Le sens commun distingue le corps de l’esprit. Il considère par exemple que les désirs et les souvenirs sont des phénomènes mentaux alors que les sons et les courants d’air sont des phénomènes physiques. Au sein de l’esprit, il distingue diverses facultés mentales : il considère par exemple que l’imagination est distincte de la volonté, qui est elle-même distincte de la perception. Au sein de la faculté perceptive, il distingue cinq sens : l’odorat, le goût, la vue, (...) le toucher et l’ouïe. Cette distinction entre différentes modalités perceptives s’avère tout à fait opératoire : nous n’avons le plus souvent aucun mal à répondre à la question « comment avez- vous perçu X : l’avez-vous vu, entendu, touché, ... ? ». En outre, cette distinction semble robuste : elle résiste par exemple à la co-occurrence d’expériences de modalités distinctes. Ainsi pouvons-nous voir et entendre un planeur à la fois. Enfin, nous semblons convaincus, en ce qui concerne les humains, du caractère exhaustif de cette distinction : il nous arrive certes de parler de l’intuition comme d’un sixième sens, ou de parler du sens de l’humour ou des affaires, mais ces expressions sont entendues en un sens figuré. (shrink)

According to presentism, only the present exists. The view is in a bad dialectical situation since it has to face several objections based on physics and a priori arguments. The view remains nonetheless popular because it is, allegedly, more intuitive than alternative views, namely eternalism (past, present and future entities exist) and no-futurism (only past and present entities exist). In the essay, I shall not discuss whether intuitivity is an accurate criterion for ontological enquiry. I will rather argue that any (...) philosophically acceptable version of presentism entails highly counterintuitive consequences. Indeed, the presentist has to commit herself to substantial claims in order to provide an answer to two problems : the grounding problem and the cross-temporal relations problem. Therefore, if the main motivation for presentism is the willingness to stick with common sense intuitions, presentists should consider endorsing another view about existence in time. (shrink)

This dissertation examines the practice of categorizing works of art and its relationship to art criticism. How a work of art is categorized influences how it is appreciated and criticized. Being frightening is a merit for horror, but a demerit for lullabies. The brushstrokes in Monet's "Impression, Sunrise" (1874) look crude when seen as a Neoclassical painting, but graceful when seen as an Impressionist painting. Many of the judgments we make about artworks are category-dependent in this way, but previous research (...) has rarely examined in depth the ontological structure of art categories, how they are generated and maintained, and how they function. This dissertation fills this gap. The proposal of this dissertation can be summarized as follows. Categories (especially genres) should be analyzed as clusters of rules that regulate the responses and behaviors of agents in the artworld. The visual mundaneness is a critical reason to consider Duchamp's "Comb" (1916) provocative, given the existence of the readymade as a set of rules that justifies such reasoning. The critical and appreciative practice of which categorization is a part is a social practice of making, declaring, proposing, reforming, and developing rules of appreciation. How we appreciate artworks, and how criticism guides our appreciation, is sensitive to how we categorize artworks. How we categorize artworks is sensitive to what categories have been set up in our community and which categories are active regarding each artwork. (shrink)

Les savoirs de sens commun sont solidement ancrés dans les usages, notamment grâce à l’habitude et à la sécurité ontologique qu’ils engendrent. Cet article examinera d’abord pourquoi les savoirs disciplinaires appris à l’école ne sont pas automatiquement réinvestis dans des contextes de nature extrascolaire et pourquoi les savoirs de sens commun résistent à leur déconstruction. La première partie de l’analyse sera marquée par le croisement de discours épistémologiques concernant la nature et la place des savoirs de (...) sens commun dans les conceptions familières de la science. Cet article explorera ensuite les dynamiques qui marquent les relations qu’entretiennent les savoirs disciplinaires scolaires et les savoirs de sens commun en contexte scolaire. Le langage propre à la seconde partie se rattachera davantage aux débats en éducation sur l’importance prépondérante des savoirs de sens commun dans l’apprentissage disciplinaire par concepts. Enfin, nous montrerons qu’il existe des stratégies d’enseignement qui peuvent optimiser l’appropriation intellectuelle des savoirs disciplinaires scolaires et leur transfert dans les interactions quotidiennes. (shrink)

La communication interdisciplinaire rencontre divers problématiques : l’hétérogénéités des informations (sémantique, standardisation des formats), les confusions linguistiques (intentions dans les énoncés, polysémie des mots) ou encore épistémologiques (expertises divergentes, terminologies inadéquates). Nous proposons pour favoriser l’intercommunication entre différents domaines de spécialité, l’emploi des ontologies informatiques : des artefacts informatiques permettant une représentation des concepts au sein d’un domaine de spécialité. Autour de la notion « d’interopérabilité sémantique », la capacité pour une machine et des acteurs de communiquer ensemble, nous viserons (...) à montrer en quoi les ontologies peuvent permettre à des acteurs de différentes disciplines de clarifier les notions propres à leurs domaines en fonction d’une analyse de leurs usages des mots. Nous tâchons ici de mettre en avant la capacité des ontologies de traiter le langage selon différents niveaux du sens d’un mot (du plus concret et appliqué, au plus abstrait et conceptuel), afin de mettre en perspective ce en quoi cette analyse basée sur les textes d’un corpus, permet de rendre compte de, si ce n’est un état du réalisme d’une discipline, du moins, servir d’outils pour aider les acteurs à normaliser leurs pratiques. En ce sens, les ontologies informatiques peuvent être considérées et utilisées comme autant de bases terminologiques servant comme outils de références pour faciliter la communication interdisciplinaire. (shrink)

Cet article défend une définition de l’exploitation, restreinte aux relations de travail, en tentant d’une part d’expliciter une certaine compréhension de sens commun du concept (rémunération inéquitable en fonction du travail presté), et d’autre part d’échapper aux difficultés qui ont affecté la définition marxiste traditionnelle de l’exploitation comme extorsion de la plus-value (dans ses diverses variantes). Il explore ainsi le lien entre l’exploitation et l’obligation matérielle de travailler pour subvenir à ses besoins fondamentaux. Après avoir mis en garde (...) contre les politiques d’activation des chômeurs, il conclut que l’exploitation est un phénomène contre lequel on peut lutter à l’aide de mécanismes relativement simples, même dans les sociétés capitalistes. Il rappelle toutefois que cela ne suffit pas à réaliser la justice sociale, resituant l’exploitation parmi d’autres enjeux fondamentaux pour une philosophie politique égalitariste. (shrink)

La mécanique quantique est une théorie physique contemporaine réputée pour ses défis au sens commun et ses paradoxes. Depuis bientôt un siècle, plusieurs interprétations de la théorie ont été proposées par les physiciens et les philosophes, offrant des images quantiques du monde, ou des ontologies, radicalement différentes. L'existence d'un hasard fondamental, ou d'une multitude de mondes en-dehors du nôtre, dépend ainsi de l'interprétation adoptée. Après avoir discuté de la définition de l'interprétation d'une théorie physique, ce livre présente trois (...) principales interprétations quantiques, empiriquement équivalentes : l'interprétation dite orthodoxe, l'interprétation de Bohm, et l'interprétation des mondes multiples. Des textes d'Albert & Galchen, ainsi que de Mermin, présentent le concept de non-localité et invitent à une analyse de l'argument d'Einstein-Podolsky-Rosen et du théorème de Bell. (shrink)

La mécanique quantique est une théorie physique contemporaine réputée pour ses défis au sens commun et ses paradoxes. Depuis bientôt un siècle, plusieurs interprétations de la théorie ont été proposées par les physiciens et les philosophes, offrant des images quantiques du monde, ou des métaphysiques, radicalement différentes. L'existence d'un hasard fondamental, ou d'une multitude de mondes en-dehors du nôtre, dépend ainsi de l'interprétation adoptée. Cet article, en s'appuyant sur le livre Boyer-Kassem (2015), Qu'est-ce que la mécanique quantique ?, (...) présente trois principales interprétations quantiques, empiriquement équivalentes : l'interprétation dite orthodoxe, l'interprétation de Bohm, et l'interprétation des mondes multiples. (shrink)

Nous proposons une étude de la constitution du sens dans l'interaction humain-machine à partir des définitions que donnent Turing et Wittgenstein à propos de la pensée, la compréhension, et de la décision. Nous voulons montrer par l'analyse comparative des proximités et différences conceptuelles entre les deux auteurs que le sens commun entre humains et machines se co-constitue dans et à partir de l'action, et que c'est précisément dans cette co-constitution que réside la valeur sociale de leur interaction. (...) Il s'agira pour cela de problématiser l'interaction humain-machine autour de la question de ce que signifie « suivre une règle » pour définir et distinguer les modes interprétatifs et les comportements décisionnels de chacun. Nous en viendrons alors au constat que la mutualisation des signes qui s'opère à travers le dialogue humain-machine est au fondement de la constitution d'une société informatisée. (shrink)

Après avoir introduit la notion d’espace public dans le contexte de la « théorie générale de la société » avec laquelle Habermas a entrepris une reconstruction de l’évolution des systèmes sociaux et, aussi, de la naissance de la sphère publique au cœur des sociétés bourgeoises et des changements à travers et au-delà des sociétés de masse, cet article se propose d’élaborer un cadre analytique du modèle habermasien de la sphère politique publique, décrivant aujourd’hui sa structure et ses fonctions spécifiques, par (...) rapport à la société civile et au système politique (fonctions de «caisse de résonance », « filtre », « contrôle » et « pression de rationalisation »). Dans un effort pour clarifier le «sens critique» d’un modèle de recherche « normatif » dans son contenu, mais suffisamment « réaliste », Habermas remonte à deux questions essentielles pour des sciences de la communication: a) l’indépendance des médias de masse; et b) les leur effets sur l’auditoire. Ce passage permet de mettre en évidence la « structure » et la « qualité » de la discussion publique. (shrink)

Winds of change, from the political perspective in Mexico, invite us to reformulate the methodological vision for the direction of public policy in the field of social development, directing their actions towards the construction of a methodological proposal that allows us to direct ourselves towards achieving higher levels of Well-being Social in our country, as a desirable objective of public policy and which is expected to be inclusive, participatory and democratic. -/- In this sense, it is important to recognize that (...) the current debate, in the academic and political sphere, questions what is being well? What is the life that is worth living? And that, additionally, the recognition of the satisfaction of life goals, at an individual and collective level, which invites us to reflect, if the current economic and social policy and strategy has produced results in what we envision as social welfare? Is a new approach necessary to solve the problem? What strategy should it be to consider the new methodological approach that seeks social welfare? And what components should be considered in the measurement of social welfare? This document is an invitation to review the concept of social welfare, as a proposal whose purpose is to correct the deficiencies or historical deficiencies suffered by the population, in the elemental enjoyment of social rights, a situation that causes social backwardness, marginalization, and that it is aimed at the impossibility of participating in the social decisions of the community and in collective decisions, such as: speaking, proposing, being heard and demanding compliance with fundamental human rights such as: health, food, housing, employment and security, among others. These deficiencies in the enjoyment of social and human rights are seen in the presence of social exclusion, and that together these social deficiencies explain the degree of multidimensional poverty suffered by the population in rural and urban areas. It is here that he invites us to reflect: what is the problem that social welfare seeks to solve? Multidimensional poverty, social exclusion, social backwardness or social inequality? And consequently, how to define the components to identify social welfare? -/- The document is made up of three sections: i) Social welfare: A retrospective look; ii) Social Welfare, an integrative view: The contribution of Sen, Naussbam, Rawls, Actis Di Pasquale and Keyes; and iii) Social Welfare: The recognition of limits in economic development -/- The first section presents a review of the proposals, which in the area of economic development have been presented since 1968 in the Human Condition Project, until the 2015 proposal of Sustainable Development Goals. -/- In the second section, the contributions of (Rawls, 1995), (Sen, 1982), (Nussbaum, 2011), (Keyes, 1998) , (Actis Di Pasquale, 2015) and (Actis Di Pasquale, 2017) are presented in order to present an integrative approach to the concept of social welfare. And finally, the third section presents the recognition of limits in development, as well as an invitation for action from a transdisciplinary and interdisciplinary perspective in the study of social welfare. -/- August 2020 DOI: 10.13140/RG.2.2.24147.20006/1 LicenseCC BY-SA 4.0 -/- . (shrink)

Considers the paradox of demonstrative retreat from public life, as illustrated by scenes like Sen. Ep. 78.20f. and Epict. 3.22.23 with ailing philosophers almost scurrilously eager to display their heroism. Why would a philosopher want to withdraw and, at the same time, make a show of his withdrawal? How can this kind of exemplarity fulfill its therapeutic function? And how is this kind of communication, with one’s back turned to the audience, as it were, supposed to work? Tacitus’ narrative of (...) Thrasea Paetus’ end in the Annales (16.22ff.) is analyzed as illustrating this form of communication and compared with a similar communication strategy of Seneca’s Epistulae morales as a document of exemplary withdrawal. Concentric circles of audiences and interactors are layered around the role model, and he reader is pulled into the center of the circle, into direct contact with the exemplum. The way in which this happens determines the reader’s role in the story and thus the import the role model. (shrink)

Quand nous lisons un livre passionnant, quand nous passons une bonne soirée avec des amis ou quand nous dégustons des mets raffinés, nous nous trouvons parfois dans un état de plaisir. La notion de plaisir traverse de nombreux champs de recherche en philosophie. Une question centrale reste sans doute celle de sa nature : qu’est-ce donc que le plaisir ? Pour y répondre, une comparaison avec d'autres entités mentales plus familières se révèle fructueuse, et permet de mettre à jour ses (...) spécificités propres. La définition du plaisir doit rendre compte de sa diversité, puisque le plaisir semble toujours se présenter sous des formes multiples : qu'y a-t-il de commun parmi toutes les instances de plaisir ? Par ailleurs, le plaisir semble souvent avoir un objet, ce qui soulève une série de questions : Quel type de chose peut être un objet du plaisir ? Dans quelle mesure l'objet du plaisir constitue-t-il le plaisir lui-même ? Plus généralement, quelle est la nature du lien entre le plaisir et son objet ? Ces questions seront abordées dans la Section 1. Au-delà de ces questions définitionnelles, des questions plus spécifiques se posent concernant la manière dont on peut rendre compte du plaisir dans une optique naturaliste : dans quelle mesure le plaisir est-il une entité qui s’intègre dans une image unifiée du monde dans lequel on vit ? Puisqu'il est généralement entendu que la science manifeste cette ambition unificatrice, comment peut-on rendre compte du plaisir de manière scientifique ? La Section 2 est dédiée à ces questions. Une des principales difficultés rencontrées est que le plaisir ne semble pas neutre. Il paraît plutôt avoir une valeur affective positive, dans un sens qui reste bien sûr à éclaircir. Cette valeur se manifeste d'abord dans le fait que le plaisir est susceptible d'orienter nos actions et réactions : nous sommes typiquement attirés par le plaisir, de la même manière que nous cherchons à éviter la souffrance. C'est l'aspect motivationnel du plaisir. La valeur affective du plaisir semble cependant aller au-delà de son rôle motivationnel, pour donner lieu à des caractéristiques normatives. Non seulement le plaisir motive certaines actions, mais il les justifierait aussi, en fournissant des raisons d'agir qui semblent valides. Plus encore, le plaisir semble bon pour nous, ou nous faire du bien. Il semble donc avoir une valeur prudentielle, en ce qu'il contribuerait à rendre notre vie meilleure. Cela pourrait alors justifier son intégration dans le domaine de la morale. Ces considérations seront l’objet de la Section 3. (shrink)

Horwich donne une belle analyse de Wittgenstein (W) et est un érudit W de premier plan, mais à mon avis, ils sont tous en deçà d’une pleine appréciation, comme je l’explique longuement dans cet examen et beaucoup d’autres. Si l’on ne comprend pas W (et de préférence Searle aussi) alors je ne vois pas comment on pourrait avoir plus qu’une compréhension superficielle de la philosophie et de la pensée de l’ordre supérieur et donc de tout comportement complexe (psychologie, sociologie, anthropologie, (...) histoire, littérature, société). En un mot, W a démontré que lorsque vous avez montré comment une phrase est utilisée dans le contexte d’intérêt, il n’y a rien de plus à dire. Je vais commencer par quelques citations notables, puis donner ce que je pense sont les considérations minimales nécessaires pour comprendre Wittgenstein, la philosophie et le comportement humain. Tout d’abord, on pourrait noter que mettre "meta" en face de n’importe quel mot devrait être suspect. W a fait remarquer par exemple, que la métamathématique est mathématiques comme les autres. L’idée que nous pouvons sortir de la philosophie (c’est-à-dire la psychologie descriptive de la pensée de haut ordre) est elle-même une profonde confusion. Une autre irritation ici (et tout au long de l’écriture académique pour les 4 dernières décennies) est le sexisme linguistique inverse constant de «elle» et «la sienne» et «elle» ou «il / elle», etc, où «ils» et «leur» et «eux» ferait bien. De même, l’utilisation du mot Français «répertoire» où le «répertoire» anglais se portera plutôt bien. La lacune majeure est l’échec complet (bien que très commun) d’employer ce que je considère comme la vue extrêmement puissante et intuitive de deux systèmes de HOT et Searle cadre que j’ai décrit ci-dessus. C’est particulièrement poignant dans le chapitre sur le sens p111 et seq. (en particulier dans les notes de bas de page 2-7), où nous nageons dans l’eau très boueuse sans le cadre de l’automatisé vrai seul S1, propositionnelle dispositionnelle S2, COS etc. On peut également avoir une meilleure vue de l’intérieur et de l’extérieur en lisant par exemple, Johnston ou Budd (voir mes commentaires). Horwich fait cependant beaucoup de commentaires incisifs. J’ai particulièrement aimé son résumé de l’importation de la position anti-théorique de W sur p65. Il doit mettre davantage l’accent sur 'On Certainty', récemment l’objet de beaucoup d’efforts de Daniele Moyal- Sharrock, Coliva et d’autres et résumé dans mes récents articles. Horwich est de premier ordre et son travail vaut bien l’effort. On espère qu’il (et tout le monde) étudiera Searle et une certaine psychologie moderne ainsi que Hutto, Read, Hutchinson, Stern, Moyal-Sharrock, Stroll, Hacker et Baker, etc. pour atteindre une large vision moderne du comportement. La plupart de leurs papiers sont sur academia dot edu et philpapers dot org, mais pour PMS Hacker voir http : info dot sjc dot ox dot ac dot uk/ scr / hacker / DownloadPapers dot html. Il donne l’un des plus beaux résumés de l’endroit où une compréhension de Wittgenstein nous laisse que j’ai jamais vu. « Il ne doit y avoir aucune tentative d’expliquer notre activité linguistique/conceptuelle (PI 126) comme dans la réduction de l’arithmétique à la logique de Frege ; aucune tentative de lui donner des fondations épistémologiques (PI 124) comme dans les comptes basés sur le sens d’une connaissance a priori; aucune tentative de caractériser des formes idéalisées de celui-ci (PI 130) comme dans le sens logique; aucune tentative de réforme (PI 124, 132) comme dans la théorie de l’erreur de Mackie ou l’intuitionnisme de Dummett; aucune tentative de rationaliser (PI 133) comme dans le récit de Quine de l’existence; aucune tentative pour le rendre plus cohérent (PI 132) comme dans la réponse de Tarski aux paradoxes menteurs; et aucune tentative pour le rendre plus complet (PI 133) comme dans le règlement des questions d’identité personnelle pour des scénarios hypothétiques bizarres de « téléportation ». Enfin, permettez-moi de suggérer qu’avec la perspective que j’ai encouragée ici, W est au centre de la philosophie et de la psychologie contemporaines et n’est pas obscure, difficile ou non pertinente, mais scintillante, profonde et limpide et que de lui manquer est de manquer l’une des plus grandes aventures intellectuelles possibles. Ceux qui souhaitent un cadre complet à jour pour le comportement humain de la vue moderne de deuxemssyst peuvent consulter mon livre 'The Logical Structure of Philosophy, Psychology, Mind and Language in Ludwig Wittgenstein and John Searle' 2nd ed (2019). Ceux qui s’intéressent à plus de mes écrits peuvent voir «Talking Monkeys --Philosophie, Psychologie, Science, Religion et Politique sur une planète condamnée --Articles et revues 2006-2019 3e ed (2019) et Suicidal Utopian Delusions in the 21st Century 4th ed (2019) et autres. (shrink)

Partout des appels formels invoquant la démocratie sont lancés : la démocratie comme première condition requise pour une gouvernance politique respectueuse des intérêts des citoyens et des équilibres de l’environnement. En même temps, une multitude d’indices convergents configurent une gestion de la res publica par une caste oligarchique politico-économique dont la propension à gérer les ressources environnementales se caractérise par l’absence de prise en compte du bien commun sur la base d’intérêts particuliers sans tenir compte des équilibres biosphériques (Bergandi, (...) 2014 : 63-81). Quel est le rôle des sciences et des scientifiques dans un tel contexte? Ou plus précisément, quel est le rôle des sciences et des scientifiques dans des questions à l’interface entre science et société, générant des controverses socio-scientifiques? Jusqu’à quel point les sciences peuvent-elles encore effectivement incarner l’idéal de la neutralité axiologique, durablement implanté par le positivisme à partir du XIXe siècle à la fois dans l’éthique scientifique et dans l’inconscient des scientifiques, telle une constante, apparemment inéliminable, de la science? Est-il possible de trouver un juste équilibre (épistémique et éthique) entre objectivité scientifique d’un côté, engagement moral et politique de l’autre? L’idée de « sciences impliquées » est-elle une forme de pensée oxymorique cachant un non-sens épistémologique? Ou bien, exprime-t-elle un besoin, une nécessité à la fois épistémique, éthique et politique qui nous permettrait de mieux cerner les innombrables et complexes enchevêtrements entre les sciences contemporaines et la société?[. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Alors que les phénoménologues prétendent avoir dépassé le solipsisme, la plupart n’ont en fait que repousser les frontières de l’intersubjectivité des individus humains aux individus des autres espèces. Pourtant, Husserl reconnaît l’existence d’une intersubjectivité interspécifique, c’est-à-dire d’une intersubjectivité dépassant les limites de l’espèce. Il va même jusqu’à affirmer qu’on comprend parfois mieux un animal familier qu’un humain étranger. Toutefois, même s’il admet que plusieurs animaux sont capables d’une vie de conscience subjective et qu’ils vivent dans un monde de sens (...) partagé, il ne les considère pas comme des « personnes » selon sa conception exigeante de la « personne » associée à la rationalité, à la maturité, la normalité et l’historicité. Reste qu’être une « personne », en son sens le plus primordial – et plus décisif puisque c’est celui sur lequel s’édifient des conceptions politiques,juridiques et éthiques – signifie simplement être le sujet d’un monde environnant, d’un monde commun et d’une existence biographique. Distinguer deux sens du concept de personne permet de reconnaître que les animaux ont part à la transcendantalité, qu’ils ne sont pas simplement en vie mais ont une vie à la fois biographique et communautaire, même s’ils ne sont pas en mesure de réfléchir à cette vie de conscience qui est la leur pour considérer leur place dans l’enchaînement des générations et pour adopter ce que Husserl appelle une « vocation ». La phénoménologie husserlienne des anomalies permet ainsi de reconnaître que les animaux ressortissent bien de la figure d’autrui, qu’ils sont des alter ego sujets d’une vie de conscience, et qu’à ce titre ils participent pleinement, comme les enfants, les fous et les étrangers, à la co-constitution du monde de l’esprit. (shrink)

The study examines the argumentative competencies of people with Asperger syndrome (AS) and compares this with those of normal – or what are called neurotypical (NT) – subjects. To investigate how people with AS recognise, evaluate and engage in argumentation, we have adapted and applied the empirical instrument developed by van Eemeren, Garssen and Meuffels to study the conventional validity of the pragma-dialectical freedom rule (van Eemeren, Gars- sen & Meuffels 2003a; 2003b; 2005a; 2005b; van Eemeren & Meuffels, 2002). Our (...) paper begins with some background information on Asperger syndrome and how it impacts upon communication and argumentation; then it addresses the research questions and methods used; thirdly, it presents some initial findings; finally, it will conclude with some im- plications for those people with AS, for those they come into contact with and for the pragma-dialectic model in general. (shrink)

(Back Cover:) « La pensée métaphysique renaîtra demain. Ce sont des savants qui ont le goût et le sens de la pensée conduite jusqu’au terme de ses exigences internes, et des philosophes initiés aux sciences expérimentales qui, en commun, la feront. » L’œuvre de Claude Tresmontant (1925-1997) illustre parfaitement cette recherche de la métaphysique d’un monde en devenir, qui sait écouter et se modeler sur la transformation – la métamorphose – promise à une Création finalisée. Le trait (...) class='Hi'>commun aux exposés ici présentés sous forme définitive a été cette recherche autour d’une pensée qui renouvelle de l’intérieur la métaphysique en réalisant le vœu de Bergson qu’elle devienne « auscultatrice », que l’énigme que pose l’homme face à son origine et sa destinée ne soit pas recouverte par une pensée qui se perdrait dans la description des choses ou dans l’esprit de système, mais qui non plus n’irait se recroqueviller sur elle-même, en narrant sa propre expérience subjective sous le mode de la déréliction. Claude Tresmontant a su penser l’être en genèse, et il a cherché à renouveler la question de l’existence de Dieu, en en transformant la problématique en dialogue avec les sciences contemporaines. À ce goût de l’être dont les sciences ont renouvelé l’approche, il a également voulu infuser un « supplément d’âme », en repensant la réalité de la création et l’horizon de la cause finale, toujours à partir de la nature ultimement théologique de la réponse à la question « qu’est-ce que l’homme ? » Contributeurs : Yves Tourenne, Philippe Gagnon, Fabien Revol, Brunor, Frédéric Crouslé, Bertrand Souchard, Emmanuel Gabellieri. Table of Contents: Note Liminaire (Ph. Gagnon) - 7 En quoi la pensée de Claude Tresmontant nous stimule-t-elle encore ? Hommage et critique (Y. Tourenne) - 13 L’imbrication de la preuve de Dieu et de la cosmologie chez Tresmontant représente-t-elle une preuve ? (Ph. Gagnon) - 27 L’usage apologétique de la philosophie de Tresmontant dans les Indices pensables de Brunor (F. Revol) - 49 Réponse à Fabien Revol (Brunor) - 77 Qu’est-ce qui cloche dans la théologie de Claude Tresmontant ? (Fr. Crouslé) - 85 Les métaphysiques principales de Claude Tresmontant : la foi biblique est-elle à part de la raison philosophique grecque ? (B. Souchard) - 109 Maurice Blondel et Claude Tresmontant (E. Gabellieri) - 123 La vision informationnelle de Tresmontant, surtout en référence au problème de l’âme (Ph. Gagnon) - 133. (shrink)

Le XI.ème Congrès International de Philosophie Médiévale de la Société Internationale pour l’Étude de la Philosophie Médiévale (S.I.E.P.M..) s’est déroulé à Porto (Portugal), du 26 au 30 août 2002, sous le thème général: Intellect et Imagination dans la Philosophie Médiévale. A partir des héritages platonicien, aristotélicien, stoïcien, ou néo-platonicien (dans leurs variantes grecques, latines, arabes, juives), la conceptualisation et la problématisation de l’imagination et de l’intellect, ou même des facultés de l’âme en général, apparaissaient comme une ouverture possible pour aborder (...) les principaux points de la pensée médiévale. Les Actes du congrès montrent que « imagination » et « intellect » sont porteurs d’une richesse philosophique extraordinaire dans l’économie de la philosophie médiévale et de la constitution de ses spécificités historiques. Dans sa signification la plus large, la théorisation de ces deux facultés de l’âme permet de dédoubler le débat en au moins six grands domaines: — la relation avec le sensible, où la fantaisie/l’imagination joue le rôle de médiation dans la perception du monde et dans la constitution de la connaissance ; — la réflexion sur l’acte de connaître et la découverte de soi en tant que sujet de pensée ; — la position dans la nature, dans le cosmos, et dans le temps de celui qui pense et qui connaît par les sens externes, internes et par l’intellect ; — la recherche d’un fondement pour la connaissance et l’action, par la possibilité du dépassement de la distante proximité du transcendant, de l’absolu, de la vérité et du bien ; — la réalisation de la félicité en tant qu’objectif ultime, de même que la découverte d’une tendance au dépassement actif ou mystique de toutes les limites naturelles et des facultés de l’âme ; — la constitution de théories de l’image, sensible ou intellectuelle, et de ses fonctions. Les 3 volumes d’Actes incluent les 16 leçons plénières et 112 communications, ainsi que les index correspondants (manuscrits ; noms anciens et médiévaux ; noms modernes ; auteurs). Le volume IV des Actes, contenant 39 communications et des index, est publié par la revue " Mediaevalia. Textos e Estudos ", du Gabinete de Filosofia Medieval de l’Universidade do Porto (volume 23, de 2004). Ouvrage publié avec l’appui de l’Universidade do Porto, de la Faculdade de Letras da U.P., du Departamento de Filosofia - F.L.U.P. et de la Fundação para a Ciência e a Tecnologia (Portugal). (shrink)

It is widely acknowledged that categories play significant roles in the appreciation of artworks. This paper argues that the correct categories of artworks are institutionally established through social processes. Section 1 examines the candidates for determining correct categories and proposes that this question should shift the focus from category membership to appreciative behaviour associated with categories. Section 2 draws on Francesco Guala’s theory of institutions to show that categories of artworks are established as rules-in-equilibrium. Section 3 reviews the explanatory benefits (...) of this institutional theory of the correct category. [Winner of the 2022 Debates in Aesthetics Essay Prize]. (shrink)

Là một nhà nghiên cứu kinh tế có nhiều thành tựu, một trong các nhà khoa học có chỉ số các bài báo khoa học được công bố quốc tế cao nhất cả nước, TS Vương Quân Hoàng (Trường ĐH Phenikaa) đã chia sẻ cùng Nhân Dân hằng tháng những quan điểm cá nhân về một năm kinh tế nhiều dấu ấn của đất nước.

Decentralising Bengaluru Urban -The Regional Planning way -/- Author / Authors : Priyadarshini Sen Page no.139 -148 Discipline : Applied Economics/ Management/ Commerce/Geography Script/language : Roman/English Category : Research paper Keywords: Regional Planning, Metropolis, Social wellbeing, Settlement.

Abstract— In parallel to developing technology, demand for more energy makes us seek new energy sources. Wind and solar energy are the most popular ones owing to their abundance, ease of availability and convertibility to electric energy. This work covers realization of a hybrid renewable energy system. The scheme involves conversion of solar power and wind power into usable electrical energy using solar panel and by designing a wind turbine with appropriate calculations and specifications. Battery in this system is charged (...) by both solar and wind power, the DC output is then converted to AC using an inverter and fed to the load. The idea of water conservation through rain water collection and storage with the use of solar panel is also implemented. The main aim of the design is to create a system suitable to provide continuous power by utilization of non-conventional energy resources and making use of the additional advantage of the solar panel in the conservation of water. Power resources and load in the system are monitored and controlled in real time. (shrink)

La cobertura universal de salud está en el centro de la acción actual para fortalecer los sistemas de salud y mejorar el nivel y la distribución de la salud y los servicios de salud. Este documento es el informe fi nal del Grupo Consultivo de la OMS sobre la Equidad y Cobertura Universal de Salud. Aquí se abordan los temas clave de la justicia (fairness) y la equidad que surgen en el camino hacia la cobertura universal de salud. Por lo (...) tanto, el informe es pertinente para cada agente que infl uye en ese camino y en particular para los gobiernos, ya que se encargan de supervisar y guiar el progreso hacia la cobertura universal de salud. (shrink)

This report from the WHO Consultative Group on Equity and Universal Health Coverage offers advice on how to make progress fairly towards universal health coverage.

Objective: Lung cancer is the most common cause of morbidity and mortality. Platinum-based chemotherapy, which is the primary line of treatment, offers limited benefit due to drug resistance and side effects. Berberine (BBR), which is characterised by its potent and safe anticancer activity, represents a promising combination option in chemotherapy. To overcome the limitations in lung cancer chemotherapy, we investigated whether BBR and cisplatin (CIS) exert synergistic effects on non-small cell lung cancer cell line (A549) based on cytotoxicity and apoptotic (...) response markers. -/- Methods: The potential cytotoxic effects of the combination treatment were evaluated using the MTT and Chou-Talalay methods. Elisa assays were also performed to measure the levels of the pro-apoptotic protein Bax and the effector protein caspase (Cas)-3. -/- Results: The results showed that BBR alone reduced A549 cell viability in a dose-dependent manner and synergized with CIS (CI =0.34±0.05 at IC50 concentrations). Elisa results showed that the combined treatment (both at IC50 concentrations) modulated apoptotic signalling pathways in A549 cells. Bax and Cas3 protein levels were dramatically enhanced in A549 cells treated with CIS +BBR compared to control (0.5% DMSO) (p < 0.001). -/- Conclusion: Our results suggest that BBR can synergistically enhance the therapeutic effect of CIS in A549 cells. The potential therapeutic efficacy of BBR as part of a combination in current chemotherapy should be supported by in-depth research and clinical studies on the molecular mechanisms associated with cancer. (shrink)

Amartya Sen has made a major contribution to the theory of social justice, and of gender justice, by arguing that capabilities are the relevant space of comparison when justice-related issues are considered. This article supports Sen's idea, arguing that capabilities supply guidance superior to that of utility and resources (the view's familiar opponents), but also to that of the social contract tradition, and at least some accounts of human rights. But I argue that capabilities can help us to construct a (...) normative conception of social justice, with critical potential for gender issues, only if we specify a definite set of capabilities as the most important ones to protect. Sen's "perspective of freedom" is too vague. Some freedoms limit others; some freedoms are important, some trivial, some good, and some positively bad. Before the approach can offer a valuable normative gender perspective, we must make commitments about substance. (shrink)

Amartya Sen’s remarkable endeavour to realize the normative capability of welfare economics goes beyond the impecunious resultants of the neoclassical welfare economy. The neoclassical welfare economy decoratively bracketed values to speculate about factual observations. This was due to the influence of logical positivists and their convictions about experimental scientific statements (primarily mathematical) and their vicinity to empirical truths and analytic statements. Sen adequately inquires “whether morality can be expressed in the form of choice between preference patterns rather than between actions” (...) (Sen, 1997a, 78). “A new phase classical theory” in economics from the hands of Sen and some others put forth two pivotal issues in a unified manner: a. Mathematical models of an economy. b. Ethical reflection on the subject of welfare economy–a value-laden enterprise in Sen’s literature. -/- In general, welfarists and utilitarians affirm that moral values are anchored in individual agency and involve mental metric utilities (pleasure, happiness, pain etc.). This focus, first of all, results in a disadvantage, as it undermines freedom in terms of achievement. Secondly, it pays no heed to achievement reasonably giving more importance to those who are incapable of reflecting on any one of those mental metrics. Besides, Sen argues that equality of opportunity does not accord with the equality of freedom, and its reason is rooted in the scope of the incongruity of human beings and the diversified meanings of efficiency. Developing a general methodological approach to revisit the notion of inequality concerned by exploring a particular substantive stand that Sen aims to underscore involves examining how social arrangements work to define freedom, capabilities, and welfare to ensure comparisons and assessments of quality of life. (shrink)

In The Idea of Justice, Amartya Sen, among other things, discusses certain qualities any adequate theory of justice ought to incorporate. Two important qualities a theory of justice should account for are impartiality/objectivity and sensitivity to consequences. In order to motivate his discussion of sensitivity to consequences, Sen discusses the debate between Krishna and Arjuna from the religio-philosophical Hindu text the Bhagavad Gita. According to Sen, Arjuna represents a sensitivity to consequences while Krishna is an archetypal deontologist. In this paper (...) it will be argued that Sen's interpretation of the Gita is inaccurate. Further, a more adequate interpretation will be presented. What will be of significance is that the more adequate interpretation actually demonstrates the importance of an impartial spectator in moral reasoning. Finally, there will be a discussion of some lessons that can be taken from the Gita regarding justice generally. (shrink)

Amartya Sen has recently leveled a series of what he alleges to be quite serious very general objections against Rawls, Rawlsian fellow travelers, and other social contract accounts of justice. In The Idea of Justice, published in 2009, Sen specifically charges his target philosophical views with what calls transcendentalism, procedural parochialism, and with being mistakenly narrowly focused on institutions. He also thinks there is a basic incoherence—arising from a version of Derek Parfit’s Identity Problem—internal to the Rawslian theoretical apparatus. Sen (...) would have political philosophy pursue intersocietal comparisons of relative justice more directly and in the manner of social choice theory. Yet the positive argument he develops in support of this method is quite thin. That aside, Sen’s polemical strategy of inflicting death by a thousand cuts is ineffective against the Rawlsian paradigm. For, as I show herein, none of these criticisms have the force we might be led to expect. (shrink)

Capability approach pioneers Amartya Sen and Martha Nussbaum both recognize empowerment as an important aspect of human development. They seem to disagree, however, about how empowerment should be represented within the capability approach (CA). This essay is concerned with the analysis of the foundational concepts at work within Sen and Nussbaum’s CAs. Part One concerns the key concepts of empowerment at work in Sen’s CA and has three goals. 1) Clarify Sen’s various empowerment concepts. 2) Argue that Sen’s concept of (...) Realize Agency Success is flawed. 3) Make clear that empowerment in Sen’s approach can be helpfully understood in terms of agency and capability set expansion. Part Two considers Nussbaum’s CA and the debate over whether it can account for empowerment. I conclude that not only can Nussbaum’s CA account for empowerment, but that the role of empowerment in both Sen’s and Nussbaum’s CAs can be understood in terms of agency and capability set expansion. In other words, Sen and Nussbaum actually agree about empowerment at the foundational level. (shrink)

What is new about poverty? A question that anyone can answer and mostly can validate it through life experiences. Poverty is a concern for everyone, so it is hoped that everyone will work to interfere. However, with the number of research on poverty in a global context, it is practically difficult to track how each country addresses global poverty on its own. Hence, poverty is broad as its concept is concerned. Poverty is a difficult concept to describe, especially because it (...) is a complicated and contentious social reality. Despite the challenges in obtaining a consensus description of poverty, the understanding for such concept is a significant endeavor, not just theoretically or empirically, but also practically, because this definition may be used in the future to orient public policies aimed at combating poverty or improving the living conditions of the impoverished. In most cases, poverty is associated to lack of income and to address as such is just a matter of wealth distribution. Which happens in the Philippines through a poverty reduction program the Pantawid Pamilyang Pilipino Program that aims to end poverty and yet, poverty remains a main concern and continue to persist. Thus, the aim of this paper is to scrutinize the Pantawid Pamilyang Pilipino Program (4Ps) implemented by the government as human development measure to end the vicious cycle of poverty. It aims to look at the purpose if the 4Ps is really gird towards human development or it lacks the principle of a fully human development measure in addressing poverty. This critical analysis is brought for the reason that researches are limited only as to the effects of 4Ps to its beneficiaries if the 4Ps is helpful or not. However, the paper wants to dig deeper as the goal of the 4Ps is concerned. Also, to contribute in the strengthening of the human development program of the government in the lenses of philosophical undertaking. In doing so, it applies the capability approach of Amartya Sen in the analysis of the 4Ps. As this paper argued that the capability approach of Sen gives us a holistic perspective of poverty in which Sen envisions a fully human development for the poor. (shrink)

This paper analyzes areas of convergence in the works of Amartya Sen and Slavoj Žižek in their criticisms of the multiculturalist approach to non-violence. First, Žižek’s characterization of the liberal discourse of guilt and fear is presented. Then, Sen’s key ideas on multiculturalism, tolerance, and rational critique are explicated. Next, a synthesis of Sen and Žižek’s notions of universality, freedom, and rationality, as well as of their critical conceptions of globalization and anti-globalization are discussed. Subsequently, Sen and Žižek’s divergences on (...) overcoming violence are examined. Lastly, from integrating Sen and Žižek’s thoughts, key theses are provided on the paradoxical character of the multiculturalist approach to non-violence and on how despite their divergences, both Sen and Žižek propose radical systematic changes and an alternative approach to non-violence characterized by the universals of rationality and genuine freedom. (shrink)

The 2004-5 essay competition set by the Federal Reserve Bank of Minneapolis asks, “Why are some countries rich and some countries poor?” It has information which strangely does not feature the name Amartya Sen. But I have conceived of a defence against the charge that this is bad practice, which resembles appealing to the descriptivist theory of names.

Recently, there have been attempts at offering new justifications of the Rawlsian idea of public reason. Blain Neufeld has suggested that the ideal of political autonomy justifies public reason, while R.J. Leland and Han van Wietmarschen have sought to justify the idea by appealing to the value of political community. In this paper, I show that both proposals are vulnerable to a common problem. In realistic circumstances, they will often turn into reasons to oppose, rather than support, public reason. However, (...) this counterintuitive result can be avoided if we conceive of autonomy and community differently. (shrink)

It is sometimes claimed that Gricean communication is necessarily a form of cooperative or ‘joint’ action. A consequence of this Cooperative Communication View is that Gricean communication could not itself contribute to an explanation of the possibility of joint action. I argue that even though Gricean communication is often a form of joint action, it is not necessarily so—since it does not always require intentional action on the part of a hearer. Rejecting the Cooperative Communication View has attractive consequences for (...) our theorising about human cognitive development, since it opens up the possibility of appealing to communicative interaction to explain the emergence of joint action in phylogeny. (shrink)

According to an attractive account of belief, our beliefs have centered content. According to an attractive account of communication, we utter sentences to express our beliefs and share them with each other. However, the two accounts are in conflict. In this paper I explore the consequences of holding on to the claim that beliefs have centered content. If we do in fact express the centered content of our beliefs, the content of the belief the hearer acquires cannot in general be (...) identical to the content the speaker expresses. I sketch an alternative account of communication, the Recentering model, that accepts this consequence and explains how expressed and acquired content are related. (shrink)

Filosofia limbajului are legătură cu studiul modului în care limbajul nostru se implică și interacționează cu gândirea noastră. Studierea logicii și relația dintre logică și vorbirea obișnuită poate ajuta o persoană să își structureze mai bine propriile argumente și să critice argumentele celorlalți. Înțelesul este modul în care pot fi considerate în mod corespunzător cuvinte, simboluri, idei și convingeri, definiția sa depinzând de teoria abordată, precum teoria corespondenței, teoria coerenței, teoria constructivistă, teoria consensului sau teoria pragmatică. Există mai multe explicații (...) distince despre ceea ce înseamnă un „sens” lingvistic, în funcție de diverse teorii (ideologice, adevăr-condiționale, de utilizare a limbajului, constructiviste, de referință, verificaționiste, pragmatice, etc.) Investigațiile privind modul în care limbajul interacționează cu lumea sunt numite teorii de referință. Sensul unei propoziții este gândul pe care îl exprimă. Un astfel de gând este abstract, universal și obiectiv. Sensurile determină referința și sunt, de asemenea, modurile de prezentare a obiectelor la care se referă expresiile. Referințele sunt obiectele din lume despre care vorbesc cuvintele. Filosofia limbajului explorează relația dintre limbă și realitate, în special filosofia problemelor de studiu lingvistic care nu pot fi abordate de alte domenii. Logica filozofică se ocupă de descrieri formale ale limbajului obișnuit, nespecializat („natural”). -/- CUPRINS: -/- 1. Filosofia limbajului - 1.1 Istorie - - Filosofia antică - - Filosofia medievală - - Filosofia modernă - - Filosofia contemporană - 1.2 Subiecte și sub-domenii majore - - Compoziție și părți - - Natura sensului - - Referinţă - - Mintea și limba - - - Înnăscut și învățat - - - Limba și gândul - - Interacțiunea socială și limba - 1.3 Limbajul și filozofia continentală - 1.4 Probleme în filosofia limbajului - - Imprecizia - - Problema universalului și a compoziției - - Natura limbajului - - Abordări formale versus informale - - Traducere și interpretare - 1.5 Nominalism - - Istorie - - - Filozofia greacă veche - - - Filozofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului 2. Înțeles - 2.1 Adevăr și înțeles - - Teorii majore ale înțelesului - - - Teoria corespondenței - - - Teoria coerenței - - - Teoria constructivistă - - - Teoria consensului - - - Teoria pragmatică - - Teorii și comentarii asociate - - - Logica și limbajul - - - Gottlob Frege - - - Bertrand Russell - - - Alte teorii ale adevărului - - - Saul Kripke - - - Criticile teoriilor de adevăr ale înțelesului - 2.2 Bertrand Russell, Despre denotare - - "Fraza care denotă" - - - Concepția lui Russell despre o frază care denotă - - - Referința la ceva care nu există - - - Epistemologie - - Teoria descrierilor - - - Descrierea matematică - - - Ilustrare - - - Meinong - - Rezolvarea problemei existențialelor negative - - - Declarații despre concepte în care obiectul nu există - - - Ambiguitate - - - Nume fictive - - Critici - 2.3 Sens și referință - - Precursori - - - Antistene - - - John Stuart Mill - 2.3.1 Sens - - Sens și descriere - - Traducerea Bedeutung - - Natura sensului - 2.3.2 Referinţă - 2.4 Nume proprii - - Problema - 2.4.1 Teorii - - Teoria lui Mill - - Teoria bazată pe sensul numelor - - Teoria descriptivă - - Teoria cauzală a numelor - - Teorii de referință directă - - Filosofia continentală - 2.5 Gottlob Frege, Despre sens și referință - 2.6 Teorii cauzale ale referinței - - Motivaţie - - Variații - 2.6.1 Teoria cauzală a referinței a lui Saul Kripke - 2.6.2 Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans - 2.6.3 Teoria cauzală a referinței a lui Michael Devitt - 2.6.4 Blockchain și arborele cauzal al referinței - 2.6.5 Perspective - 2.7 Saul Kripke, Numire și necesitate - 2.7.1 Prelegerea I - 2.7.2 Prelegerea II - 2.7.3 Prelegerea III - 2.7.4 Concluzii - 2.8 Kit Fine, Relaționismul semantic - - A. Antinomia variabilei - - B. Abordarea tarskiană - - C. Respingerea rolului semantic - - D. Abordarea instanțială - - E. Abordarea algebrică - - F. Abordarea relațională - - G. Semantica relațională pentru logica de primul ordin 3. Logica - Concepte - - Forma logică - - Semantică - - Inferență - - Sisteme logice - - Logică și raționalitate - - Concepte rivale - Tipuri - - Logica silogistică - - Logica propozițională - - Logica predicatelor - - Logica modală - - Raționament informal și dialectică - - Logica matematică - - Logica filozofică - - Logica computațională - - Logica non-clasică - Controverse - - "Este logica empirică?" - - Implicare: Strictă sau materială - - Tolerarea imposibilului - - Respingerea adevărului logic - 3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.7 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 3.8 Actualism - - Exemplu - - Puncte de vedere filosofice - - Analiza indexicală a actualității - 3.9 Lumi posibile - - Posibilitate, necesitate și contingență - - Semantica formală a logicii modale - - De la logica modală la instrumentul filosofic - - Teoria lumii posibile în studiile literare - 3.9.1 Lumi reale, ne-reale dar posibile, și imposibile - - Lumi posibile logic - - Constituienții lumilor posibile - 3.10 Saul Kripke - - Wittgenstein - - Adevăr - 3.10.1 Logica modală - - Modele canonice - - Modele Carlson - 3.10.2 Logica intuiționistă - - Logica intuiționistă de ordinul întâi - 3.10.3 Nume și Necesitate - - "Un puzzle despre credință" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Austin's distinction between locutionary and illocutionary acts has offered a fruitful way of focussing the relation between language and communication. In particular, by adopting the distinction we attend to linguistic and communicative subjects as actors, not just processors or conduits of information. Yet in many attempts to explicate the constitution of illocutionary acts the subject as actor is subsumed within the role of linguistic rules or conventions. I propose an account of illocutionary acts in which rules or conventions are secondary (...) to what I call communicative skills. These skills are taken as the primary component of communicative competence. They are derived from the principle that linguistic communication is not ultimately a linguistic matter, but relates instead to the way a communicator uses language. This principle is found in the work of Donald Davidson, but Davidson has tended to concentrate on semantics, and leaves the details of linguistic communication for pragmatics. The aim of this paper is to defend the general principle and supply some pragmatic details. (shrink)

On standard readings of Grice, Gricean communication requires (a) possession of a concept of belief, (b) the ability to make complex inferences about others’ goal-directed behaviour, and (c) the ability to entertain fourth order meta-representations. To the extent that these abilities are pre-requisites of Gricean communication they are inconsistent with the view that Gricean communication could play a role in their development. In this paper, I argue that a class of ‘minimally Gricean acts’ satisfy the intentional structure described by Grice, (...) but require none of abilities (a)-(c). As a result, Gricean communicative abilities may indeed contribute to the development of (a)-(c) – in particular, by enabling language development. This conclusion has important implications for our theorising about cognitive development. (shrink)

Various theorists have endorsed the “communication argument”: communicative capacities are necessary for morally responsible agency because blame aims at a distinctive kind of moral communication. I contend that existing versions of the argument, including those defended by Gary Watson and Coleen Macnamara, face a pluralist challenge: they do not seem to sit well with the plausible view that blame has multiple aims. I then examine three possible rejoinders to the challenge, suggesting that a context-specific, function-based approach constitutes the most promising (...) modification of the communication argument. (shrink)

Can testimony provide reasons to believe some proposition about an artwork’s aesthetic character? Can testimony bring an agent into a position where they can issue an aesthetic judgement about that artwork? What is the epistemic value of aesthetic communication? These questions have received sustained philosophical attention. More fundamental questions about aesthetic communication have meanwhile been neglected. These latter questions concern the nature of aesthetic communication, the criteria that determine when aesthetic communication is successful, and the frequency of communicative success in (...) aesthetic communication. The neglect of these questions is a serious oversight, not least because they bear directly on each of the other questions listed. This paper’s focus is the more fundamental set of questions. I argue for a restricted form of communicative pessimism. Discerning aesthetic communication about an artwork typically fails unless its recipient is both acquainted with that artwork and able to coordinate with the speaker on an aesthetic understanding of it. I arrive at this conclusion by challenging the standard conception of the nature of aesthetic communication that the literature presupposes, as well as an accompanying criterion of communicative success. I introduce an alternative view. In closing I relate my discussion to the former set of questions. (shrink)

I suggest a solution to a conflict between semantic internalism – according to which the concepts one expresses are determined by one's use of representations – and publicity – according to which, if two subjects successfully communicate or are in genuine agreement, then they entertain thoughts constituted by the same concepts. My solution rests on the thesis that there can be successful communication and genuine agreement between thinkers employing distinct concepts as long as there is a certain relation (of conceptually (...) guaranteed sameness of extension) between them. In section 2, I motivate semantic internalism and show how it conflicts with publicity. In section 3, I carve the logical space of possible solutions to the conflict into liberal and conservative solutions. Section 4 assesses Wikforss's conservative solution to Burge's arthritis thought‐experiment and concludes that it fails for more than one reason. Section 5 introduces a new case study involving a deferential concept. This case serves as the backdrop for my positive account offered in section 6. The conclusion of the article is preceded by a comparison of my view with another recently proposed by Recanati (section 7) and some replies to possible objections (section 8). (shrink)

The Community of Shared Future for Mankind (CSFM) concept is a comprehensive Chinese proposal for a better future of mankind. In this article, we provide a comprehensive analysis of this concept by focusing on its origin, evolution and philosophical foundation. This article deals with the origin and evolution of the CSFM concept. We show that the concept originated during the presidency of Hu Jintao, who initially used it for the domestic affairs of China. However, the usage of the concept was (...) later extended from domestic to international affairs. Though Hu Jintao conceived the CSFM concept, it is president Xi Jinping who became its greatest advocate. We explore the CSFM concept’s development and evolution into one of the most influential, diverse and dominant concepts of international relations under president Xi. Furthermore, the article explores the philosophical foundation of the CSFM concept. We argue that although CSFM concept is seen as a 21st century Chinese idea, the roots of the concept can be traced back to much earlier time in history. The concept is based on three major philosophical thoughts: Marxism, Confucianism and the philosophy of Mencius. We show that the CSFM concept is greatly influenced by Marx’s ideas such as the transformation of the world, the free association of producers, historical materialism and dialectics. We also point to a number of Confucian principles that are adopted by the CSFM concept. The CSFM concept not only adopts Confucian principles but also extends their scope from the individual level to international relations. Similarly, we also highlight that the CSFM concept is influenced by Mencius’ concepts such as universal brotherhood, responsibility towards the betterment of the world, humane governance, free trade, equal sharing of wealth and the conservation of natural resources. (shrink)

When scientists or science reporters communicate research results to the public, this often involves ethical and epistemic risks. One such risk arises when scientific claims cause cognitive or behavioural changes in the audience that contribute to the self-fulfilment of these claims. I argue that the ethical and epistemic problems that such self-fulfilment effects may pose are much broader and more common than hitherto appreciated. Moreover, these problems are often due to a specific psychological phenomenon that has been neglected in the (...) research on science communication: many people tend to conform to ‘descriptive norms’, that is, norms capturing (perceptions of) what others commonly do, think, or feel. Because of this tendency, science communication may frequently produce significant social harm. I contend that scientists have a responsibility to assess the risk of this potential harm and consider adopting strategies to mitigate it. I introduce one such strategy and argue that its implementation is independently well motivated by the fact that it helps improve scientific accuracy. (shrink)