duplication of intelligence qua property, which takes place at an ontological level. This confusion involves a dogma and explains why, despite being devised as the final solution to the dilemma of whether or not programmed machines think, the Turing Test has precisely had the opposite effect for longer than five decades, stimulating the philosophical discussion on the nature of mind. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

El Programa de Ética y Teoría Política de la Universidad Nacional de Córdoba reúne a investigadores, becarios doctorales y post-doctorales, profesores y estudiantes avanzados de la carrera de Derecho. El objetivo del grupo es evaluar las instituciones públicas y las conductas de los funcionarios, legisladores, jueces y abogados. El Programa desarrolla diversas líneas de investigación, entre las que se encuentra la evaluación de las políticas de seguridad. En este contexto, se desarrollaron diferentes actividades de formación, se llevaron adelante dos proyectos (...) de investigación, entre los que se encuentra el que se presenta a continuación, y se promovieron diferentes medios de transferencia de los resultados que se presentan al final del informe. Durante el periodo 2011-2012, se llevó adelante la primera investigación sobre la aplicación del Código de Faltas de la Provincia de Córdoba. Tal investigación fue fruto de la cooperación internacional entre la Universidad Nacional de Córdoba y la Universidad de la Rioja de España. La investigación concluyó en el “Informe y relevamiento sobre la aplicación del Código de Faltas en la Ciudad de Córdoba” que mostró la sistematicidad y selectividad con la que se aplicaba a jóvenes de diferentes barrios. El informe también mostró cuáles son las razones que los jóvenes identificaban como causa de la detención. En este informe, surgió que, pese a la sistematicidad y selectividad de las detenciones arbitrarias que afectaban la vida de los jóvenes, estos no tenían acceso a la justicia para denunciar, reparar o prevenir tal situación. (shrink)

Este artículo se propone la tarea de evaluar al utilitarismo de regla en distintos aspectos, a saber, en tanto es capaz de dar solución a casos difíciles sin consecuencias indeseables y si, en caso de ser resueltas, podrían considerarse como una solución distinta al utilitarismo de acto. De esta forma, responder la segunda pregunta va a permitir evaluar la primera, en la medida en que parece que el utilitarismo de regla no puede distanciarse apropiadamente del utilitarismo de acto debido a (...) dos razones, en primer lugar, porque, desde cierta perspectiva, el utilitarismo de regla es extensionalmente idéntico al de acto y no ofrece una alternativa, o bien, ofrece una alternativa no utilitarista. (shrink)

¿Un proyecto de humanidades planeado y desarrollado usando tecnología digital se inscribe aún en la tradición de las disciplinas de los estudios humanísticos, o bien se trata de otra cosa? ¿Habrá una diferencia real entre un proyecto hecho con las formas usuales de investigación en las humanidades y un proyecto hecho con tecnología digital? ¿Cómo evaluar la diferencia? ¿La hay?

El presente trabajo aborda el estudio de la ética de la responsabilidad en la función legislativa de la Cámara de Diputados del H. Congreso de la Unión, desde la perspectiva de la evaluación del trabajo de los diputados federales, y busca dar respuesta a la siguiente interrogante: ¿Es eficiente el trabajo de los Diputados Federales en la Cámara de Diputados? El propósito es ¿cómo medir y evaluar la actuación en la función legislativa de los Diputados Federales? y con ello, aproximarnos (...) a identificar si ¿es eficiente y ético el trabajo desempeñado por estos representantes públicos? El trabajo se integra en tres partes. En la primera se ubica el concepto de la ética de la responsabilidad y en la función legislativa. En la segunda sección se presenta la propuesta de un indicador para medir la eficiencia legislativa y se analiza el caso de los diputados federales de la LXI Legislatura que representan al Estado de Veracruz de Ignacio de la Llave. Finalmente, en la tercera parte se presenta una propuesta de acción ciudadana a partir de la información de la eficiencia legislativa y de la necesidad de exigir cumplimiento de la responsabilidad ética en la función legislativa. Como conclusiones importantes de la evaluación de la eficiencia legislativa de los diputados federales de la LXI Legislatura, nos muestra al menos dos resultados importantes: i) El índice de efectividad legislativa (IEL) muestra niveles muy bajos, tanto a nivel del pleno de la Cámara de Diputados, como a nivel del grupo de estudio de los diputados federales representantes del Estado de Veracruz. ii) En ambos casos, muestran un índice de rezago legislativo muy alto. Una alternativa es la exigencia ciudadana del cumplimiento ético de responsabilidad en la función legislativa al conocer la evaluación de resultados, misma que sirve como referencia para identificar escenarios de elección política basados en resultados. (shrink)

En los últimas décadas se han elaborado diferentes teorías al interior de la filosofía de la ciencia que pretenden explicar cuál es la mejor manera de entender el progreso científico cognitivo. De entre ellas sobresalen por su extensión, especificidad y alcance las propuestas de Larry Laudan y de Philip Kitcher. Laudan, siguiendo a Karl Popper, Thomas S. Kuhn y retomando varias ideas de Imre Lakatos, defendió una perspectiva funcionalista a partir de la cual propuso la resolución de problemas como el (...) mejor criterio cognitivo para evaluar el progreso científico. Por su parte, Kitcher propuso como criterio del progreso científico la producción de enunciados significativos y verdaderos, defendiendo - no sin ambigüedad - un tipo de realismo científico. En este trabajo pretendo mostrar que los criterios epistémicos, a diferencia de los criterios no epistémicos, complican innecesariamente el análisis de la progresividad científica. (shrink)

El artículo ofrece una interpretación de la controversial y aparentemente inaceptable caracterización de la poesía desarrollada por Platón en la República. Los objetivos principales de la discusión son: aclarar las motivaciones de dicha caracterización, desentrañar los múltiples y discontinuos argumentos que la componen, y evaluar críticamente sus aciertos y sus límites. Se concluye que no todas las posturas que adopta Platón frente a la poesía son insostenibles, y que cuando sí lo son las razones para ello resultan particularmente esclarecedoras. The (...) article offers an interpretation of the controversial and apparently unacceptable characterization of poetry developed in Plato's Republic. The main objectives of the discussion are: to clarify the motivations for such characterization, to disentangle the various and discontinuous arguments that compose it, and to critically evaluate its limitations and the extent of its defensibility. It is concluded that not all the positions adopted by Plato with respect to poetry are unsustainable, and that when they are, this is due to reasons which result particularly revealing. (shrink)

Analizo los principales argumentos en torno a la dependencia teórica de los enunciados y conceptos observacionales tomando como eje de discusión la postura de Gerhard Schurz. Después discuto los principales argumentos sobre la dependencia teórica de la percepción. Finalmente analizo la dependencia teórica de la experimentación científica teniendo como eje de discusión la postura de Allan Franklin. Muestro que un rasgo positivo de la dependencia teórica de la observación y la experimentación es que una teoría científica puede establecer los mecanismos (...) para evaluar la importancia de los fenómenos observados inesperados. Estos mecanismos sin duda constituyen un instrumento esencial para el progreso científico. (shrink)

Analizo los alcances y los límites de las teorías sobre el progreso científico elaboradas por Larry Laudan y Philip Kitcher, respectivamente. Comienzo por caracterizar sus teorías, después hago una comparación entre éstas y finalmente reviso cuáles son sus principales problemas. Al final muestro algunas razones por las cuales sus criterios propuestos para evaluar el progreso cognitivo de la ciencia no son exitosos. Termino sugiriendo una manera de evaluar el progreso cognitivo de la ciencia.

En su libro Una ética sin fundamentos, Nicolás Zavadivker sostiene que la teoría ética y metaética de Mario Bunge pretende fundamentar las normas morales en premisas fácticas, sin hacer uso de valores. El presente trabajo discute esa tesis y sostiene que la teoría de Bunge busca construir y evaluar un sistema de valores y de normas, de forma rigurosa y sin arbitrariedad, a partir de conocimientos fácticos y valores de los evaluadores. Dado que la teoría de Bunge incluye valores entre (...) sus premisas argumentativas, es incorrecto categorizarla como una posición fundacionista que prescinde de valores. (shrink)

Para desarrollar este trabajo, en el primer capítulo caracterizaré con cierta extensión dos de las principales posturas funcionalistas del progreso científico, a saber, la defendida por Thomas S. Kuhn y Larry Laudan, respectivamente. Posteriormente, haré un análisis crítico de estas posturas. En particular, mostraré que un modelo de progreso científico basado en la resolución de problemas no puede pasar por alto explicar cómo es que se genera un problema científico y cómo puede ser medida no sólo la importancia cognitiva de (...) los problemas científicos a resolver; sino la importancia cognitiva que tienen las soluciones a los problemas que enfrenta la ciencia. En el segundo capítulo caracterizaré y analizaré la postura realista metafísica sobre el progreso científico desarrollada por Philip Kitcher. El análisis del modelo de Kitcher es pertinente para el presente estudio debido a que este autor integró muchas de las críticas que se le hicieron a las posturas funcionalistas anteriores a su propuesta. Sin embargo, como sugeriré en la conclusión de ese capítulo, la postura defendida por Kitcher en torno al progreso cognitivo de la ciencia fluctúa entre la defensa de un realismo de corte metafísico (Kitcher 1993 y 1995) y un realismo de corte semántico (Kitcher 2001a, 2001b, 2002 y 2007) que hace difícil entender con precisión y a cabalidad su postura. Con los anteriores elementos, en el tercer capítulo revisaré el debate entre las posturas funcionalistas y las posturas realistas sobre el progreso cognitivo de la ciencia en el marco del llamado Realismo Epistemológico Convergente, con el objetivo de evaluar si otras posturas realistas pueden explicar de mejor manera el progreso cognitivo de la ciencia. Como mostraré, el realismo epistemológico convergente requiere para su defensa de una definición conceptual precisa en relación a lo que debe entenderse por “verdad” – o “aproximación a la verdad” – y su conexión con el éxito científico; así como la relación de referencia entre las entidades y organismos teóricos observables e inobservables que la ciencia postula y el mundo natural. Para analizar estas conexiones, en este capítulo revisaré varios argumentos anti-realistas en contra de la relación cognitiva que los defensores del realismo epistemológico convergente pretenden establecer entre el éxito empírico y la verdad, por un lado, y el éxito empírico y la referencia, por el otro. Posteriormente, analizaré los contra-argumentos realistas más importantes que a mi juicio se han elaborado para defender el realismo epistemológico convergente. Finalmente, mostraré que los contra-argumentos realistas no logran ser lo suficientemente sólidos para evadir con éxito los ataques anti-realistas en torno al progreso cognitivo de la ciencia. El cuarto capítulo de este trabajo lo dedicaré a caracterizar y analizar la postura fundacionista defendida por Alexander Bird. Este autor sostuvo que la ciencia progresa cuando muestra “acumulación de conocimiento justificado”. Para validar su postura, este autor contrastó sus ideas con los conceptos sobre el progreso científico construidos precisamente por Kuhn y Laudan, respectivamente. El objetivo de Bird fue mostrar que el criterio de “resolución de problemas” defendido por estos autores es regresivo y, por ello, anti-intuitivo. En este capítulo analizo los argumentos de Bird, muestro en qué fallan para, finalmente, evaluar su postura a partir de sus propios fundamentos epistemológicos. En el quinto y último capítulo del libro ofreceré algunas conclusiones que pueden ser inferidas del presente estudio. (shrink)

Las artes escénicas y su financiación han tenido un rol preponderante en los estudios económicos de la cultura. Múltiples publicaciones se han centrado en la pertinencia de la intervención estatal tanto como agente que realiza el financiamiento, como proveedor y productor de servicios culturales, así como a que fallos de mercado debe dar respuesta el estado. Asimismo - aunque no con la asiduidad y la profundidad deseada-, han surgido diversos artículos sobre la gestión de las artes escénicas en el marco (...) de las nuevas tendencias de la Contabilidad de Gestión. El presente trabajo defiende la relevancia que tienen los indicadores de gestión como herramientas apropiadas para evaluar el desempeño de las políticas culturales, y trata el caso específico de las orquestas sinfónicas financiadas con fondos públicos. El objetivo último es monitorear el cumplimiento de la estrategia y medir el empleo eficiente y eficaz del uso de los recursos utilizados, así como evaluar la rentabilidad social y cultural alcanzada. Asimismo, se plantea en este trabajo un cambio en la estrategia actual de los organismos sinfónicos de Montevideo con el objetivo de incrementar la rentabilidad social y cultural. -/- . (shrink)

Con su teoría crítica de la resonancia, Hartmut Rosa ha propuesto las bases de un modelo para evaluar normativamente y afrontar en la práctica las consecuencias de la aceleración social y su inherente tendencia al crecimiento y la innovación. Dicho modelo ha supuesto una bocanada de aire fresco en la Teoría Crítica para reflexionar sobre una dinámica que atraviesa la práctica totalidad de las actividades sociales. No obstante, también ha sido asociado a determinadas características que podrían hacerlo merecedor de dos (...) calificativos siempre reprobados por la Teoría Crítica: el paternalismo y el totalitarismo. Con el fin de contribuir a los debates suscitados por el trabajo de Rosa, la pretensión de este artículo es mostrar el modo en que su planteamiento pretende sortear esas acusaciones al apoyarse especialmente en el concepto de Weltbeziehung [relaciones con el mundo]. (shrink)

The main thesis of this work is as follows: there are versions of Yablo’s paradox that, if Cook is right about the non-circular character of his version of it, are truly paradoxical and genuinely non-circular, and Cook’s version of Yablo’s paradox is one of them. Here I will not evaluate the"circular" or"non-circular" side to Cook’s proposal. In fact, I think that he is right about it, and that his version of Yablo’s list is non-circular. But is it paradoxical? In order (...) to be so, the principles that lead to (i) the derivation of a contradiction, or (ii) the impossibility to give a stable assignment of truth values to the relevant set of sentences, must be acceptable. I will explore two ways to argue that they are not. I will conclude that these attempts lead to a very narrow conception of a theory of truth, or to deny that a paradigmatic case of paradox, such as the"Old-Fashioned Liar," is truly paradoxical. La tesis principal de este trabajo es la siguiente: hay versiones de la paradoja de Yablo tales que, si Cook está en lo cierto acerca del carácter no-circular de su propia versión de ella, son genuinamente paradójicas y auténticamente no-circulares, y la versión de Cook en cuestión es una de ellas. Aquí no voy a evaluar su carácter circular o no-circular. Creo, de hecho, que Cook está en lo correcto sobre el punto. Pero, ¿es su versión auténticamente paradójica? Para que lo fuera, los principios que llevan a (i) derivar una contradicción, o (ii) la imposibilidad de dar una asignación de valores de verdad estables al conjunto relevante de oraciones, deben ser aceptables. Voy a explorar dos modos de argumentar que no lo son. voy a concluir que estos intentos llevan a una concepción de la teoría de la verdad muy estrecha, o a negar que un caso paradigmático de paradoja, como el"mentiroso Tradicional", sea auténticamente paradójica. (shrink)

Este artículo se enmarca en la Gestión de Organizaciones Culturales, más específicamente, en la Gestión de Museos, mediante la aplicación del Cuadro de Mando Integral o Balanced Scorecard (Kaplan y Norton 1992, 1996, 2001a, 2001b). Dada la amplitud de la temática y la limitación del espacio, el trabajo se centrará en sólo una de las perspectivas, la conocida como perspectiva del cliente, que en este artículo se divide en dos dimensiones paralelas: la Perspectiva del visitante y la Perspectiva de la (...) Demanda Social Cabe destacar que la tipología de los museos es diversa, aún dentro en museos de similares características, y cada organización tendrá una única misión, un plan estratégico acorde a ésta, y por ende, su propio cuadro de mando integral. Esto no implica, que no puedan existir objetivos estratégicos comunes, e indicadores que sean de utilidad a la gestión de organizaciones museísticas disímiles. El objetivo de esta ponencia es poder brindar una batería de indicadores que faciliten a los gestores culturales el diseño de un Cuadro de Mando Integral (CMI). Asimismo, el podar contar con indicadores generales, permite la comparabilidad entre distintas organizaciones, y proporciona una herramienta útil a la hora de evaluar la gestión de un conjunto de museos en una comunidad o región. En este artículo se desarrollan las diversas formas en las que puede captar público un museo, ya sea por la colección permanente o las exposiciones temporales, la colección on line y las facilidades que brinda la Asociación de amigos del museo. Se proponen indicadores con el fin de cumplir con el objetivo estratégico del aumento de los visitantes en sus diferentes tipologías. Asimismo, se hace hincapié en la Demanda Social, que es la demanda del no usuario ante ciertos bienes patrimoniales, entre ellos los museos. Se concluye que los indicadores definidos también brindan herramientas útiles para el control de gestión al hacedor de Políticas Culturales. En Latinoamérica, el modelo cultural se basa en la concepción francesa, que, al contrario de la anglosajona, concibe al Estado con una participación activa en la actividad cultural. Los organismos que tienen a su cargo las políticas culturales, sean Ministerios o Divisiones, deberán tener mecanismos para poder evaluar su gestión objetivamente. El poder comparar el comportamiento de los diversos museos que giran bajo su órbita, y constatar el cumplimiento de una estrategia común acorde a la política cultural definida, posibilita no sólo el control de su propia gestión, sino que brinda elementos objetivos para poder rendir cuentas de su actuación al ciudadano, principal interesado en la eficiencia y eficacia de las políticas públicas. (shrink)

En estas páginas se reúnen tres trabajos elaborados en diferentes fechas, pero estrechamente interrelacionados bajo la intención global de aportar algunos elementos a la evaluación de las opciones metodológicas y epistemológicas en el campo de la investigación en Ciencias Sociales. Esos tres escritos nacen de la preocupación por los riesgos a que se ven expuestos los procesos de producción de conocimientos en el área social, sobre todo si consideramos que, dadas ciertas circunstancias del debate epistemológico actual, casi a diario aparecen (...) ofertas bajo la con?signa del nuevo paradigma o del paradigma emergente. Ante estas ofertas suele ocurrir que unos se muestran entusiasmados y otros incrédulos, pero muy pocos, relativamente, se dedican a evaluarlas. Así, sin evaluar las distintas opciones, la investigación social podría llegar a extremos de li?bertinaje académico, inoperancia y descrédito, incumpliendo de ese modo con el delicado compromiso que tienen los investigadores -tesistas, tuto?res y profesores- con respecto a las necesidades de la sociedad actual. En general, el supuesto inicial más importante aquí es que no pode?mos asumir ciegamente una determinada oferta metodológica y epistemo?lógica, por atractiva que parezca, si previamente no la sometemos a una crítica dura, desinteresada y honesta. Bajo esos términos, tomando en cuenta el predominio y la creciente influencia que han llegado a ejercer las propuestas del «paradigma emergente» sobre noveles investigadores sin que éstos dispongan de un cuerpo amplio de contrargumentaciones y señalamientos divergentes, los trabajos aquí presentados se orientan a deslindar aspectos que parecen significativos para una crítica severa y puntual. Esto es aun más urgente si consideramos que, apartando el caso de muchos investigadores respetables y serios que trabajan bajo la óptica del paradigma emergente, recientemente han pululado las posiciones anárqui?cas y descabelladas que también se declaran bajo esa misma óptica. Y, según parece, es aquí donde late un importante peligro para la investiga?ción social. Esperamos que de los trabajos aquí recogidos puedan también deducirse esas diferencias. (shrink)

El presente escrito pretende analizar el principio de lesividad en un concreto ordenamiento legal como es el argentino. Para ello se utilizará al caso “Barrio Ituzaingó anexo de la ciudad de Córdoba”. Se intentarán evaluar los argumentos del tribunal a los fines de dilucidar si son acordes con lo que el ordenamiento constitucional argentino permite. Asimismo, se introducirá un inconveniente -el problema de la no-identidad- el que nos dejará frente a una situación dilemática.

Comentaba en el Prólogo a la 1ª edición que nos cuesta distinguir las técnicas de los métodos y aceptar que la buena investigación clínica es la que se realiza con método riguroso. Este método reposa en cuatro pilares: que la pregunta o cuestión formulada sea relevante, que esté enunciada de manera precisa y operativa, que sea abordada o respondida con el mejor medio disponible en cada circunstancia, y que evite redundancias o repeticiones de cuestiones que ya han sido examinadas por (...) otros investigadores. Añadía que es imprescindible una dosis de curiosidad y de entusiasmo por lo que se examina. Como se ha dicho con frecuencia, el ensayo clínico es, entre los métodos de investigación clínica, el "patrón oro", el que, gracias a su característica inherente (la distribución aleatoria), está sujeto a menores posibilidades de sesgos. Esta consideración no ha cambiado. Sin embargo, mayor validez interna del método no implica mayor relevancia de los resultados obtenidos. Actualmente es común examinar protocolos de ensayos clínicos bien diseñados, cuyo "único" problema es que pretenden evaluar aspectos de escaso interés farmacológico, terapéutico, epidemiológico o sanitario. ¿Qué interés tiene la evaluación del quinto fármaco de una serie en una indicación para la que ya hay cuatro análogos que le han precedido en su desarrollo? ¿Qué interés tiene la evaluación de un nuevo hipocolesterolemiante o de un nuevo fármaco para la osteoporosis si no se conocen, respectivamente, el impacto de la hipercolesterolemia como factor de riesgo de cardiopatía isquémica o la epidemiología de las fracturas en mujeres postmenopáusicas en nuestro medio? En relación con estos ejemplos, tendría mucho más interés conocer los determinantes epidemiológicos y la historia natural de la cardiopatía isquémica en nuestro medio y conocer la epidemiología de las fracturas "espontáneas" y su impacto sobre la demanda asistencial; para ello serían de mucha utilidad métodos de investigación cuya validez intrínseca podría ser considerada "subóptima" en comparación con el ensayo clínico. En los últimos años ha irrumpido con fuerza en numerosísimas publicaciones el concepto de la "medicina basada en pruebas". Esta moda refleja en parte la importancia que de manera creciente reguladores e industria farmacéutica han concedido a los ensayos clínicos: se ha alcanzado un consenso global sobre la necesidad de demostrar la "eficacia" de los nuevos medicamentos por medio de ensayos clínicos controlados. De este modo, los organismos reguladores y autoridades sanitarias exigen ensayos clínicos como uno de los elementos necesarios para obtener el registro de un nuevo medicamento. Como consecuencia, se realizan y publican muchos más ensayos clínicos que antaño, y actualmente se pueden encontrar ensayos que sustentan la eficacia de la mayoría de los medicamentos disponibles en indicaciones específicas. Si hace unos años bastaba con examinar si había ensayos clínicos que demostraran la eficacia de un determinado medicamento antes de adoptarlo como uno de los de uso común (o de incluirlo en el formulario de un hospital), en la actualidad estas decisiones son más complejas, y se basan sobre todo en una consideración atenta de los objetivos, los métodos y los resultados de cada ensayo o de otros estudios destinados a evaluar eficacia, seguridad, conveniencia o comodidad y coste. Un buen clínico debe saber a la vez leer críticamente las publicaciones científicas y producir información relevante. Leer críticamente significa evaluar la pertinencia de los problemas investigados, los métodos aplicados y la interpretación de los resultados obtenidos. Producir información relevante implica saber identificar los problemas que deben y pueden ser objeto de investigación, formularlos, y ser protagonista (generalmente como parte de un equipo) de la elaboración del plan de investigación. En los últimos años se han publicado varios textos similares al que tiene en sus manos, todos ellos de gran calidad. El presente no pretende ser el más exhaustivo, sino sobre todo interesar a los profesionales sanitarios en el apasionante campo de la investigación clínica, en su sentido más amplio, estimulando la autonomía del lector para investigar un problema o una situación, y para aprender a leer las publicaciones científicas clínicas. Su lectura debe contribuir a que términos como "doble ciego", "p<0,05", "casos y controles", etc. dejen de ser fetiches-misterios, para convertirse en herramientas conceptualmente sencillas, útiles para la evaluación de la actividad asistencial. Esta nueva edición está muy ampliada respecto a la anterior. Se han reorganizado las generalidades sobre los objetivos y métodos de la investigación clínica, se han ampliado algunos aspectos del ensayo clínico, como el análisis de subgrupos, los aspectos estadísticos y éticos y las publicaciones sobre ensayos clínicos, se han añadido cuatro nuevos capítulos, sobre efectividad y eficacia, metaanálisis, ensayos en un solo paciente y farmacoeconomía, y el Glosario ha sido revisado y ampliado (sobre todo con términos de farmacocinética, desarrollo preclínico de fármacos, estadística y biotecnología genética), e incluye casi 750 términos. Para su elaboración me he basado en numerosos textos y diccionarios,a aunque he reformulado la mayoría de las definiciones y he optado por añadir en ocasiones algún comentario personal a muchas de ellas. Carles Vallvé ha escrito el capítulo sobre Normas de Buena Práctica Clínica. Agradezco asimismo las precisones y comentarios de Eulalia Dalmau, Javier Jiménez, Josep Maria Castel y Xavier Vidal, así como los comentarios a versiones anteriores de Fernando Antezana y Jorleny Rojas. Eduard Diogène me sugirió la idea de la portada, El sueño de la razón produce monstruos, que Goya comentaba así: " La fantasía abandonada de la razón produce monstruos imposibles: unida con ella es madre de las artes y origen de sus marabillas" La 1ª edición de este libro, que fue promovida por Zeneca, tuvo una amplia difusión, en España y en América Latina. AstraZeneca me propuso preparar esta 2ª edición del mismo modo abierto que en ocasión de la primera; su actual Director Médico Ramón Estiarte me ha ayudado en la selección de términos para el Glosario. A él y al anterior Director Médico de Zeneca, Manuel Martín, agradezco su idea inicial, su estímulo y ayuda, y las facilidades que han dado para la difusión de este libro. Joan-Ramon Laporte. (shrink)

El presente trabajo surge como una reflexión a partir de la lectura del reciente libro de Francesca Poggi, "Il modello conversazionale. Sulla differenza tra comprensione ordinaria e interpretazione giuridica", en el cual la autora se propone esclarecer algunos aspectos de la comunicación ordinaria y de la interpretación jurídica, poniendo en evidencia sus similitudes y diferencias. En §2, plantearé el interrogante de si una concepción de norma jurídica como la de los imperativos independientes de Karl Olivecrona, basada en un imperativismo no (...) voluntarista, podría ser de utilidad para una posición acerca de la interpretación jurídica que prescinde de la intención del legislador, estableciendo una separación tajante entre la autoridad legislativa y el texto que resulta aprobado. En §3, plantearé el interrogante de si no sería más provechoso realizar ulteriores diferenciaciones entre los contextos jurídicos en los cuales Poggi analiza la aplicación y aplicabilidad de la teoría de Grice. Intentaré mostrar cómo esas diferenciaciones se vuelven necesarias, especialmente para evaluar la posibilidad de que sí existan contextos cooperativos en el ámbito jurídico y situaciones donde podrían coexistir contemporáneamente contextos cooperativos y no cooperativos. Finalmente, en §4 ofreceré una breve conclusión. (shrink)

The aim of this paper is to evaluate the reflective equilibrium between the acknowledgment of the right to end one’s life and the Rawlsian idea of freedom. This article evaluates the possibility of a self-destructive exercise of freedom. It is asserted that this kind of exercise is inconsistent with the highest order interest in freedom. Allowing the self-destructive practice of freedom jeopardizes the Rawlsian foundation of the priority of liberty, a crucial aspect of the justice as fairness. || -/- El (...) presente artículo tiene como objetivo evaluar el equilibrio reflexivo entre el reconocimiento al derecho a disponer de la propia vida y la idea rawlsiana de libertad. Se considera la posibilidad de llevar a cabo un ejercicio autodestructivo de la libertad. Se defiende que este tipo de ejercicios son contrarios al interés de orden supremo en ejercer la libertad. Permitir la práctica autodestructiva de la libertad pone en riesgo la fundamentación rawlsiana de la prioridad de la libertad, un elemento central de la justice as fairness. (shrink)

Todos los días se prueban nuevos psicofármacos, tratamientos para el VIH/SIDA o el cáncer, entre otras enfermedades. Algunos de esos tratamientos son lo suficientemente exitosos como para cronificar enfermedades antes consideradas mortales, como los antirretrovirales para el VIH/SIDA o el imatinib para la leucemia mieloide a principios del 2000. No obstante, antes de que puedan ser comercializados o estar disponibles en los sistemas de salud pública, deben pasar por una serie de rigurosas pruebas de calidad, seguridad y eficacia. Estas pruebas (...) implican el testeo de las drogas en animales y su estudio en seres humanos, sanos o enfermos. Estrictas normas de buenas prácticas científicas y éticas regulan todo el proceso de las investigaciones biomédicas. El problema de mi tesis se centra en el momento de la finalización de los estudios en seres humanos. Alguien podría preguntarse qué pasa con las personas si se benefician clínicamente del tratamiento experimental durante el estudio cuando este finaliza. La interrupción abrupta de un tratamiento beneficioso podría poner en peligro la salud de los sujetos. Y en el caso de sujetos de investigación afectados por enfermedades crónicas, es probable que deban continuar con el tratamiento beneficioso u otra atención adecuada por el resto de sus vidas. Un sujeto de investigación estadounidense sin seguro de salud que participó en un estudio de largo plazo de diabetes resume estas preocupaciones: "de repente cortan la cuerda, y uno está solo por su cuenta ... O conseguís trescientos o cuatrocientos dólares por mes para seguir con esto o simplemente seguís adelante y morís". Este tipo de casos me llevaron a preguntar si existe alguna obligación moral de proveer el tratamiento beneficioso a un sujeto de investigación que no puede pagárselo. Muchas personas podrían pensar que interrumpir el tratamiento beneficioso al sujeto de investigación que padece de diabetes y no tiene seguro para cubrir un tratamiento es incorrecto, porque nadie debería morir de una enfermedad o dedicar todos los recursos disponibles para sobrevivir, especialmente cuando se contribuyó a encontrar una cura o a obtener la evidencia científica necesaria para desarrollar un mejor tratamiento que el existente. Otras personas podrían pensar que lo correcto es ofrecer el tratamiento a un "precio justo", y si la persona no puede pagar por la continuidad de tratamiento es su responsabilidad. Mi intuición es que una sociedad democrática justa tiene una obligación moral de establecer un sistema de continuidad de tratamiento beneficioso para los sujetos de investigación. En esta tesis intento justificar filosóficamente esta última intuición básica utilizando el marco teórico de la teoría de la justicia de Rawls. Elijo utilizar la teoría rawlsiana, porque esta teoría me permite ubicar los problemas morales con respecto a la continuidad de tratamiento beneficioso en su contexto social adecuado y en el contexto de la búsqueda general de una sociedad más justa. En particular, la encuentro especialmente adecuada para explicar fenómenos complejos de responsabilidad social como los que creo que subyacen en el problema de la obligación de continuidad de tratamiento beneficioso hacia los sujetos de investigación. Como mostraré más adelante, es imposible tener en cuenta los aspectos morales de la continuidad de tratamiento beneficioso aislada de la sociedad en la que se realizan los estudios con seres humanos. En el capítulo 1 presento una introducción general al tema de la ética de la investigación y al problema de la continuidad de tratamiento beneficioso. En el capítulo 2 intento determinar el campo de estudio de la obligación de continuidad de tratamiento beneficioso hacia los sujetos de investigación. Para eso, mi estrategia es la siguiente. Primero, busco identificar los casos de estudios clínicos donde se daría la obligación de continuidad beneficiosa hacia los sujetos de investigación. Segundo, presento el problema de la justificación moral de la obligación de continuidad y la necesidad de discutir las justificaciones basadas en la idea de justicia como reciprocidad. Para esto, en la sección 2, identifico la obligación de continuidad de tratamiento a través de una selección de sus casos paradigmáticos en la literatura. Comienzo con el caso de los estudios clínicos con antirretrovirales llevados a cabo en Sudáfrica en personas con VIH/SIDA. Luego, introduzco el concepto teórico de sistema de continuidad de tratamiento beneficioso. Este concepto me permite evaluar y comparar teóricamente cómo diferentes sociedades hacen frente al problema de proveer la continuidad de tratamiento beneficioso a los sujetos de investigación. Por último, rastreo los casos ejemplares de obligación de continuidad de tratamiento beneficioso hacia los sujetos en países desarrollados, con énfasis especial en los Estados Unidos. En la sección 3, analizo algunos problemas de confusión o ambigüedad más importantes en torno a la obligación. Primero, analizo el nombre de la obligación. Luego, trato de distinguir la obligación de continuidad de tratamiento hacia los sujetos de investigación de la obligación de disponibilidad razonable, una confusión muy común en la literatura de la ética de la investigación. Finalmente, me detengo a analizar una posible ambigüedad en el concepto de "tratamiento beneficioso" y utilizo algunos de los casos paradigmáticos identificados para argumentar a favor de mi interpretación. Atacado el primer problema, en la sección 4 y 5 me vuelco a relevar el problema de la justificación moral de la obligación de continuidad. En la sección 4, reconstruyo lo que llamo la "versión simple" del concepto de obligación a partir de la discusión sobre las fuentes de la obligación de continuidad de tratamiento beneficioso. Luego, planteo la necesidad de investigar las justificaciones basadas en la idea de justicia como reciprocidad debido a las ambigüedades y la falta de un marco teórico claro dentro del campo de la ética de la investigación en seres humanos. Finalmente, en la sección 5, introduzco algunas distinciones clásicas con el fin de complejizar el marco teórico de las obligaciones, el cual será utilizado en la discusión de los próximos dos capítulos. En el capítulo 3 discuto la justificación de la obligación de continuidad de tratamiento que da el modelo económico de Alan Wertheimer. En la sección 1 del capítulo, debido a lo específico del tema y lo poco conocido del autor, introduzco a la persona y el contexto institucional de su obra. En la sección 2 del capítulo, distingo tres interpretaciones del concepto de justicia como reciprocidad e intento mostrar que Wertheimer utiliza una interpretación caracterizada por el uso mutuo y el intercambio de beneficios, a la cual llamo "reciprocidad de mercado". En la sección 3, presento el marco teórico del modelo económico. La pregunta fundamental de Wertheimer es la siguiente: ¿tienen los investigadores o patrocinadores una obligación supercontractual de proporcionar la continuidad de tratamiento u otros beneficios a los sujetos de investigación? Según el autor, el consenso en ética de la investigación responde de manera afirmativa a esta pregunta y como fundamento de esta obligación se encontraría lo que Wertheimer llama "el principio de interacción". Analizo este principio y presento las críticas que hace Wertheimer al mismo. En la sección 4, presento la respuesta a la pregunta fundamental que da Wertheimer mediante su "argumento estratégico". En la sección 5 analizo la solución dada por Wertheimer e intento explicar algunos de los supuestos principales del modelo, a saber, (i) la lógica del argumento estratégico, (ii) la fuerza moral de los conceptos de Pareto y (iii) el compromiso del modelo económico con la restricción de la información. Por último, en la sección 6 presento mis críticas al modelo económico. En el capítulo 4 presento el modelo de reciprocidad democrática, inspirado en la teoría de la justicia de Rawls. Este modelo se presenta como un marco teórico y una interpretación de la justicia como reciprocidad alternativos al modelo económico presentado en el capítulo anterior. En la sección 2 del presente capítulo, explicito los problemas del marco teórico relacionados con el concepto de justicia como reciprocidad que subyacen a la discusión sobre la obligación de continuidad de tratamiento beneficioso hacia los sujetos de investigación. Para esto, me centro en tres puntos: (i) la relación del principio de justicia como reciprocidad y el concepto de obligación; (ii) el problema del alcance del principio de reciprocidad, y (iii) la relación entre el principio de reciprocidad y el concepto de equidad, o lo que llamo "el problema de la medida de la reciprocidad". En la sección 3, defino con mayor claridad el enfoque rawlsiano de la justicia distributiva y expongo una crítica a los argumentos antirrawlsianos esgrimidos por los defensores del modelo económico que afirman que los principios de justicia política de Rawls no se aplican a los individuos. Si mi respuesta a los defensores del modelo económico es correcta, los principios de justicia política se aplican a los individuos de manera indirecta, mediante la asignación de obligaciones posicionales por parte de la estructura básica de instituciones de una sociedad democrática, y permiten garantizar igual justicia a todos los miembros de la sociedad. En la sección 4, presento mi propuesta original de cómo entender la obligación de continuidad de tratamiento beneficioso hacia los sujetos de investigación. Esta sería una obligación posicional perfecta correlativa con el derecho a la salud en sociedades democráticas justas o moderadamente injustas. En la sección 5, muestro de manera detallada el mecanismo apropiado para extender los principios de justicia política al caso de la obligación de continuidad de tratamiento beneficioso hacia los sujetos de investigación. Con este objetivo, introduzco la idea de secuencia en cuatro etapas, que permite evaluar y diseñar nuevos esquemas institucionales para dar contenido a la obligación de continuidad de tratamiento. Y presento los principios de obligaciones y deberes individuales, que cierran el sistema rawlsiano brindando razones morales a los individuos para extender los esquemas institucionales justos a nuevas situaciones, reformar los existentes y cumplir con las obligaciones posicionales asignadas por estos nuevos esquemas. Por último, en la sección 6, discuto las objeciones más importantes al modelo de justificación de reciprocidad democrática. Por último, en la conclusión general, hago un intento de aplicación del marco teórico del modelo de reciprocidad democrática al análisis de los sistemas de continuidad de tratamiento para países como Argentina o Brasil y presento las líneas más importantes para la investigación futura. (shrink)

Con su teoría crítica de la resonancia, Hartmut Rosa ha propuesto las bases de un modelo para evaluar normativamente y afrontar en la práctica las consecuencias de la aceleración social y su inherente tendencia al crecimiento y la innovación. Dicho modelo ha supuesto una bocanada de aire fresco en la Teoría Crítica para reflexionar sobre una dinámica que atraviesa la práctica totalidad de las actividades sociales. No obstante, también ha sido asociado a determinadas características que podrían hacerlo merecedor de dos (...) calificativos siempre reprobados por la Teoría Crítica: el paternalismo y el totalitarismo. Con el fin de contribuir a los debates suscitados por el trabajo de Rosa, la pretensión de este artículo es mostrar el modo en que su planteamiento pretende sortear esas acusaciones al apoyarse especialmente en el concepto de Weltbeziehung [relaciones con el mundo]. (shrink)

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații de a procesa informații este în centrul competențelor organizatorice și manageriale, iar strategiile unei organizații trebuie să fie proiectate pentru a îmbunătăți funcționalitatea și eficiența corporativă și, întrucât sistemele de management care furnizează această capabilitate au devenit formalizate și automatizate, competențele (...) sunt testate dur la mai multe niveluri. Organizațiile trebuie să fie capabile să învețe și să se adapteze în moduri care nu au fost niciodată atât de evidente înainte. Managementul strategic implică formularea și punerea în aplicare a obiectivelor și inițiativelor majore luate de conducerea de vârf a unei companii în numele proprietarilor, luând în considerare resursele și o evaluare a mediilor interne și externe în care organizația evoluează. El implică conceptele conexe de planificare strategică și gândire strategică. Prin analiza afacerii se identifică nevoile de afaceri și se stabilesc soluțiilor la problemele de afaceri. Soluțiile includ adesea o componentă de dezvoltare sisteme-software, dar pot consta și în îmbunătăţirea procesului, schimbarea organizațională sau planificarea strategică și elaborarea politicilor. CUPRINS: Afaceri - Formele de bază de proprietate - Clasificări - Management - - Restructurarea întreprinderilor de stat - Reglementări organizaţionale şi legislative - Evidenţa contabilă - - Procesul - Marketing - - Orientarea spre client - - Orientarea organizaţională - - - Comportamentul de turmă - - - Alte orientări - - Cercetarea în marketing - - - Mediul de marketing - - - Segmentarea pieţei - - - Tipuri de cercetare de piață - Publicitate - - Teoria publicităţii - - - Modele ierarhia-efectelor - - - Marketing mix - - Medii pentru publicitate - - Semiotica - - Efecte de gen în procesarea publicității - Inteligența în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - Antreprenoriat - - Definiţie - - Decizii antreprenoriale - - - Antreprenoriatul ca o proiectare a relațiilor individuale/oportunități - - - Percepţia antreprenorială - - - Stiluri antreprenoriale - - Aspecte psihologice - Franciza - - Cele mai mari lanțuri de franciză - - Taxe și termeni contractuali - - Justificare și comutarea riscului - - Obligațiile părților - - Francize sociale - - Franciza logistică de la terți - - Franciza de evenimente - - Francize la domiciliu Managementul afacerii - Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - Managementul strategic - - Definiţie - - - Formularea - - - Implementarea - - - Diverse definiții ale strategiei - - Concepte și cadre - - - Analiza SWOT - - - Curba de experiență - - - Strategia corporativă și teoria portofoliului - - - Avantaj competitiv - - - Structura industriei și a rentabilitatea - - - Strategii competitive generice - - - Lanțul valoric - - - Competențe de bază - - - Teoria afacerii - - Gândirea strategică - - Planificarea strategica - - - Analiza mediului - - - Planificarea scenariului - - - Măsurarea și controlul implementării - - - Evaluarea - - Limitări - - Abordări pentru managementul strategic - - - Ierarhia de strategie - Managementul relațiilor de afaceri - - Tendințe în dezvoltarea MRA - - Prezentare generală și obiective - - - Ca disciplină - - - Ca rol organizațional - - - Ca model - - Ciclurile de viață ale MRA - - Principiile MRA - - - Măsurare și analiză - - - Scop - - - Reputație și încredere - - - Guvernare - - - Limite - - - Schimb și reciprocitate - Managementul relațiilor de intreprindere - - Instrumente și metodologii - Software de afaceri - - Tipuri de instrumente de afaceri Analiza afacerii - Tehnici de analiză de afaceri - - PESTLE - - Heptaliza - - MOST - - SWOT - - CATWOE - - Cele şase pălării în gândire ale lui de Bono - - Cinci "De ce" - - MoSCoW - - VPEC-T - - SCRS - Cercetarea analitică - - Cercetarea analitică vs. analiză - - Exemple - - - Optimizarea de marketing - - - Cercetarea analitică de portofoliu - - - Cercetarea analitică de risc - - - Cercetarea analitică digitală - - - Cercetarea analitică de securitate - - - Cercetarea analitică în software - - Provocări - - Riscuri - Evaluarea afacerii - - Standardul și premisa valorii - - Standardele de valoare - - Premise de valoare - - Elemente ale evaluării afacerii - - - Condițiile economice - - - Analize financiare - - - Normalizarea situațiilor financiare - - - Venituri, active și abordări de piață Strategia de afaceri - Cele trei procese ale strategiei în afaceri - - Formularea strategiei - - Implementarea strategiei - - Evaluarea strategiei - - - Adecvarea - - - Fezabilitatea - - - Acceptabilitatea - Planificarea strategică - - Procesul - - - Prezentare generală - - - Intrări - - - Activităţi - - - Ieşiri - - - Rezultate - - Instrumente și abordări - - Planificarea strategică vs planificarea financiară - - Critici - - - Planificarea strategică vs gândirea strategică - Gândirea strategică - - Gândirea strategică vs planificarea strategică - - Competențe de gândire strategică - Modele de afaceri - - Perspective teoretice și empirice ale modelelor de afaceri - - - Logica proiectării și coerență narativă - - - Complementarități ale modelelor de afaceri între firme partenere - - Clasificarea modelelor de afaceri - - - Cadrul V4 BM - - - Trecerea de la conducte la platforme - - - Modele de afaceri platformă - - Aplicații - - Proiectarea modelului de afaceri - - - Definiții ale modelului de afaceri - - Definiții ale proiectării sau dezvoltării modelului de afaceri - - - Evidențierea temelor de proiectare a modelului de afaceri - - - Evidențierea conținutului de proiectare pentru proiectarea modelului de afaceri - - Exemple de modele de afaceri - - - Model de afaceri clasic - - - Modele de afaceri colective - - - Modelul renunțării la intermediari - - - Modelul de vânzări directe - - - Modele de afaceri de distribuție - - - Modelul revânzării cu valoare adăugată - - - Primul plătește, apoi gratuit - - - Franciza - - - Modelul de afaceri în aprovizionare - - - Modelul de afaceri cu gratuități - - - Plătești ce poți - - - Plătești ce dorești - - Cadrele pentru model de afaceri - - Concepte înrudite Documente în afaceri - Planul de afaceri - - Audiența - - Conținut - - Prezentare - - Revizuirea planului de afaceri - - - Depășiri de costuri și scăderi ale veniturilor - - Probleme juridice și de responsabilitate - - - Cerințe de publicare - - - Limitări privind conținutul și audiența - - Planuri de afaceri deschise - - Utilizări - - Planul de afaceri pentru organizațiile non-profit - Elaborarea unui plan de afaceri - - Rezumatul - - Context organizațional - - - Declarația de misiune și modelul de afaceri - - - Statusul curent - - - Istorie - - - Echipa de management - - Planul de marketing - - - Stabilirea prețului - - - Managementul cererii - - - Distribuirea - - - Promovare și dezvoltare de brand - - Planul operațional - - - Planul de cercetare și dezvoltare - - - Planul de fabricație/de implementare - - - Planul de tehnologia informației și comunicațiilor - - - Planul de personal - - - Modelul alocării costurilor - - Planul financiar - - - Finanțarea actuală - - - Nevoile de finanțare - - - Planul de finanțare - - - Istoria financiară - - - Previziuni financiare - - - Evaluarea - - Analiza de risc - - - Evaluarea riscurilor - - - Planul de management al riscului - - Criterii de decizie - Planuri și strategii de marketing - - Procesul de planificare a marketingului - - Scopurile și obiectivele planificării marketingului - - - Planuri și programe detaliate - - Conținutul planului de marketing - - - Firmele mijlocii și mari - - Măsurarea progresului - - Analiza performanței - - - Analiza vânzărilor - - - Analiza cotei de piață - - - Analiza cheltuielilor - - - Analiza financiară - - - Folosirea planurilor de marketing - - Bugetele ca instrumente manageriale - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice - Propuneri de afaceri - - Tipuri de propuneri - - - Propunerea solicitată informal - - - Propunerea nesolicitată - - Componente - - - Propunerea formal solicitată - - - Propunere de afaceri solicitată informal - - Gestionarea propunerilor de afaceri - - - Procesul de management al propunerilor - - Scrierea propunerilor - - - Propunerile interne - - - Contract de sursă unică - - - Format - - - Titlu - - - Rezumat - - - Declarația și Metoda - - - Buget - - - Informații biografice - - - Valori ale sponsorilor - - - Credibilitatea solicitantului - - - Logica propunerii - - - Psihologia propunerii - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

A pesar de la antigüedad de la filosofía, la aparición de la historiografía filosófica es relativamente reciente, pues es Hegel quien le asigna por vez primera una metodología precisa. Esta última apunta a un estudio de los filósofos del pasado que evite su tergiversación; sin embargo, el pensador alemán reconoce que el ejercicio del historiador de la filosofía no puede ser imparcial, dado que sus consideraciones poseen una carga valorativa. Esto ha hecho de la historiografía filosófica una palestra, en la (...) que se enfrentan las más variadas interpretaciones. Frente a este panorama reacciona Jacques Brunschwig: su propuesta consiste en evadir los presupuestos filosóficos que permean a las empresas hermenéuticas; para ello, estima necesario recurrir a técnicas objetivas (paleografía, filología, traducción, edición crítica) que tratan de dilucidar el sentido de un texto. Empero, Pierre Aubenque cuestiona que sea posible hacer historiografía de la filosofía sin poseer intereses filosóficos, ya que su practicante debe tener una afinidad electiva con aquello que estudia. El escrito parte de esta idea para destacar que no hay interpretaciones del pasado que permanezcan indiferentes a las motivaciones actuales. En este sentido, el único criterio posible para evaluar la conveniencia de las interpretaciones es su plausibilidad. (shrink)

En este trabajo, propongo realizar un breve análisis de dos visiones teóricas acerca del razonamiento jurídico en contextos judiciales que, a primera vista, resultan radicalmente diferentes: la visión de Paolo Comanducci (en adelante, “modelo comanducciano”), y la visión de Damiano Canale y Giovanni Tuzet (en adelante, “modelo inferencialista”). Primero realizaré una reconstrucción sumaria, pero global, de ambos modelos (secciones II y III), para luego establecer algunas notas comparativas entre ellos (sección IV). Allí, intentaré mostrar propondré entender que la visión de (...) Comanducci es mejor entendida como analizando al razonamiento jurídico desde un punto de vista estático, momentáneo e individual, mientras que la visión de Canale y Tuzet es mejor entendida como analizando el razonamiento desde un punto de vista dinámico, concatenado e intersubjetivo. En este sentido, el objetivo principal en este trabajo es evaluar cómo, y en qué medida, estas dos posturas ambas pueden ser consideradas más bien complementarias en lugar de excluyentes a los fines de describir y/o explicar el razonamiento jurídico en contextos judiciales (sección V). (shrink)

Lakatos a propus o modificare a criteriului lui Popper pe care l-a numit falsificaționism sofisticat (metodologic). Din această perspectivă, criteriul de delimitare ar trebui să se aplice nu unei ipoteze sau unei teorii izolate, ci mai degrabă unui întreg program de cercetare. În lucrările sale timpurii, Lakatos pare să accepte că după un punct de saturație: respingem teoria, pentru ca ulterior să afirme că, dimpotrivă, nu există un astfel de lucru ca punctul de saturație natural pentru un program de cercetare. (...) Standardele sale de evaluare nu stabilesc, practic, nicio limită de timp pentru evaluarea finală a progresivității sau a degenerării empirice a unui program. DOI: 10.13140/RG.2.2.12567.21921. (shrink)

Previzualizare carte Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual (...) apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. CUPRINS: Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)

Colombian literature of the nineteenth century captures the emerging process of the new nation and shows the ethical changes needed for the formation of a new country. By using the Colombian novel and poetry produced in the nineteenth-century, this paper will show how these are unfolded in practical effects of the works, drawing on the authors’ desire to influence with their work the ethical and political progress of the country, their society and the life of citizens, and to contribute to (...) the foundation of the modern state in Colombia through a citizen ethics proposed in the texts. Additionally, this paper stresses the literary effort of reappraising the national moral and political situation, of confronting this with the past and, accordingly, of assessing the current situation. -/- La literatura colombiana del siglo XIX captura el proceso de la emergente nación e indica los cambios éticos necesarios para la conformación de un nuevo país. Recurriendo a la novela y la poesía colombiana del siglo XIX, se evidenciará cómo se despliega en estas efectos prácticos de las obras, bajo el anhelo del autor de incidir con sus letras en el progreso ético y político del país, la sociedad y la vida de los ciudadanos, con la fundación del Estado Moderno en Colombia a través de una ética ciudadana propuesta en los textos. Igualmente, se resalta el empeño literario de revaluar la situación moral y política nacional, confrontarla respecto al pasado y evaluar la actualidad conforme a ella. (shrink)