This paper offers and account of the "system" of probable reasoning presented in Hume's Treatise and first Enquiry. The system is sceptical because it takes our beliefs to be the product of naturally occurring psychological mechanisms rather than logically sound judgment, and because it declares those beliefs to be ultimately unjustifiable. This paper explains how Hume was nonetheless able to provide for a logic of probable reasoning, grounded on natural, but unjustifiable beliefs.

This paper reviews the principal objections that Hume's Scots "common sense" contemporaries had to his account of the understanding. In the absence of any but the most scant evidence of Hume's own reactions to these criticisms, it weighs what he might have said in his own defense.

This is a brief overview of the main topics and conclusions of my book, _Consciousness, Time, and Scepticism in Hume's Thought_ (Routledge, 2024).

Aristotle lists six different hexeis (stable states of the soul) in Nicomachean Ethics Book VII. The three to be avoided are akrasia (lack of self-control), vice, and beastliness. Their mirrors, the three to be praised, are enkrateia (self-control), virtue, and superhuman virtue. While the beastial and superhumanly virtuous fall out of discussion, the other four remain a focus for most of Book VII. Aristotle thinks that he has described four reliable ways in which people act always or hōs epi to (...) polu (for the most part). However, I argue that he has only given us enough information to delineate three hexeis. On my interpretation, the akratēs (person lacking self-control) and the enkratēs (self-controlled person) are the same kind of person, they differ only in degree. They exist on a spectrum, while the other two hexeis are distinct kinds of people. While this is hardly the received view, I am convinced that it is consistent with the text. By his own lights, Aristotle does not have a description of the akratēs as differing from the enkratēs making a mistake. Therefore, I want to group them together, rather than draw a bright line between them. First, the mistake of the akratēs is very narrow. She does not know, or knows only in the way the drunk person knows, the conclusion to the good practical syllogism. Second, akrasia is only about an excess of the bodily pleasures associated with food and sex. Aristotle lists eleven other areas where her behavior is undetermined. Third, the akratēs and enkratēs lack the psychological unity that I argue the virtuous and vicious each possess. Therefore, I conclude that the akratēs and enkratēs are the same kind of person. The upshot of my view is that, because it focuses on the positives rather than the negatives, it exhorts us to be better people. (shrink)

In Aristotle’s account of change, lacking a form is called privation (Physics I.7 191a14). For example, someone takes on the form of being musical only from previously having the privation of being unmusical. However, he also states that “shape and nature are spoken of in two ways, for the privation too is in a way form” (Physics II.1 193b19). I will demonstrate that these seemingly contradictory statements are not actually in tension. Since all perceptible matter must be enformed, we would (...) have trouble discussing things that have yet to undergo generation, like menstrual fluid, and things that have undergone corruption, like corpses, if we did not cite the privation as a sort of form. I will argue that, given his commitment to hylomorphism, Aristotle is committed to privation being a form in a qualified sense. It cannot be a form in an unqualified sense because privation often spoils the matter such that it can no longer be reformed. The fact of the matter is we cannot draw a bright line between privation and form because the two are contraries and can be said to hold to different degrees at different points on a spectrum. (shrink)

This article is the SECOND of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the SIXTH of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the FIRST of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the FIFTH of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This short article provides intriguing evidence that the Bible was encoded by its original redactors. It then proposes innovative interpretations of some of the Bible's important words and stories.

This book compares Hindu nondual philosophy to that of Baruch Spinoza, demonstrating the similarity of Spinoza’s ideas to Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism. The book is well researched, but it is written in an informal style suitable for both scholars and the educated general public. There is already some scholarly literature comparing Spinoza’s philosophy to Śaṅkara’s Vedānta, but none of it has focused, as this book does, on philosophy of mind, and none of it has included nondual Kashmiri Shaivism in the comparison. (...) Among other things, the important distinction between Śaṅkara’s Vedānta and nondual Kashmiri Shaivism is brought to the fore by looking at those two philosophies through the lens of Spinoza. “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the THIRD of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the FOURTH of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This "book review" was published as the preface of Karl Renz's entertaining book If You Wake Up, Don't Take It Personally: Dialogues in the Presence of Arunachala (Aperion 2011). The subject matter is Neo-Vedānta.

Considers Goethe's Italienische Reise in regard to Adorno's notion of "late style," with especial focus on the role of Ovid's poetry in the work.

It will be the thesis of this paper that there are among our mental acts some which fall into the category of real material relations. That is: some acts are necessarily such as to involve a plurality of objects as their relata or fundamenta. Suppose Bruno walks into his study and sees a cat. To describe the seeing, here, as a relation, is to affirm that it serves somehow to tie Bruno to the cat. Bruno's act of seeing, unlike his (...) feeling depressed, his putative thinking-about-Santa-Claus or his musing, abstractedly, about the tallest spy, has at least two fundamenta: it is, as a matter of necessity, dependent for its existence upon both Bruno himself and the cat that he sees. This idea will naturally raise echoes of Russell's doctrine of knowledge by acquaintance. 'I am acquainted with an object', Russell tells us, 'when I have a direct cognitive relation to that object, i. e. when I am directly aware of the object itself' (1918, p. 209). And indeed a distinction in many ways like that between acquaintance and description will find a place within the theory here projected, but there are crucial differences. (shrink)

This Study has covered Post Graduate Students of four University of Gujarat State including Sardar Patel University, M. S. University, Gujarat University and DDIT University. The data collected from 400 P G Students 100 students from each university for the study under the research design of descriptive cum exploratory in nature. The Questionnaire is used for this research consists of 50 Questions. As a Consideration of that the youth or students are the future for any nation so level of understanding (...) of youth about human rights is very important to know. If human rights knowledge is not up to mark among youth or students, it's a serious issue for the youth and nation as well. As a Social Worker, to maintain equality, non discrimination, protection and development is a mission. So, Human Rights is a one of the best weapon to all social worker to achieve main goals as mentioned before. Mehul Rabari | Dr. S. D. Mishra "Youth and Human Rights - A Research Study among University Student" Published in International Journal of Trend in Scientific Research and Development (ijtsrd), ISSN: 2456-6470, Volume-1 | Issue-1 , December 2016, . (shrink)

The focus in this essay will be upon the paradoxes, and foremostly in set theory. A central result is that the librationist set theory £ extension \Pfund $\mathscr{HR}(\mathbf{D})$ of \pounds \ accounts for \textbf{Neumann-Bernays-Gödel} set theory with the \textbf{Axiom of Choice} and \textbf{Tarski's Axiom}. Moreover, \Pfund \ succeeds with defining an impredicative manifestation set $\mathbf{W}$, \emph{die Welt}, so that \Pfund$\mathscr{H}(\mathbf{W})$ %is a model accounts for Quine's \textbf{New Foundations}. Nevertheless, the points of view developed support the view that the truth-paradoxes and (...) the set-paradoxes have common origins, so that the librationist resolutions of the set theoretic paradoxes are at the same time resolutions of the truth theoretic paradoxes. Both the librationist resolutions of the set theoretic paradoxes and the truth theoretic paradoxes have non-trivial philosophical implications: librationist set theories have the consequence that there are no absolutely uncountable sets, and librationist truth theories allow the use of syntactical modalities in ways which circumvent limitations as those of \parencite{Montague1963}, and a truth predicate which is useful for more precise philosophical discourse. (shrink)

Since 1537 Marco Antonio Zimara’s Tabula cum dilucidationibus in dictis Aristotelis et Averrois has been one of the most efficient and largely used instruments for a swift and at the same time precise access to the philosophical topics discussed in Aristotle’s works and in Averroes’ commentaries as well. In this paper the long and laborious gestation of Zimara’s Tabula is taken into account, starting with the notes in a 1507 edition of Aristotle’s works.

Despite the proliferation of studies on corporate social responsibility (CSR), there is a lack of consensus and a cardinal methodological base for research on the quality of CSR communication. Over the decades, studies in this space have remained conflicting, unintegrated, and sometimes overlapping. Drawing on semiotics—a linguistic-based theoretical and analytical tool, our article explores an alternative perspective to evaluating the quality and reliability of sustainability reports. Our article advances CSR communication research by introducing a theoretical-cum-methodological perspective which provides unique insights (...) into how to evaluate the quality of CSR communication. Particularly, we illustrate the application of our proposed methodology on selected U.K. FTSE 100 companies. Our two-phased analysis employed the Greimas Canonical Narrative Schema and the Semiotic Square of Veridiction in drawing meanings from selected sustainability/csr reports. In addition, we present a distinctive CSR report quality model capable of guiding policy makers and firms in designing sustainability/csr reporting standards. (shrink)

Aptamimamsa by Ācārya Samantabhadra (2nd century CE) starts with a discussion, in a philosophical-cum-logical manner, on the Jaina concept of omniscience and the attributes of the Omniscient. The Ācārya questions the validity of the attributes that are traditionally associated with a praiseworthy deity and goes on to establish the logic of accepting the Omniscient as the most trustworthy and praiseworthy Supreme Being. Employing the doctrine of conditional predications (syādvāda) – the logical expression of reality in light of the foundational principle (...) of non-absolutism (anekāntavāda) – he faults certain conceptions based on absolutism. He finally elucidates correct perspectives on issues including fate and human-effort, and bondage of meritorious (punya) or demeritorious (pāpa) karmas. (shrink)

‘What is characteristic of every mental activity’, according to Brentano, is ‘the reference to something as an object. In this respect every mental activity seems to be something relational.’ But what sort of a relation, if any, is our cognitive access to the world? This question – which we shall call Brentano’s question – throws a new light on many of the traditional problems of epistemology. The paper defends a view of perceptual acts as real relations of a subject to (...) an object. To make this view coherent, a theory of different types of relations is developed, resting on ideas on formal ontology put forward by Husserl in his Logical Investigations and on the theory of relations sketched in Smith's "Acta cum fundamentis in re". The theory is applied to the notion of a Cambridge change, which proves to have an unforeseen relevance to our understanding of perception. (shrink)

Fotografiile acestui album s-au adunat, neprogramatic și fără pretenții artistice, în timpul recentei vizite pe care am făcut-o în România, în vara anului 2023. O vizită cu inima îngreunată de dor. Drumurile mele s-au întins mai mult pe Dunăre și pe Olt, de-a stânga și de-a dreapta acestor ape care au desenat și determinat o bună parte din istoria românilor. Instanțele foto sunt surprinse în și împrejurul Orșovei, Drobetei Turnu Severin, Cazanelor Dunării, Craiovei și Bălceștilor natali. Textele însoțitoare sunt eboșe (...) cu tentă poetică, așa cum le-au inspirat, instant, locurile văzute, oamenii (re)întâlniți și sentimentele prezente/trezite/reamintite în sufletul autorului. (shrink)

While Strawsonians have focused on the way in which our “reactive attitudes”—the emotions through which we hold one another responsible for manifestations of morally significant quality of regard—express moral demands, serious doubt has been cast on the idea that non-blaming reactive attitudes direct moral demands to their targets. Building on Gary Watson’s proposal that the reactive attitudes are ‘forms of moral address’, this paper advances a communicative view of praise according to which the form of moral address distinctive of the (...) praise-manifesting reactive attitudes (approbation, gratitude) is moral invitation. Like moral demand, moral invitation is a species of directive address presupposing its target’s possession of distinctive agential capacities and, when valid, provides its addressee with reason to give the addressor’s directive discursive uptake. While blame’s demands issue imperatival reasons for compliance (e.g. to acknowledge wrongdoing, apologize, etc.), praise’s invitations provide discretionary reasons to accept credit in jointly valuing the significance of the act for the praiser. In addition to its phenomenological plausibility and contribution to the already fecund Watsonian-cum-Strawsonian program, the invitational view helps render intelligible the power of our praise practices to facilitate the formation and enrichment of our interpersonal relationships. (shrink)

In Truth and Objectivity, Crispin Wright argues that because truth is a distinctively normative property, it cannot be as metaphysically insubstantive as deflationists claim.1 This argument has been taken, together with the scope problem,2 as one of the main motivations for alethic pluralism.3 We offer a reconstruction of Wright’s Inflationary Argument (henceforth IA) aimed at highlighting what are the steps required to establish its inflationary conclusion. We argue that if a certain metaphysical and epistemological view of a given subject matter (...) is accepted, a local counterexample to IA can be constructed. We focus on the domain of basic taste and we develop two variants of a subjectivist and relativist metaphysics and epistemology that seems palatable in that domain. Although we undertake no commitment to this being the right metaphysical cum epistemological package for basic taste, we contend that if the metaphysics and the epistemology of basic taste are understood along these lines, they call for a truth property whose nature is not distinctively normative—contra what IA predicts. This result shows that the success of IA requires certain substantial metaphysical and epistemological principles and that, consequently, a proper assessment of IA cannot avoid taking a stance on the metaphysics and the epistemology of the domain where it is claimed to be successful. Although we conjecture that IA might succeed in other domains, in this paper we don’t take a stand on this issue. We conclude by briefly discussing the significance of this result for the debate on alethic pluralism. (shrink)

This article explores an overlooked motif in the Critique of Pure Reason: the Damsel in Distress. Kant uses the trope to motivate his first Critique on a narrative level. Reason is depicted as a high-born female subject in a hopeless predicament, unable to free herself. A hero rescues her, not by liberation, but by discipline, mirroring the myth where the rescued female is appropriated through marriage. The paper examines the parallels between this popular trope and the narrative of the first (...) Critique, arguing that Kant’s choice of this motif is due to cultural and political biases. While this narrative aligns with Kant’s goal of establishing philosophy as a strict science, it marginalizes the also present, progressive potential of Kant’s concept of the highest faculty as a hermeneutical, world-making, and orienting capacity as means for universal cum critical thinking. The discussion proceeds from (1) argumentatively relevant methodological considerations, to showing that Kant (2) does use the damsel in distress in the Critique of Pure Reason. Subsequently, (3) with regard to the reasons for the choice of the narrative, it is argued that it is based on the convictions about the nature of women that Kant advocates in the Observations on the Beautiful and the Sublime and in his Anthropology. (4) Insofar as narratives and metaphors shape convictions and delineate the realm of the conceivable, Kant’s narrative choice undermines his own conception of reason, according to which the highest faculty is to be understood positively as an active, hermeneutic and orienting ability as well as a selfreflective basis for critical thinking. The discussion ends (5) with a conclusion. (shrink)

Contrary to what many interpretations claim, according to Bayle faith does not completely eliminate reason. It intervenes to reveal factual truths that can only be known through revelation (for example, that God allowed Adam and Eve to sin). To these factual truths can be applied a rational principle (an axiomatic and evident one, according to Bayle, which he calls a "common notion"), namely, that "what God does is well done." God allowed sin, so we must think it was justified, even (...) if we don't understand why. This approach is what I call, cum grano salis, Pierre Bayle's theodicy. (shrink)

Monists and pluralists disagree concerning how many ordinary objects there are in a single situation. For instance, pluralists argue that a statue and the clay it is made of have different properties, and thereby are different. The standard monist’s response is to hold that there is just a single object, and that, under the description “being a statue”, this object is, e.g., aesthetically valuable, and that, under the description “being a piece of clay”, it is not aesthetically valuable. However, Fine (...) provided an ontological reading of the expression “an object under a description”: the theory of rigid embodiments. The debate between monists and pluralists reduplicates in the domain of ordinary occurrences, like walks and conferences. Specifically, they disagree whether an occurrence in progress (also called “process”) like John’s walk that is happening at tn is identical to some completed occurrence (also called “event”) like John’s walk that happened between, e.g., t1 and tn. Under the adoption of the pluralist’s position, the article aims to provide a novel theory of ordinary occurrences that develops the ontological reading of “under a description” to account for occurrences in progress and completed occurrences. As a first result, we formulate a theory according to which both occurrences in progress and completed occurrences are rigid embodiments. As a second result, we argue that the suggested theory is explanatorily powerful to the extent it solves two puzzles that we call “the Puzzle from the Completion of a Process” and “the Metaphysical-cum-Semantical Puzzle”. (shrink)

Graham Priest has formulated the minimally inconsistent logic of paradox (MiLP), which is paraconsistent like Priest’s logic of paradox (LP), while staying closer to classical logic. We present logics that stand to (the propositional fragments of) strong Kleene logic (K3) and the logic of first-degree entailment (FDE) as MiLP stands to LP. That is, our logics share the paracomplete and the paraconsistent-cum-paracomplete nature of K3 and FDE, respectively, while keeping these features to a minimum in order to stay closer to (...) classical logic. We give semantic and sequent-calculus formulations of these logics, and we highlight some reasons why these logics may be interesting in their own right. (shrink)

Whilе thе rоbust аnd pоsitivе аssоciаtiоn bеtwееn еducаtiоn аnd pоliticаl еngаgеmеnt hаs bееn widеly dоcumеntеd, thе dirеct cаusаl link is still а subjеct оf dеbаtе. This study cоntributеs tо thе оngоing dеbаtе by еxаmining whеthеr thеrе еxists а cаusаl еffеct оf еducаtiоn оn pоliticаl еngаgеmеnt. Explоiting thе plаusibly еxоgеnоus vаriаtiоn in еducаtiоn inducеd by thе cоmpulsоry schооling rеfоrms аcrоss 39 cоuntriеs, wе find thаt еducаtiоn cultivаtеs pоliticаl intеrеst, prоmоtеs thе аcquisitiоn оf pоliticаl knоwlеdgе, аnd fоstеrs suppоrtivе аttitudеs tоwаrds pоliticаl frееdоms. (...) Nеvеrthеlеss, thе bеttеr еducаtеd аrе nо mоrе likеly tо vоtе in еlеctiоns nоr аdоpt аny spеcific pоsitiоn in thе lеft-right pоliticаl spеctrum. (shrink)

The view that an agent’s cognitive processes sometimes include proper parts found outside the skin and skull of the agent is gaining increasing acceptance in philosophy of mind. One main empirical touchstone for this so-called active externalism is Edwin Hutchins’ theory of distributed cognition (DCog). However, the connection between DCog and active externalism is far from clear. While active externalism is one component of DCog, the theory also incorporates other related claims, which active externalists may not want to take on (...) board. DCog implies a shift away from an organism-centred cognitive science to a focus on larger socio-technical-cum-cognitive systems. In arguing for this shift, proponents of DCog seem to accept that socio-cultural systems have some form of agency apart from the agencies of the individuals inside them. I will tentatively suggest a way in which such a notion of agency can be cashed out. (shrink)

Virușii coabitează de cca. 300 milioane de ani cu oamenii. Uneori, virușii pot infecta oamenii pe scară largă. Dar, cum a fost posibilă actuala pandemie? Încălzirea globală determină fenomene meteorologice extreme care au dus la o creștere a bolilor infecțioase. Noul climat poate susține vectori epidemiologici pentru perioade mai lungi de timp, creând condiții mai favorabile replicării și apariția de noi vectori. În cazul bolilor infecțioase emergente, se consideră că există o graniță peste care s-a sărit deja. Virușii au, în (...) mod normal, o zonă nativă („rezervorul” lor), din care nu ar trebui să fie împinși afară. Se creează astfel o intimitate periculoasă, cu „puncte fierbinți” care includ locații precum piețele, care devin adevărate focare de epidemii. DOI: 10.13140/RG.2.2.16634.11202. (shrink)

An overview of the problem of constructing extension combinatorially from qualities cum dispositional powers. In the model recommended here, Grassmann's algebra provides the combinatorial structure while Machian elements give the content.

Co-authored research paper written with José Vela Castillo on the subject of Pablo Román's wall of 1,000 images, Vienna, 2013. -/- “Vienna” or “The Wall” is an ongoing project by architect/artist Pablo Román that, upon its completion, will consist of the round number of 1,000 images taped onto an off-white wall. One of the many walls he has designed/produced in the past months (architectural or otherwise), its elementary condition is at the same time enhanced and diminished by its very presence (...) as wall-cum-images, or as images-out-of-a-wall, eroding its foundational condition to a flickering-tele-techno-pixelated spectral apparatus. Its radically modern and outdated presence reconfigures contemporary reflections on what architecture and what the modern is, indirectly referencing “Fundamentals,” the 2014 Venice Architecture Biennale curated by Rem Koolhaas. (shrink)

This paper aims to investigate Allan Gibbard’s norm-expressivist account of normativity. In particular, the aim is to see whether Gibbard’s theory is able to account for the normativity of reason-claims. For this purpose, I first describe how I come to targeting Gibbard’s theory by setting out the main tenets of quasi-realism cum expressivism. After this, I provide a detailed interpretation of the relevant parts of Gibbard’s theory. I argue that the best reading of his account is the one that takes (...) normativity to be carried by a controlled, coherent, comprehensive set of norms. Finally, I present a potential obstacle to Gibbard’s approach: the regress problem. The idea is to examine the structure of the non-cognitive state expressed and find it inadequate due to the possibility of an infinite regress in the justification of the norms whose acceptance it contains. I then end the paper with some concluding remarks. (shrink)

Volumul de articole, studii, cuvântări şi Pastorale publicat la Editura Mitropolia Olteniei din Craiova în anul 1986 trebuie văzut şi analizat, pentru o bună şi corectă înţelegere, în lumina vremurilor în care a apărut. În acelaşi timp, ideile pe care IPS Nestor Vornicescu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, le dezvoltă în scrierile sale sunt actuale şi după aproape 30 de ani de la strângerea lor între paginile aceleaşi cărţi, după ce văzuseră lumina tiparului cu ani în urmă în diferite reviste (...) din ţară şi străinătate, semn că autorul dovedeşte o putere impresionantă de a rămâne viu prin scrierile sale într-o epocă în care totul era dictat şi atent controlat şi cenzurat de la centru. În zilele noastre, într-o perioadă în care cei ce abordează teme ca „patriotism”, „românism”, „idealul strămoşilor”, „istoria naţională”, „pacea pe pământ”, „munca”, „dreptatea” ş.a. sunt consideraţi a fi spirite retrograde şi contaminate de perioada apusă şi de tristă amintire, cuvintele IPS Nestor Vornicescu referitoare la aceste idei rămân de o actualitate ce îi lasă pe mulţi fără replică. În ciuda faptului că anumite cuvinte şi expresii au fost acaparate de doctrina comunistă, schimbându-li-se sensul, ele reprezintă constante şi permanenţe atât ale spiritului nostru naţional, cât şi virtuţi creştine despre care s-a vorbit şi trebuie să se vorbească şi să fie respectate pentru a putea să ne orientăm într-o Europă din care ele nu au dispărut nicio clipă din discursul oficial sau particular şi în care România îşi caută coordonatele naţionale pentru a se adapta după integrarea atât de mult dorită de toţi. „Volumul Pace pe pământ îl adevereşte pe Mitropolitul şi Academicianul Nestor Vornicescu ca ierarh şi teolog pe linia învăţăturii şi a tradiţiei Ortodoxiei româneşti, iubitor şi luptător pentru ţară şi popor, pentru pace şi înţelegere între oameni şi neamuri, pentru apărarea păcii şi a vieţii. Concluzia categorică este că pacea – salvgardarea, apărarea, întărirea, impunerea şi permanentizarea ei urbi et orbi – constituie imperativul vital al zilelor noastre, cum arată autorul pe bună dreptate”.2. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Whilе thе rоbust аnd pоsitivе аssоciаtiоn bеtwееn еducаtiоn аnd pоliticаl еngаgеmеnt hаs bееn widеly dоcumеntеd, thе dirеct cаusаl link is still а subjеct оf dеbаtе. This study cоntributеs tо thе оngоing dеbаtе by еxаmining whеthеr thеrе еxists а cаusаl еffеct оf еducаtiоn оn pоliticаl еngаgеmеnt. Explоiting thе plаusibly еxоgеnоus vаriаtiоn in еducаtiоn inducеd by thе cоmpulsоry schооling rеfоrms аcrоss 39 cоuntriеs, wе find thаt еducаtiоn cultivаtеs pоliticаl intеrеst, prоmоtеs thе аcquisitiоn оf pоliticаl knоwlеdgе, аnd fоstеrs suppоrtivе аttitudеs tоwаrds pоliticаl frееdоms. (...) Nеvеrthеlеss, thе bеttеr еducаtеd аrе nо mоrе likеly tо vоtе in еlеctiоns nоr аdоpt аny spеcific pоsitiоn in thе lеft-right pоliticаl spеctrum. (shrink)

The recent Covid-19 global health crisis not only brings into sharp relief the current problems afflicting the international intellectual property regime (IIPR) but also calls into question its legitimacy as an international authority. Against this backdrop, the article aims to launch an investigation into the legitimacy of the IIPR, as an international co-ordinative authority, designed to protect IP rights without prejudice to international trade norms. Drawing on Raz’s service conception of authority, it explores whether the IIPR lives up to its (...) promises by enabling co-ordination between states over IP rights without undermining the initial balance on which it is founded, struck between developing and developed countries, as well as between international protection of IP- cum-trade rights and domestic regulatory autonomy. It does so by classifying the historical evolution of the IIPR under three different phases: (i) its foundation, (ii) before, and (iii) after the TRIPS-plus. Upon showing the legitimacy challenges inherent in its undemocratic foundation, the article points to the success of the regime in finding a balance between conflicting interests before the TRIPS-plus era. Later, it underlines the many challenges that come with linking the IIPR to the investment regime and argues that the FTAs and frequent regime-shifting activities put further pressure on the authority and legitimacy of the regime. Stressing the importance of democratic participation for the legitimacy of any co-ordinative authority, the article casts doubt on the IIPR’s legitimacy and concludes by raising some points to overcome the ongoing legitimacy challenges. -/- . (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

The paper examines the loss of African identity within the modern/ contemporary era. African identity has been a recurrent theme in all domains of African studies, serving as a major intellectual concern of many African scholars. Debates on the reality of African Philosophy are anchored on the questions surrounding African identity giving rise to thoughts and contents of that philosophy. Despite the volumes already generated on the theme, the controversial circumstances that engendered the subject of African identity makes its intellectual (...) concern sustainable and almost inexhaustible. The question of African identity is basically an ontological question of the reality of Africa cum the being of an African. The series of infiltration and appraisals of Africa by foreign elements tend to plunge the continent into crises of identity. In addition to the various approaches to the subject, the nature-culture perspective presents the argument that if culture is ideally the product of a people’s nature, African culture represents the objective manifestation of the Africanity of the continent and its organic/holistic content. Such frame of thought embellished with philosophic tools provides further locus for a more feasible and stable definition of African identity as the holistic nature and character of being African. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

This paper investigates how later medieval intellectuals dealt with perspectiva – the medieval discipline of optics, which had seen considerable popularity in Latin Europe since the 13th century and was epitomized in several “books of knowledge” of differing scopes, levels of difficulty and intended audience. This paper is focused narrowly on one of these intellectuals – Reimbotus de Castro (fl. 1350s–1380s), who was not only personal physician to the Roman Emperor Charles IV but was also a diligent copyist and abbreviator (...) of many quadrivial and medical texts, and the owner of several codices now kept in the Bibliotheca Palatina. One of these codices, Pal. lat. 1380, includes two optical treatises copied by Reimbot himself. A closer reading of these texts, hitherto unnoticed by historians of medieval science, provides fresh insight into the reception of optical knowledge in the intellectual milieu of Paris in the 1360s, when Reimbot resided here. The first text is Reimbot’s reportatio of lectures on the famous optical textbook Perspectiva communis by John Peckham; the second is Reimbot’s redaction of the unknown optical compendium Perspectiva cum sit una. Finally, this paper addresses the issue of why optics was interesting at all for people at the intersection of the scholarly and courtly communities like Reimbot (and late medieval scholars generally). It is suggested that medieval optics, being useful for astronomical observations, could be considered a sort of auxiliary discipline for astrology and astrological medicine. (shrink)

Recently, given the fomenting protests following the murders of George Floyd, Breonna Taylor and Ahmaud Arbery (amongst countless others), much discussion has erupted amongst contemporary artist-activists about the proper place for art and the aestheticization of politics. This is, of course, by no means a novel conversation. Historically, the aestheticization of politics has been disparaged perhaps most vocally by those such as Adorno and Horkheimer, but this critique has its most well-known roots in Plato. Plato’s critique is levelled at the (...) theatre and poetry, particularly the habituation effects of its consumption; specifically, Plato saw that the tragedy embodied by those performers inhabiting the stage and the enraptured audiences who engaged at the level of emotions. Plato censured the putatively groundless feelings demonstrated by actors and their transposition, artificiality’s ripple effect. Consider, for example, the actor performing the role of Achilles who extravagantly expresses grief without truly undergoing it. Audience members inhere towards an unmerited emotional hunger-cum-satisfaction for those putatively irrational feelings of loss by way of weeping and wailing. For Plato, such identification is devoid of proper evaluative grounding and, therefore, is corruptive. Plato’s critique can be considered an evaluation of the kind of rational emotional arrest that occurs through artificial emotional uptake. However, one could counter Plato’s position by noting how, regardless of whether these emotions are performed or the actors “truly” feel them, they may serve a political purpose and greater ends—bridging the audience together with performer/artist, allowing an “as if” simulative scenario. (shrink)

This paper deals with the question whether some morally normative content is grounded in the dialogical practice that both Apel and Habermas call argumentative discourse, and if so how to demonstrate that it is so grounded. Apel (unlike Habermas) claims that discourse has rationally necessary conceptual presuppositions; that morally normative content is part of such presuppositions; and that this can be ascertained in transcendendal reflection, i.e. by a kind of transcendental argument. I argue that these claims can be charitably interpreted (...) but require clarifications of their key concepts, i.e. “discourse”, “validity claims”, “performative self-contradiction”, and “community of communication”. I argue that discourse as a practice of reason-sensitive agents who are communicatively connected via argumentation can be explained by its normatively constitutive aim, namely fixing the true values of our reasons; that the primary level of validity claims are claims concerning good reasons; that performative self-contradictions are pragmatic-cum-logical inconsistencies that we can know apriori to be incompatible with discourse’s constitutive aim; and finally, that competent discourse participants can know apriori that they would be performatively inconsistent if they flouted a moral kernel that is intrinsic in discourse. (shrink)

In view of the critique of the methodology of the dominant interdisciplinary re-search involving language studies as the main component, in particular clinical linguistics, Cummings (2014) proposes that “It is perhaps appropriate at this point to move the debate onto non-empirical grounds.” In Cummings (2014: 113) she starts such a debate on the grounds of the philosophy of language and pragmatics. In this article, I propose to expand that debate by including the input of the philosophy of science. (...) I start the discussion by presenting the way one may carry out language research in the paradigm of empirical sciences from the perspective outlined in Bunge (1967, 1973, 2003) and constrained by Altmann’s (1978) assumption about self-originating and self-regulatory nature of language. (shrink)

The paper inculcates the path of modern education by implementing cum ensuing the form and content of moral education from the stances of prescriptivist R. M Hare and existentialist Sartre. In the first part of the paper, Hare’s tune for language-centric moral concepts and its prescriptive plus universalistic application for society enhance an outlook for moral education where learners should be taught to apply morality from a prescriptive sense, not by memorizing it in a descriptive manner. Besides, Sartre’s existentialist appeal (...) delineates moral education as a free choice of a learner where any institutional hegemony becomes trivial. The second part of the paper focuses on the content of moral education. What sort of moral laws make the content of moral education justifiable? Here Russell’s approach takes a pertinent role. We should secure modern education from the social and state’s anarchism. A way out that I depict in the last section of the paper stresses on moral education that evades itself from the repression of the pedagogue or rigid principles. Modern education should quest for why and liberal neutrality not by following the rigid rules obediently. Moral education teaches children about their own rights and the rights of the other in a beneficial manner. (shrink)

Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu (...) era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins. (shrink)

We lead off this issue of Childhood and Philosophy with a collection of testimonies, homages, and brief memoirs offered from around the world in response to the death of the founder of Philosophy for Children, Matthew Lipman on December 26, 2010, at the age of 87. To characterize Lipman as “founder” is completely accurate, but barely evokes the role he played in conceiving, giving birth to, and nurturing this curriculum cum pedagogy that became a movement, and which has taken root (...) in over 40 countries, from Iceland to Nigeria to Taiwan to Chile and everywhere in between. The movement itself is broader than the program, which has in fact experienced multiple transformations in multiple contexts over its half-century of life. In fact, as many of the testimonies below either state outright or imply, the movement is an emancipatory one and thus implicitly political, infused with all the long-suffering hope for our species inspired in us by the fact of natality, and by our own intuitive faith in the transformative power of reason—or as Lipman came to call it, “reasonableness.” For those seized by its educational possibilities, it presents a sudden influx of sunlight and fresh air into an institution long stultified by its own rigid habitus, and promises the reconstruction of schooling in the image of authentic democratic practice that recognizes and honors the unique capacities of children. As Philosophy in the Classroom—Lipman’s first and now classic statement of educational philosophy--puts it, the movement promises a re-orientation of the goal of education from information (or “learning”) to meaning, and inaugurates the dialogue with childhood and children that follows from that. Lipman was not just founder of this movement but creator, inventor, developer, convener, organizer, faithful soldier, ambassador, apologist, polemicist, propagandist, and, finally, undying optimist. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)