One of the reasons why there is no Hegelian school in contemporary ethics in the way that there are Kantian, Humean and Aristotelian schools is because Hegelians have been unable to clearly articulate the Hegelian alternative to those schools’ moral psychologies, i.e., to present a Hegelian model of the motivation to, perception of, and responsibility for moral action. Here it is argued that in its most basic terms Hegel's model can be understood as follows: the agent acts in a responsible (...) and thus paradigmatic sense when she identifies as reasons those motivations which are grounded in his or her talents and support actions that are likely to develop those talents in ways suggested by his or her interests. (shrink)

Robert Kraut has proposed an analogy between valuing a loved one as irreplaceable and the sort of “rigid” attachment that (according to Saul Kripke’s account) occurs with the reference of proper names. We wanted to see if individuals with Kripkean intuitions were indeed more likely to value loved ones (and other persons and things) as irreplaceable. In this empirical study, 162 participants completed an online questionnaire asking them to consider how appropriate it would be to feel the same way about (...) a perfect replica of a loved one, as well as other questions about replaceability. Participants who previously had endorsed Kripkean reference (n = 96) rated loved ones as less replaceable on two different measures than participants who had previously endorsed Descriptivist reference (n = 66, t(160)> 2.27, p <.02, eta2> .03). Additional results suggest that this difference extends to other targets as well and is at least partially dependent on sentimental attachment. (shrink)

Symposium on Christopher Bennet's The Apology Ritual. A Philosophical Theory of Punishment [Cambridge University Press, 2008].

Grau and Pury (Review of Philosophy and Psychology, 5, 155–168, 2014) reported that people’s views about love are related to their views about reference. This surprising effect was however not replicated in Cova et al.’s (in press) replication study. In this article, we show that the replication failure is probably due to the replication’s low power and that a metaanalytic reanalysis of the result in Cova et al. suggests that the effect reported in Grau and Pury is real. We then (...) report a large, highly powered replication that successfully replicates Grau and Pury 2014. This successful replication is a case study in the challenges involved in replicating scientific work, and our article contributes to the discussion of these challenges. (shrink)

Achieving space domain awareness requires the identification, characterization, and tracking of space objects. Storing and leveraging associated space object data for purposes such as hostile threat assessment, object identification, and collision prediction and avoidance present further challenges. Space objects are characterized according to a variety of parameters including their identifiers, design specifications, components, subsystems, capabilities, vulnerabilities, origins, missions, orbital elements, patterns of life, processes, operational statuses, and associated persons, organizations, or nations. The Space Object Ontology provides a consensus-based realist framework (...) for formulating such characterizations in a computable fashion. Space object data are aligned with classes and relations in the Space Object Ontology and stored in a dynamically updated Resource Description Framework triple store, which can be queried to support space domain awareness and the needs of spacecraft operators. This paper presents the core of the Space Object Ontology, discusses its advantages over other approaches to space object classification, and demonstrates its ability to combine diverse sets of data from multiple sources within an expandable framework. Finally, we show how the ontology provides benefits for enhancing and maintaining longterm space domain awareness. (shrink)

The National Center for Biomedical Ontology is a consortium that comprises leading informaticians, biologists, clinicians, and ontologists, funded by the National Institutes of Health (NIH) Roadmap, to develop innovative technology and methods that allow scientists to record, manage, and disseminate biomedical information and knowledge in machine-processable form. The goals of the Center are (1) to help unify the divergent and isolated efforts in ontology development by promoting high quality open-source, standards-based tools to create, manage, and use ontologies, (2) to create (...) new software tools so that scientists can use ontologies to annotate and analyze biomedical data, (3) to provide a national resource for the ongoing evaluation, integration, and evolution of biomedical ontologies and associated tools and theories in the context of driving biomedical projects (DBPs), and (4) to disseminate the tools and resources of the Center and to identify, evaluate, and communicate best practices of ontology development to the biomedical community. Through the research activities within the Center, collaborations with the DBPs, and interactions with the biomedical community, our goal is to help scientists to work more effectively in the e-science paradigm, enhancing experiment design, experiment execution, data analysis, information synthesis, hypothesis generation and testing, and understand human disease. (shrink)

In real-time, Twitter strongly imprints world events, popular culture, and the day-to-day; Twitter records an ever growing compendium of language use and change; and Twitter has been shown to enable certain kinds of prediction. Vitally, and absent from many standard corpora such as books and news archives, Twitter also encodes popularity and spreading through retweets. Here, we describe Storywrangler, an ongoing, day-scale curation of over 100 billion tweets containing around 1 trillion 1-grams from 2008 to 2020. For each day, we (...) break tweets into 1-, 2-, and 3-grams across 150+ languages, record usage frequencies, and generate Zipf distributions. We make the data set available through an interactive time series viewer, and as downloadable time series and daily distributions. We showcase a few examples of the many possible avenues of study we aim to enable including how social amplification can be visualized through ‘contagiograms’. (shrink)

Biological ontologies are used to organize, curate, and interpret the vast quantities of data arising from biological experiments. While this works well when using a single ontology, integrating multiple ontologies can be problematic, as they are developed independently, which can lead to incompatibilities. The Open Biological and Biomedical Ontologies Foundry was created to address this by facilitating the development, harmonization, application, and sharing of ontologies, guided by a set of overarching principles. One challenge in reaching these goals was that the (...) OBO principles were not originally encoded in a precise fashion, and interpretation was subjective. Here we show how we have addressed this by formally encoding the OBO principles as operational rules and implementing a suite of automated validation checks and a dashboard for objectively evaluating each ontology’s compliance with each principle. This entailed a substantial effort to curate metadata across all ontologies and to coordinate with individual stakeholders. We have applied these checks across the full OBO suite of ontologies, revealing areas where individual ontologies require changes to conform to our principles. Our work demonstrates how a sizable federated community can be organized and evaluated on objective criteria that help improve overall quality and interoperability, which is vital for the sustenance of the OBO project and towards the overall goals of making data FAIR. Competing Interest StatementThe authors have declared no competing interest. (shrink)

Le déficit d’explicabilité des techniques d’apprentissage machine (AM) pose des problèmes opérationnels, juridiques et éthiques. Un des principaux objectifs de notre projet est de fournir des explications éthiques des sorties générées par une application fondée sur de l’AM, considérée comme une boîte noire. La première étape de ce projet, présentée dans cet article, consiste à montrer que la validation de ces boîtes noires diffère épistémologiquement de celle mise en place dans le cadre d’une modélisation mathématique et causale d’un phénomène physique. (...) La différence majeure est qu’une méthode d’AM ne prétend pas représenter une causalité entre les paramètres d’entrées, qui peuvent être de plus de haute dimensionnalité, et ceux de sortie. Nous montrons dans cet article l’intérêt de mettre en œuvre les distinctions épistémologiques entre les différentes fonctions épistémiques d’un modèle, d’une part, et entre la fonction épistémique et l’usage d’un modèle, d’autre part. Enfin, la dernière partie de cet article présente nos travaux en cours sur l’évaluation d’une explication, qui peut être plus persuasive qu’informative, ce qui peut ainsi causer des problèmes d’ordre éthique. (shrink)

Le déficit d’explicabilité des techniques d’apprentissage machine (AM) pose des problèmes opérationnels, juridiques et éthiques. Un des principaux objectifs de notre projet est de fournir des explications éthiques des sorties générées par une application fondée sur de l’AM, considérée comme une boîte noire. La première étape de ce projet, présentée dans cet article, consiste à montrer que la validation de ces boîtes noires diffère épistémologiquement de celle mise en place dans le cadre d’une modélisation mathéma- tique et causale d’un phénomène (...) physique. La différence majeure est qu’une méthode d’AM ne prétend pas représenter une causalité entre les paramètres d’entrées et ceux de sortie. Après avoir proposé une clarification et une adaptation des notions d’inter- prétabilité et d’explicabilité telles qu’on les rencontre dans la littérature déjà abondante sur le sujet, nous montrons dans cet article l’intérêt de mettre en œuvre les distinctions épistémologiques entre les différentes fonctions épistémiques d’un modèle, d’une part, et entre la fonction épistémique et l’usage d’un modèle, d’autre part. Enfin, la dernière partie de cet article présente nos travaux en cours sur l’évaluation d’une explication, qui peut être plus persuasive qu’informative, ce qui peut ainsi causer des problèmes d’ordre éthique. (shrink)

I examine some recent claims put forward by L. A. Paul, Barry Dainton and Simon Prosser, to the effect that perceptual experiences of movement and change involve an (apparent) experience of ‘passage’, in the sense at issue in debates about the metaphysics of time. Paul, Dainton and Prosser all argue that this supposed feature of perceptual experience – call it a phenomenology of passage – is illusory, thereby defending the view that there is no such a thing as passage, conceived (...) of as a feature of mind-independent reality. I suggest that in fact there is no such phenomenology of passage in the first place. There is, however, a specific structural aspect of the phenomenology of perceptual experiences of movement and change that can explain how one might mistakenly come to the belief that such experiences do involve a phenomenology of passage. (shrink)

The National Center for Biomedical Ontology is now in its seventh year. The goals of this National Center for Biomedical Computing are to: create and maintain a repository of biomedical ontologies and terminologies; build tools and web services to enable the use of ontologies and terminologies in clinical and translational research; educate their trainees and the scientific community broadly about biomedical ontology and ontology-based technology and best practices; and collaborate with a variety of groups who develop and use ontologies and (...) terminologies in biomedicine. The centerpiece of the National Center for Biomedical Ontology is a web-based resource known as BioPortal. BioPortal makes available for research in computationally useful forms more than 270 of the world's biomedical ontologies and terminologies, and supports a wide range of web services that enable investigators to use the ontologies to annotate and retrieve data, to generate value sets and special-purpose lexicons, and to perform advanced analytics on a wide range of biomedical data. (shrink)

Evolutionary developmental biology represents a paradigm shift in the understanding of the ontogenesis and evolutionary progression of the denizens of the natural world. Given the empirical successes of the evo-devo framework, and its now widespread acceptance, a timely and important task for the philosophy of biology is to critically discern the ontological commitments of that framework and assess whether and to what extent our current metaphysical models are able to accommodate them. In this paper, I argue that one particular model (...) is a natural fit: an ontology of dispositional properties coherently and adequately captures the crucial casual-cum-explanatory role that the fundamental elements of evo-devo play within that framework. (shrink)

In his Bipartitum in morali philosophia, the Scottish philosopher William of Manderston, a pupil of John Mair, and an Ockhamist philosopher, is quoting a text of Antonin of Padua who distinguishes the factum opened to a juridical qualification from the inner belief, known by God alone. Quoting the same text, the authors of the Malleus maleficarum try hard to distinguish three distinct fields, the inner beliefs which belongs to God, the exterior acts, the facts, which are relevant for the judges, (...) and the third field, which establishes a relation between the fact and the beliefs. This third field is proper to the inquisitors. Against this ethics of imputability, Manderston, relying on Ockham’s ethics, advocates an intentionalist ethics which depends on a sharp separation between interiority and exteriority. The soteriological dimension of the question entirely belongs to the inner life, whereas the exteriority is strictly disciplinary. By his radicality, Manderston appears as a paradigm of the modern dichotomy between conscience and law, Paolo Prodi once pointed out as a cornerstone of the religious modernity. (shrink)

“Dalla filosofia dell’azione alla filosofia della mente” è stato il percorso di alcuni filosofi di nazionalità varia degli anni 1980 – come Paul Churchland negli Stati Uniti o Ansgar Beckermann in Germania – che prima si sono interessati agli aspetti più teorici nella filosofia dell’azione, come il modo di funzionamento delle azioni e la loro spiegazione scientifica, e che poi, con l’arrivo e la diffusione dei personal computers e delle scienze cognitive, hanno ampliato e approfondito questo interesse di ricerca e (...) si sono dedicati alla filosofia della mente più in generale e in particolare alla spiegazione scientifica e filosofica del mentale. Sandro Nannini faceva parte di questo movimento ed è stato uno tra gli inizialmente pochi filosofi italiani che si sono occupati di questi argomenti; successivamente ne è diventato uno dei maggiori specialisti in Italia, proponendo una sua particolare versione di naturalizzazione del mentale. Subordinata agli interessi teorici è stata la sua iniziativa accademica di fondare e promuovere il primo dottorato italiano di ricerca in Scienze Cognitive. Il presente volume tratta dell’opera di Sandro Nannini in contributi che sono riflessioni più o meno specifiche sulle differenti tappe del suo percorso, affrontando temi come l’analisi dell'azione, il libero arbitrio, la discussione di Nannini di vari classici della filosofia, la tendenza del naturalismo a dissolvere la filosofia in un enciclopedismo empirico e la sfida dei qualia e della fenomenologia all’approccio naturalistico alla mente. Il volume contiene inoltre un saggio dello stesso Sandro Nannini, nel quale espone l’ultimo sviluppo della sua filosofia della mente nonché le risposte agli interventi degli altri autori: Mario De Caro, Sara Dellantonio, Rosaria Egidi, Roberta Lanfredini, Christoph Lumer, Paolo Parrini, Pietro Perconti, Claudio Pizzi, Emanuela Scribano e Giuseppe Varnier. (shrink)

Abstract: This working paper focuses on the question whether there is a therapeutic imperative that, in specific situations, would oblige us to perform genome editing at the germline level in the context of assisted reproduction. The answer to this central question is discussed primarily with reference to specific scenarios where preimplantation genetic diagnosis (PGD) does not represent an acceptable alternative to germline genome editing based on either medical, or ethical, or – from the perspective of the potential parents – moral (...) or religious grounds. This article deals with four different types of case constellations that result from these possible reasons against PGD as well as from the necessity or dispensability of a subsequent “control PGD.” These cases are discussed based on hypotheses concerning contextual factors and theoretical assumptions. In conclusion, we point out that if our assumptions are correct, there is probably no therapeutic imperative for genome editing at the germline level. We draw this rationale from the fact that germline interventions are likely not person-affecting. However, we caution the reader that our result is preliminary and needs to be more carefully examined in future work in light of the bioethical debate and potential objections. -/- // Abstract: Im Zentrum dieses Working Papers steht die Frage, ob es einen therapeutischen Imperativ geben kann, der uns, in bestimmten Situationen, verpflichten würde, eine Genomeditierung (genome editing) auf Keimbahnebene im Rahmen der assistierten Befruchtung vorzunehmen. Die Antwort auf diese zentrale Frage wird insbesondere mit Bezug auf Fälle diskutiert, in denen das Verfahren der Präimplantationsdiagnostik (PID) keine aus entweder medizinischen oder ethischen oder – aus Sicht der potentiellen Eltern – moralischen bzw. religiösen Gründen akzeptable Alternative zu einem Keimbahneingriff darstellt. Die möglichen Gründe gegen die PID sowie die Erforderlichkeit oder Verzichtbarkeit einer nachfolgenden «Kontroll-PID» ergeben vier verschiedene Fallkonstellationen, denen sich der Beitrag zuwendet. Auf Grundlage von Hypothesen zu kontextuellen Faktoren und theoretischen Annahmen diskutieren wir diese Fälle. Im Ergebnis verweisen wir darauf, dass es, wenn unsere Annahmen zutreffen, vermutlich keinen therapeutischen Imperativ zum genome editing auf Keimbahnebene gibt. Dies begründet sich daraus, dass der Keimbahneingriff vermutlich nicht als personenbezogen (person-affecting) zu bezeichnen ist. Wir weisen jedoch darauf hin, dass unser Ergebnis vorläufig ist und unter Berücksichtigung der bioethischen Debatte und möglicher Einwände genauer geprüft werden muss. -/- // Résumé: Ce Working Paper se concentre sur la question de l’existence d’un impératif thérapeutique qui, dans des situations spécifiques, nous obligerait à réaliser une édition du génome au niveau de la lignée germinale dans le cadre de la procréation assistée. Afin de répondre à cette question centrale nous développons quatre scénarios spécifiques dans lesquels le diagnostic préimplantatoire (DPI) ne représente pas une alternative acceptable à l’édition du génome germinal pour des raisons médicales, éthiques ou – du point de vue des futurs parents – morales ou religieuses. Cet article traite de quatre constellations différentes de cas résultant des raisons mises en avant pour s'opposer au DPI ainsi que de la nécessité ou de l’inutilité d’un ultérieur « DPI de contrôle » Ces cas sont discutés sur la base d’hypothèses portant sur les facteurs contextuels et sur les présupposés théoriques. En conclusion, nous soulignons que si nos hypothèses sont correctes, il n’y a probablement aucun impératif thérapeutique justifiant l’édition du génome au niveau de la lignée germinale. Nous arrivons à cette conclusion parce qu’une intervention au niveau de la lignée germinale n’est probablement pas susceptible d’affecter la personne. Cependant, nous mettons en garde le lecteur sur le fait que notre conclusion est préliminaire et qu’elle doit être examinée avec soin dans des futurs travaux instruits par le débat bioéthique et par les éventuelles objections. (shrink)

J. L. Austin showed that performative speech acts can fail in various ways, and that the ways in which they fail can often be revealing, but he was not concerned with understanding performative failures that occur in the context of poetry. Geoffrey Hill suggests, in both his poetry and his prose writings, that these failures are more interesting than Austin realized. This article corrects Maximilian de Gaynesford’s misunderstanding of Hill’s treatment of this point. It then explains the way in which (...) Hill’s understanding of the performative restrictions on poetry relate to his conception of poetry’s role, analogous to that of the Saturnalian misruler, in establishing the authority of ordinary language. (shrink)

Après avoir présenté et expliqué la notion de cognition distribuée, je situerai l'analyse qu'elle permet au sein des sciences cognitives et de la sociologie. Mes buts sont de montrer en quoi la théorie de la cognition distribuée contribue aux théories de la psychologie et de la sociologie, et réciproquement comment les théories de la sociologie et de la psychologie peuvent être recrutées pour expliquer l'existence de systèmes de cognition distribuée. La troisième section de ce chapitre est centrée sur les relations (...) entre psychologie et théorie de la cognition distribuée. Elle montre que la sociologie de la cognition distribuée béné à être une sociologie cognitive de la cognition distribuée. La quatrième partie continue cet argument, mais en soulignant les phénomènes typiquement sociologique qui interviennent dans la constitution et l'évolution des systèmes de cognition distribuèe. (shrink)

Nell'alto medioevo vi erano tre possibilità per il filosofo che volesse difendere l'esistenza degli universali: in primo luogo ante rem, seguendo la linea platonico-agostiniana degli universali trascendenti e questa è la via teologica; in secondo luogo la via post rem, cioè la via del concettualismo, conosciuta oggi come astrattismo, per cui gli universali sono il prodotto dell'astrazione della mente e questa è una via logica; la terza via è quella in re e difende gli universali immanenti che esistono negli universali (...) ed è una risposta ontologica. La seconda via fu difesa da Boezio nel secondo commento a Porfirio. La prima teoria è stata generalmente accettata da tutti i filosofi dell'alto medioevo eccetto Abelardo, mentre la terza via, quella degli universali immanenti, che ha come fonti antiche l'Isagoge di Porfirio e le Categoriae di Aristotele, fu difesa principalmente da quattro autori: Giovanni Scoto Eriugena, Anselmo d'Aosta, Odone di Cambrai e Guglielmo di Champeaux. L'A. prende in esame e confronta le soluzioni di Anselmo di Canterbury e Odone di Cambrai. (shrink)

Hot-cold empathy gaps are a pervasive phenomena wherein one’s predictions about others tend to skew ‘in the direction’ of one’s own current visceral states. For instance, when one predicts how hungry someone else is, one’s prediction will tend to reflect one’s own current hunger state. These gaps also obtain intrapersonally, when one attempts to predict what one oneself would do at a different time. In this paper, we do three things: We draw on empirical evidence to argue that so-called hot-cold (...) empathy gaps arise when one projects one’s own current state into a simulation about another. Second, we argue that this process does not typically confer knowledge, even when the predictions it produces happen to be accurate. Third, we suggest that these results can be used to develop a challenge for L.A. Paul's view that authentic action sometimes requires subjective knowledge of one’s own values and how these values relate to relevant outcomes. We then sketch an alternative view of the epistemic grounds of authenticity, one on which authenticity requires a kind of understanding. The relevant form of understanding can be achieved by subjective knowledge but can also be achieved elsewise, such as through testimony from a close friend about what one values. (shrink)

Based on a close reading of the debate between Rawls and Sen on primary goods versus capabilities, I argue that liberal theory cannot adequately respond to Sen’s critique within a conventionally neutralist framework. In support of the capability approach, I explain why and how it defends a more robust conception of opportunity and freedom, along with public debate on substantive questions about well-being and the good life. My aims are: to show that Sen’s capability approach is at odds with Rawls’s (...) political liberal version of neutrality; to carve out a third space in the neutrality debate; and to begin to develop, from Sen’s approach, the idea of public value liberalism as a position that falls within that third space.En me basant sur une lecture attentive du débat entre Rawls et Sen sur les biens premiers versus les capabilités, je soutiendrai que la théorie libérale est incapable, dans un cadre neutraliste conventionnel, de répondre adéquatement à des injustices dans le domaine de la santé. À partir de l’approche des capabilités, j’explique pourquoi et comment cette approche permet de défendre une conception plus robuste de l’opportunité et de la liberté, de même qu’un débat public sur des questions substantielles concernant le bien-être et la vie bonne. Mes objectifs sont : de clarifier le rapport entre le neutralisme de Rawls et sa défense des biens premiers,, de démontrer les implications de la critique des capabilités de Sen, et, d’esquisser une troisième position dans le débat sur la neutralité versus le perfectionnisme – à savoir, celle d’un perfectionnisme motivé par des considérations de légitimité. (shrink)

This article attempts to explain the value that we assign to the presence of friends at the time when life is ending. It first shows that Aristotle’s treatment of friendship does not provide a clear account of such value. It then uses J. L. Austin’s notion of performativity to supplement one recent theory of friendship – given by Dean Cocking and Jeanette Kennett – in such a way that that theory can then account for friendship’s special value at our time (...) of death. (shrink)

BioéthiqueOnline was launched in March 2012 as a non-peer reviewed journal with the aim of providing a platform to facilitate and encourage the development of a bilingual bioethics community in Canada and internationally. In light of discussions amongst the Editorial Committee over the past few months regarding the growth of the journal, we have decided to move to a peer-reviewed process for articles submitted to the journal.

In this thesis three independent answers to the question ‘what is attention?’ are provided. Each answer is a description of attention given through one of the perspectives that people have on the mental phenomenon. The first answer is the common-sense answer to the question, and is an account of the folk psychology of attention. The understanding of attention put forward here is of attention as a limited, divisible resource that is used in mental acts. The second answer is the empirical (...) answer to the question, and is an account of the metaphysics of attention. The understanding of attention put forward here is the account of attention proposed by Christopher Mole in his theory of attention as cognitive unison. The third answer is the experiential answer to the question, and is an account of the phenomenology of attention. The understanding of attention put forward here is of attention as a kind of directed mental effort. These three answers to the question are shown to be intimately related to each other, and to inform each other in important ways. They are also shown to be fundamentally different answers to each other with none being reducible to another, or more important than another. In the end, they will be found to be answers that arise from the differing perspectives that people are restricted to when considering the nature of mental phenomena, perspectives that must be recognised if an account of such phenomena is to be provided. (shrink)

This paper asks whether a necessity can be the source of necessity. According to an influential argument due to Simon Blackburn, it cannot. This paper argues that although Blackburn fails to show that a necessity cannot be the source of necessity, extant accounts fail to establish that it is, with particular focus on Bob Hale’s essentialist theory and Christopher Peacocke’s ‘principle-based’ theory of modality. However, the paper makes some positive suggestions for what a satisfactory answer to the challenge must (...) look like. (shrink)

What follows is an attempt to do some conceptual housekeeping around the notion of secret law as provided by Christopher Kutz (2013). First I consider low-salience (or merely obscure) law, suggesting that it fails to capture the legal and moral facts that are at stake in the case which Kutz used to motivate it. Then I outline a theoretical contrast between mere obscurity and secrecy, in contrast to the 'neutral' account of secrecy provided by Sissela Bok (1989). The upshot (...) of the two sections is that low-salience law is neither secret law nor necessarily problematic, though it closely resembles a kind of law that is both secret and problematic: namely, those legal obscurities that subvert manifest interests related to the informational needs of citizens. The ensuing argument undermines the fiction of constructive presence found in Austin and Blackstone. (shrink)

L’érosion actuelle de la confiance du public envers les campagnes de vaccination et les décisions de politiques publiques qui y sont associées, aggravée par des scandales comme ceux relatifs à la pandémie H1N1 et l’utilisation du Tamiflu™, risque de diminuer de façon significative l’efficacité de ces interventions importantes pour la santé publique. Un manque de confiance de la population envers les acteurs de santé publique peut conduire à une méfiance accrue face aux interventions, pouvant ainsi compromettre l’atteinte des objectifs recherchés (...) par une intervention spécifique et, conséquemment, avoir un impact important sur les bénéfices attendus pour la population visée par cette intervention. Dans la production des avis d’experts, les membres des comités consultatifs d’experts en immunisation (CCEI) peuvent avoir une influence importante sur la prise de décision publique, notamment, sur la sélection par les décideurs de santé publique de vaccins en particulier et la façon dont les campagnes de vaccination seront déployées. En contrepartie de cette influence sur les décisions publiques, une indépendance et une transparence sont attendues de leur part puisque des mécanismes de divulgation et de gestion de conflits d’intérêts (CI) imparfaits peuvent affecter négativement la confiance du public à l’égard de telles décisions. Il apparaît donc important de s’assurer que des mécanismes de gestion des CI, transparents et robustes, existent pour ces comités. Dans cette étude, les avis ou rapports d’évaluation de la pertinence de la vaccination préparés par un CCEI au Québec ont été examinés pour quatre types de maladies évitables par la vaccination (infections invasives à méningocoques et à pneumocoques, coqueluche et virus du papillome humain). Le but était de : 1) identifier les CI divulgués par les membres du CCEI dans leurs rapports comparativement à ceux déclarés dans leurs publications scientifiques pour ces mêmes infections ; 2) analyser la nature des CI (réel, potentiel, apparent, personnel, financier, institutionnel, etc.) et l’impact potentiel (risque) sur la prise de décision impartiale et sur la confiance du public ; et 3) évaluer les mécanismes de gestion de CI actuellement utilisés par ce CCEI. Les résultats de cette étude montrent que très peu de rapports du CCEI contiennent une section sur les CI par rapport à la pléthore divulguée dans les publications scientifiques publiées par les membres du CCEI. De plus, les CI divulgués dans les rapports fréquemment ne correspondent pas à ceux décrits dans les publications scientifiques. Il serait donc important d’introduire des mesures visant à accroître la transparence des experts en immunisation et d’améliorer les mécanismes de divulgation et de gestion des CI afin de veiller à ce que la confiance du public envers les décideurs en santé publique soit maintenue et améliorée. (shrink)

Dans notre société de plus en plus digitalisée, avons-nous vraiment le choix d’adopter ou non les technologies? Comment cette digitalisation impacte-t-elle les personnes âgées en particulier et son écosystème? Quels sont les enjeux éthiques soulevés par cette digitalisation? Ce texte vise à amener des éléments de réflexions en lien avec ces enjeux selon le point de vue de divers experts des domaines de la technologie, du vieillissement et de la bioéthique. Ces experts se sont rencontrés lors d’un symposium ayant eu (...) lieu à Angers, France, en octobre 2019. Le texte est un compte-rendu des échanges et points de vue de ces experts, ainsi que des discussions ouvertes qu’ils ont eues avec l’assistance, portant sur les principaux enjeux soulevés par cette digitalisation selon la perspective des personnes âgées, des proches-aidants, des soignants, de la société et de la recherche. (shrink)

Indem dieser Band sich auf das Verhältnis von Naturerkennen und Natursein konzentriert, thematisiert er einen wesentlichen Ausschnitt aus dem weiten Spektrum von Böhmes philosophischer Arbeit. Um die Naturthematik möglichst breit zu entfalten und für Querverbindungen offenzuhalten, ist der vorliegende Band in drei Abschnitte gegliedert. Im ersten Abschnitt stehen Charakter und Reichweite der wissenschaftlichen Erkenntnis von Natur im Mittelpunkt. Der zweite Teil des Bandes stellt alternative Perspektiven auf Natur vor. Im dritten Teil schließlich stehen der Mensch und sein Verhältnis zu sich (...) selbst im Mittelpunkt der Untersuchungen. Inhaltsverzeichnis Krohn, Wolfgang: Wissenschaftsentwicklung zwischen Dezentrierung und Dekonstruktion. Stehr, Nico: Von den Grenzen der Macht wissenschaftlicher Erkenntnis. Schäfer, Wolf: Zweifel am Ende des Baconschen Zeitalters. Kamper, Dietmar: Wissen ist Ohnmacht. Macht ist Unwissen. Gamm, der Technik. Janich, Peter: Zeit und Natur. Kimmerle, Heinz: »Es ist Zeit, daß es Zeit wird«. Wie kann Zeit Zeit werden? Schiemann, Gregor: Natur auf dem Rückzug. Zur Relevanz der aristotelischen Unterscheidung von Natur und Technik. Hauskeller, Michael: Ist Schönheit eine Atmosphäre?. Zur Bestimmung des landschaftlich Schönen. Schmitz, Hermann: Situationen und Atmosphären. Zur Ästhetik und Onthologie bei Gernot Böhme. Rehmann-Sutter, Christoph: Über Relationalität. Was ist das »Ökologische« in der Naturästhetik? Meyer-Abich, Klaus Michael: Erinnerung an die natürliche Mitwelt. Andreas-Griesebach, Manon: Idee plus Erfahrung. Goethes Begründung eines neuen Typs von Naturwissenschaft. Engelhardt, Dietrich von: Madame de Stael über Naturphilosophie, Naturwissenschaft und Medizin in De l'Allemagne. Deneke, Michael: Schramm, Engelbert: »Soziale Naturwissenschaft«. Zwischen Sozialwissenschaften und Naturwissenschaften. Böhme, Hartmut: Enthüllen und Verhüllen des Körpers. Biblische, mythische und künstlerische Deutungen des Nackten. Lippe, Rudolf zur: Eine Logik des gestischen Wissens. Müller, Rudolf Wolfgang: Gernot Böhme - Anima naturaliter japonica. Hoffmann, Gisbert: Das menschliche Sein als mediales. Martens, Ekkehard: »Natürlich« denken?. Heideggers Pseudosokratismus als Irrationalismus. Fleischer, Helmut: Naturalität ohne Naturalismus. Zum lebensweltlichen Fundus jeder höheren Erkenntnis-Artistik. Gerhard: Technik als Medium. Grundlinien einer Philosophie. (shrink)

Christoph Andreas Leonhard Creuzer (1768-1844), che dedicherà la propria vita alIa carriera ecclesiastica e aIle attività benefiche, pubblica nel 1793 - ancora giovane ed entusiasta della filosofia - un'opera che suscita un certo scalpore, le Considerazioni scettiche sulla libertà del volere, sulla quale prendono posizione, polernicamente, anche Fichte e Schelling. Pur accogliendo i princlpi della filosofia critica, Creuzer sostiene che l'idea di libertà come autonornia della volontà, quale Kant l'ha definita, conduca nienterneno che alio spinozismo, ossia alia negazione dei concetti (...) di imputazione, merito e colpa. Mascherandosi dietro uno scetticismo di comodo, Creuzer mostra corne tale conclusione spinoziana, a cui Kant ha tentato inutilmente di sottrarsi, sia l'esito obbligato tanto della sua filosofia teoretica quanto di quella pratica, che pure mirava in prima istanza a salvaguardare la responsabilità morale. (shrink)

Eseul urmărește variatele abordări pe care cercetătorii le-au încercat în studierea rolului intelligence-ului în politica națională și internațională. Acesta ia în considerare numeroasele strategii metodologice şi epistemologice care au caracterizat studiul „intelligence-ului” de-a lungul ultimilor 50 de ani şi argumentează că, încă de la începutul lor, studiile asupra „intelligence-ului” au fost caracterizate prin interdisciplinaritate și deschidere față de diferite abordări conceptuale. Istoricii, politologii, sociologii și profesioniștii și-au adus cu toții contribuția la domeniul în plină extindere al cercetărilor legate de chestiunile (...) de „intelligence”. În concluzie se poate afirma despre intelligence cercetarea interdisciplinară poate fi unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui nou subdomeniu și se poate argumenta necesitatea unei extindere şi adâncire a agendei studiilor de intelligence. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 3-9 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159. (shrink)

This article presents an analysis of the bust of Galileo that Vincenzo Vela created for his house and studio at Ligornetto. The work carries symbolic significance in that it was conceived by the Ticinese artist for the pilaster on the right hand side of the principal entrance to the villa, as a counterpart to the bust of Christopher Columbus on the left. It thus served to perpetuate a long-standing literary topos which started at the beginning of the 17th century (...) and which was made use of during the Risorgimento to celebrate Italian ascendency within a European context. Through this work Vela reveals his adherence to patriotic ideals that he had previously expressed through his active participation in the first Italian War of Independence, fighting in the anti-Austrian ranks. (shrink)

The article presents the idea that works of art are technologies for self-transformation and contextualises this idea within the discursive field of “aesthetic thinking”. It takes L. A. Paul’s concept of “transformative experiences” as a reference point and analyses the materiality of music as an example for an artistic medium through which these transformations can be initiated in a paradigmatic way. Contemporary philosophies of art by Alva Noë, Georg Bertram, and Christoph Menke, all dealing with the influence of art on (...) the self, are referenced and tentatively mapped onto one another, followed by a final presentation of twelve theses that subsume the leading ideas. (shrink)

Can we think without language? Two researchers from the University of Nevada – Christopher L. Heavey and Russell T. Hurlburt – think the answer is yes. The idea that humans can think without language is also supported by Evelina Fedorenko, a neuroscientist at MIT’s McGovern Institute, and Rosemary Varley, a neuroscientist at University College London.

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o mulțime de noi teorii care vor apare în domeniul științelor sociale și o dezvoltare fără precedent a tehnologiilor. (...) Noua paradigmă a revoluției științifice și tehnologice a făcut progrese rapide, iar lumea a intrat într-o nouă eră a inovației, cu schimbări profunde. Accentele actuale sunt puse pe spațiul cosmic și controlul genetic. Cercetarea și dezvoltarea științifică creativă va deveni principala activitate a umanității. -/- CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 3-10 ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS23812. (shrink)

Whilе thе rоbust аnd pоsitivе аssоciаtiоn bеtwееn еducаtiоn аnd pоliticаl еngаgеmеnt hаs bееn widеly dоcumеntеd, thе dirеct cаusаl link is still а subjеct оf dеbаtе. This study cоntributеs tо thе оngоing dеbаtе by еxаmining whеthеr thеrе еxists а cаusаl еffеct оf еducаtiоn оn pоliticаl еngаgеmеnt. Explоiting thе plаusibly еxоgеnоus vаriаtiоn in еducаtiоn inducеd by thе cоmpulsоry schооling rеfоrms аcrоss 39 cоuntriеs, wе find thаt еducаtiоn cultivаtеs pоliticаl intеrеst, prоmоtеs thе аcquisitiоn оf pоliticаl knоwlеdgе, аnd fоstеrs suppоrtivе аttitudеs tоwаrds pоliticаl frееdоms. (...) Nеvеrthеlеss, thе bеttеr еducаtеd аrе nо mоrе likеly tо vоtе in еlеctiоns nоr аdоpt аny spеcific pоsitiоn in thе lеft-right pоliticаl spеctrum. (shrink)

Whilе thе rоbust аnd pоsitivе аssоciаtiоn bеtwееn еducаtiоn аnd pоliticаl еngаgеmеnt hаs bееn widеly dоcumеntеd, thе dirеct cаusаl link is still а subjеct оf dеbаtе. This study cоntributеs tо thе оngоing dеbаtе by еxаmining whеthеr thеrе еxists а cаusаl еffеct оf еducаtiоn оn pоliticаl еngаgеmеnt. Explоiting thе plаusibly еxоgеnоus vаriаtiоn in еducаtiоn inducеd by thе cоmpulsоry schооling rеfоrms аcrоss 39 cоuntriеs, wе find thаt еducаtiоn cultivаtеs pоliticаl intеrеst, prоmоtеs thе аcquisitiоn оf pоliticаl knоwlеdgе, аnd fоstеrs suppоrtivе аttitudеs tоwаrds pоliticаl frееdоms. (...) Nеvеrthеlеss, thе bеttеr еducаtеd аrе nо mоrе likеly tо vоtе in еlеctiоns nоr аdоpt аny spеcific pоsitiоn in thе lеft-right pоliticаl spеctrum. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, (...) de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție „să facă referire la numele lui Dumnezeu”, să „sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român”, să evidențieze „rolul (...) pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării” și – nu în ultimul rând – să recunoască „necesitatea predării religiei în școală.” In acest articol, explorez, în limitele spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că – și de a explica de ce – niciuna dintre ele nu este o solicitare „rezonabilă”. Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și – mai ales – că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România „nu există religie de stat” și că „statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee”. (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Lucrările în care Pr. Dumitru Stăniloae analizează spiritualitatea românească, fie că este vorba de cele din perioada interbelică sau de cele de dinainte şi după 1989, reprezintă încercări ale marelui teolog, o voce respectate în toate mediile culturale din ţară şi străinătate, de a schiţa caracteristicile esenţiale ale poporului român şi drumul pe care acesta trebuie să-l urmeze în cadrul noilor structuri europene fără a-şi pierde identitatea culturală şi spirituală. Ideile Pr. Stăniloae trebuie analizate în această direcţie şi comparate cu (...) ale altor gânditori din perioadele în care a fost tratată tema elementelor specifice româneşti care să facă posibilă viaţa acestui popor într-un mediu de multe ori ostil. Pe de altă parte, gândirea teologului român se dovedeşte a fi unitară, ideile formulate în perioada de tinereţe fiind preluate şi amplificate structural la vârsta maturităţii. Însemnările Pr. Stăniloae referitoare la satul românesc pot fi extinse asupra tuturor caracteristicilor spirituale naţionale, reprezentând cheia de înţelegere a perspectivei marelui teolog: „Se cuvine să vedem spiritualitatea satului românesc aşa cum a fost trăită în tot cursul istoriei poporului român, spre a încuraja persistarea în ea, împotriva ispitelor influenţelor străine care ameninţă să ne desfiinţeze ca neam cu propria noastră fiinţă”. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu (...) era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins. (shrink)

Compte tenu de la critique de la méthodologie de la recherche interdisciplinaire dominante impliquant des études linguistiques comme élément principal, en particulier la linguistique clinique, Cummings (2014) propose qu’« il est peut-être approprié à ce stade de déplacer le débat sur des bases non empiriques ». Dans Cummings (2014), elle entame un tel débat sur la base de la philosophie de la langue et de la pragmatique. Dans cet article, je propose d’élargir ce débat en incluant l’apport de (...) la philosophie de la science. Je présente la façon dont on peut mener des recherches linguistiques dans le paradigme des sciences empiriques tel qu’exposé dans Bunge (1967, 1973, 2003) et limité par l’hypothèse d’Altmann (1978) sur la nature autocréée et autorégulatrice du langage. (shrink)

Despre moarte, durere, doliu, viaţa de după moarte şi nemurire. De ce trebuie să murim ca oameni pentru a trăi ca specie. "Nimeni nu vrea să moară. Chiar și cei care doresc să ajungă în cer, nu ar vrea să moară pentru a ajunge acolo. Și totuși, moartea este destinația pe care o împărtășim cu toții. Nimeni nu a scăpat vreodată. Și aşa şi trebuie, pentru că Moartea este foarte probabil cea mai bună invenție a Vieții. Este agentul de schimbare (...) a Vieţii. Ea şterge pe cele vechi pentru a face loc celor noi. În momentul ăsta noul eşti tu, dar într-o zi, nu peste mult timp, vei deveni treptat vechi, și vei fi şters la rândul tău. Îmi pare rău că sună aşa de dramatic, dar este cât se poate de adevărat. Timpul tau este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altcuiva. Ai grijă să nu fii prins în dogme - trăind prin rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să înece propria ta voce interioară. Și cel mai important, ai curajul să urmezi inima și intuiția ta. Ele știu cumva deja ce îți dorești tu cu adevărat să devii. Orice altceva este de importanţă secundară." (Steve Jobs) CUPRINS: Moartea - Termeni asociaţi - Senectutea - Semne de moarte biologică - Conceptul de moarte - Moartea în societate şi cultură - Uitarea veşnică - - Uitarea şi Subiectivitatea - - În filosofie Moartea programată a celulelor - Istorie - Tipuri - - Apoptoza - - Autofagia - - Alte tipuri - Originea evolutivă Obiceiuri mortuare - Înmormântarea - - Istorie - - Motivaţii pentru înmormântare umană - Cimitire - - Obiceiuri şi practici în cimitire - - - Flori - - - Pietre - - - Cruci - - Cimitire şi superstiţie - Preotulsul în religia ortodoxă - - Serviciul religios - - Coliva - - Când se practică parastasul - - Litate Doliul - Procesul de doliu - Reacţii - Cinci identităţi ale persoanelor în doliu - Ştiinţa durerii - - Cele patru traiectorii Bonanno ale durerii - Teoria celor cinci etape - Procese fiziologice şi neurologice - Teorii evolutive ale doliului - - Riscuri - - Complicaţii ale doiului Experienţe aproape de moarte - Caracteristici - Studii - - Varianţa în studiile EAM - - Analiza neurobiologică şi psihologică - - Starea REM - - Visul lucid - - Psihologia computaţională - - Efecte - - Cercetarea inter-culturală - - Studiile Van Lommel - - Studiul AWARE Nemurirea - Abordări ştiinţifice - Abordări religioase - Nemurirea biologică - - Specii biologice nemuritoare - - Evoluţia îmbătrânirii - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - Nemurirea tehnologică - - Crionica - - Încărcarea minţii la calculator - - Cibernetica - - Nemurirea evoluţionară - Puncte de vedere religioase - - Religia greacă antică - - Marii maeştri - - Budism - - Creştinism - Etica nemuririi - - Indezirabilitatea nemuririi - Sufletul - - Abordări filosofice - - - Socrate şi Platon - - - Aristotel - - - Avicenna şi Ibn al-Nafis - - - Toma de Aquino - - - Immanuel Kant - - - James Hillman - - - Filosofia minţii - Scientologia Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - Filozofia vieţii de Apoi - - Filozofia modernă - - Filozofia procesului - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Religiile abrahamice - - Iudaism - - Olam Haba - - Reîncarnarea în tradiţia evreiască - - Creştinismul - Istoricitatea şi originea Învierii lui Isus - - Contextul istoric - - Învierea lui Iisus Nemorţi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Moroi - Scheleţi - - Mit şi folclor - Strigoi - - Etimologie - - Istorie - - Diferite tipuri de strigoi - - Cum ajunge cineva strigoi - - Prevenţie - - În cultura populară - Vampiri - - Etimologie - - Credinţe populare - - - Descriere şi caracteristicile comune - - - Credinţe non-europene - - Vampiri psihici - - - Vampiri energetici - Vârcolaci - - Caracteristici - - Apotropaice - - Vârcolacul şi Occidentul - Zombi - - Apocalipsa zombi - - - Ideea - - - Elementele arhetipale Aspecte culturale ale morţii - Înmormântarea în diferite culturi - Durerea şi doliul - Tradiţii mortuare - - Sacrificii umane şi animale - - Filozofia, religia şi mitologia morţii - - Personificări ale morţii - - Simbolismul numeric în Asia de Est - - Glorificarea şi fascinaţia morţii - Mitul originii morţii - - Africa - - Oceania - - - Polinezia - - Civilizaţia occidentală - - - Mitologia greacă - Moartea pe Internet - - E-mail - - Facebook - - Dropbox - - Google - - MySpace - - Twitter - - Wikipedia - - YouTube - - Moştenirea digitală Dispariţia omului ca specie - Percepţia riscului de extincţie umană - Soluţii propuse - În cultura populară Arta - Sculptura - - Gisant - - Îngerul durerii - Picturi - - Moartea lui Sardanapal - Poezii - - Alexandru Vlahuţã, "Din prag..." - - George Bacovia, “Decor” - - George Coşbuc, “Moartea lui Fulger” - - Lucian Blaga, “Omule” - - Mihai Eminescu, “Cu mâine zilele-ţi adaogi” - - Ştefan Augustin Doinaş, “Moartea Ofeliei” Citate Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Mistificări istoriografice. Un scaun episcopal neocupat de „ctitorul de frunte al Filocaliei”. Cum să împiedici intelectualii și cohortele de tărani să-l aculte pe Sfântul de la Sâmbăta care „predica dumnezeiește”. Rectitorirea Mănăstirii Prislop a urmat rectitoririi Mânăstirii Brâncoveanu. Lagăre și închisori de exterminare unde a pătimit Starețul de la Sâmbăta si apoi de la Prislop. Dresații învățământului post-comunist și stupefianta lor credulitate. Părintele Arsenie Boca își vedea propriile suferințe viitoare. Securitatea sovietică nu l-a gasit vinovat. Mărturia unui elev trecut prin (...) „Moara lui Kalușek”. Minciuni securiste văzute de cercetătorii de azi ca adevăr revelat. Lățirea minciunii în spusele călugărului Teofil Pârâian. Paradigma „Arsenie Boca – Părăian” după modelul Eliade -Culian’ si Noica – Liicean’ de promovare a „înlocuitorilor”. Uciderea în anii ‘80 a unui preot polonez asemănătoare cu schingiuirea Părintelui Arsenie Boca la 79 de ani. Mărturii în răspăr cu istoria prefabricată în arhivele Securității și difuzată prin pangare, prin librării și prin internet de cercetători precum A.N. Petcu, G. Enache, V. Manea, F. Bichir etc. (shrink)

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită) O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice. Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică (...) și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile. Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne. CUPRINS: Fizica - Scurtă istorie - Fizica şi filozofia - Teorii de bază în fizică - - Fizica clasică - - Fizica modernă - - Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă - Cercetarea în fizică - - Metode ştiinţifice - - Teorie şi experiment - Domenii de aplicare şi obiective - - Domenii de cercetare - - Direcţii de dezvoltare - - Direcţii actuale de cercetare Teorii - Fizica teoretică - - Teorii recunoscute - - Teorii propuse - - Teorii marginale Teorii recunoscute - Termodinamica - - Legile termodinamicii - - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Mecanica statistică - Relativitatea specială - - Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale - - Invarianţa vitezei luminii - - Lipsa unui cadru de referinţă absolut - - Echivalenţa dintre energie şi masă - - Simultaneitatea - - Evoluţia teoriei relativităţii speciale - Teoria relativităţii generale - - Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale - - Gaura de vierme - - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - - Concluzii - Mecanica cuantică - - Descrierea teoriei - - Formularea matematică - - Interacţia cu alte teorii ale fizicii - - Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice - - - Istoria - - - Filozofia - - - Viitorul - - Optica cuantică - - - Electronica cuantică - - Laser - - - Concepte de bază - - - Terminologie - - - Construcţia unui laser - - - Fizica laserilor - - - Extreme Light Infrastructure - - - Arme cu laser - Teoria câmpului cuantic - - Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite - - Câmpuri cuantice - Modelul Standard - - Teste, predicţii şi provocări Teorii propuse - Teoria finală (Theory of everything) - - Idei speculative - Teoria marii unificări - Teoria M - - Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia - - Caracteristici ale teoriei M - Gravitaţia cuantică în buclă - - Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală - - Buclele Wilson şi reţelele de spin - - Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică - - Testele experimentale de GCB - Emergenţa Teorii marginale - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich Concepte - Mecanica clasică - - Istoria - - Statica - - - Vectori - - - Forţa - - - Momentul forţei - - - Ecuaţiile de echilibru - - - Momentul de inerţie - - - Solide - - - Fluide - - Dinamica - - - Principii - - - Dinamica liniară şi de rotaţie - - - Forţa - - - Legile lui Newton - - Frecarea - - - Legile frecării uscate - - - Reducerea frecării - Materia - - Antimateria - Energia - - Legile conservării în fizică - - - Filosofia legilor de conservare - - Masa - - - Masa inerţială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - - Cantitatea de mişcare (impulsul) - - - Cantitatea de mişcare în mecanica clasică - - - Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă - - - Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică - - Momentul cinetic - - Spinul - - - Istoria - - - Aplicaţii - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - - Viteza - - Forţa - - - Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă - - - Unităţi imperiale de forţă - - Momentul forţei - Sisteme fizice - Unde - - Exemple de unde - - Proprietăţi caracteristice - - Unde transversale şi longitudinale - - Polarizarea - - Descriere fizică a unei unde - - Unde de deplasare - - Ecuaţia undelor - - Entanglementul cuantic - - Magnetism - - - Dipoli magnetici - - - Modele de materiale magnetice - - Electricitatea - - - Istorie - - - Puterea electrică - - - Curentul electric - - - Fenomene electrice în natură - - Radiaţia electromagnetică - - Temperatura - - - Unităţi de temperatură - - - Bazele teoretice - - - Capacitatea termică - - - Temperatura în gaze - - - Măsurarea temperaturii - - - Temperaturi negative - - Entropia - - - Schimbarea de entropie în motoarele termice - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - - Măsurarea entropiei - - Informaţia în fizică - - - Informaţia clasică vs informaţia cuantică - - - Informaţii clasice - - - Informaţiile fizice şi entropia - Tranziţii - - Tranziţii de fază - - - Clasificarea tranziţiilor de fază - - - - Clasificarea Ehrenfest - - - - Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază - - - Proprietăţi ale tranziţiilor de fază - - - - Puncte critice - - - - Simetria - - - - Exponenţi critici şi clase de universalitate - - Supraconductibilitatea - - - Istoria - - - Teorii ale supraconductibilităţii - - - Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii - - - Proprietăţile elementare ale supraconductorilor - - Superfluiditatea Forţe fundamentale - Gravitaţia - - Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton - - - Forma vectorială - - - Istorie - - - Reticenţele lui Newton - - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Teoria relativităţii generale a lui Einstein - - - Mecanica cuantică şi ondulatorie - - Situaţii specifice - - - Gravitaţia Pământului - - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului - - - Gravitaţia și astronomia - - - Radiația gravitațională - - - Viteza gravitaţiei - Electromagnetism - - Descrierea matematică - - Câmp electric E - - Metoda electromagnetică - - Electrostatica - - - Serii triboelectrice - - - Generatoare electrostatice - - - Neutralizarea sarcinilor - - - Inducţia sarcinilor - - - Electricitatea "statică" - Forţa nucleară slabă - Forţa nucleară tare Particule - Particule elementare - - Proprietăţi conceptuale - - - Dimensiunea - - - Compoziţia - - Modelul Standard în fizica particulelor elementare - - - Fermioni fundamentali - - - - Antiparticule - - - - Cuarci - - - Bosoni fundamentali - - - - Gluoni - - - - Bosoni electroslabi - - - - Bosonul Higgs - - Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Atomi - - Modele istorice de atomi - - Nucleul atomic - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluţia actuală - Electroni - - Istoria - - Detalii tehnice - - Electricitate - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W şi Z - - Bosonul Higgs - Gravitoni - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicaţii - - Telefonul – particulă - - Comunicaţii cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Cvasiparticule - - Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp - - Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective - - Efectul asupra proprietăţilor colective - - Istoria - Fononi - - Unde de reţea - - Fononi acustici şi optici Subdomenii - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - - Propagarea undelor: nivele de presiune - - - Propagarea undelor: frecvenţa - - - Transducţia în acustică - Astrofizica - - Erupţii solare - - - Evoluţia exploziilor solare - - - Impactul exploziilor solare asupra omenirii - - - - Ejecţia masei coronariene - - - - Misiunile spaţiale - - - - Întreruperi de energie electrică - Fizica atomică, moleculară, şi optică - - Apa grea - - Osmoza - Fizica computaţională - Fizica materiei condensate - Criogenia - Mecanica fluidelor - Optica - - Optica clasică - - Optica modernă - Fizica plasmei - Fizica particulelor - - Istoria - - Modelul Standard - - Fizica particulelor experimentală - - Obiecţii - - Politici publice Metode - Metode ştiinţifice - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Observaţia - - - Ipoteza - - - Predicţia - - - Verificarea - - - Evaluarea - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - Mărimi fizice - Măsurători fizice - Analiza dimensională - - Exemplu aplicat - Statistica Tabele - Legile fizicii - Constante fizice - Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură - - Origine - - Scrierea SI - - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI - - - Lungime (l) - - - Masa (m) - - - Timp (t) - - - Curentul electric (I) - - - Temperatura termodinamică (T) - - - Cantitatea de substanţă (n) - - - Intensitatea luminoasă (I) - - Unităţi SI derivate - - Prefixe SI în fizică - - - Unităţi folosite în afara SI - Unităţi fizice - - Unităţi ca dimensiuni - - Unităţi de bază şi derivate - - Conversia unităţilor - - Prefixele in sistemul SI - - Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice Istoria - Fizica în antichitate - Fizica în Evul Mediu - Fizica în sec. XVI-VIII - Fizica în sec. XIX - Fizica în sec. XX Probleme nerezolvate în fizică Domenii interdisciplinare - Fizica aplicată (Fizica tehnologică) - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranţele maşinii Domenii înrudite - Relaţia fizicii cu alte domenii - - Cerinţe preliminare - - Applicaţii şi influenţe - Astronomia - - Scurtă istorie - - Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie. - - - După subiect - - - Modalităţi de obţinere a informaţiilor - - Telescoape - - - Tipuri de telescoape - - Planetele rătăcitoare - Biofizica - - Subiecte în biofizică şi domenii conexe - - Biofizicieni celebri - Chimia fizică - - Concepte-cheie - Cosmologia - - Subiecele din cosmologie includ: - - - Cosmologia fizică - - - Cosmologii alternative - - - Cosmologia filosofică - - - Cosmologia religioasă - Electronica - - Exemplu - Geofizica - - Metode - - - Geodezie - - - Sonde spaţiale - - Cutremure - Fizica chimică - Ingineria - - Sarcina ingineriei - - Rezolvarea problemelor - - Utilizarea calculatoarelor - - Etimologia - - Conexiunile cu alte discipline - Ştiinţa materialelor Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - Contact . (shrink)

Internetul a schimbat complet modul nostru de viață, fiind considerat unul dintre cele mai benefice progrese tehnologice ale secolului XXI. Totul se vinde și se cumpără acum pe Internet, inclusiv distracția. Internetul face lumea mai mică, pentru că am putea comanda sau comercializa orice în întreaga lume. Și în această societate virtuală suntem cu toții comentatori, editori și creatori. Îți poți imagina cum ar fi viața acum fără Internet? Închide ochii pentru un minut și gândește-te la cum a fost viața (...) înainte de Internet. Pentru unii, Internetul este ocazia ideală de a scăpa de realitate, în timp ce pentru alții este cea mai bună oportunitate de a socializa și a se împrieteni cu persoane din toată lumea. Poveștile personale devin publice; problemele locale devin globale. -/- ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT34520. (shrink)