Metodologia, în analiza intelligence, constă din metodele folosite pentru a lua decizii despre amenințări, în special în cadrul disciplinei de analiză a informațiilor. Teoria prismatică a lui Robert Flood, denumită de alții drept pluralism metodologic, folosește metafora pentru a descrie gândirea creativă și de transformare, respectiv o prismă care descompune lumina în culorile sale componente prin dubla refracție. Tehnicile analitice structurale sunt folosite pentru a provoca judecata, la identificarea mentalităților, depășirea prejudecăților, stimularea creativității și gestionarea incertitudinii.

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the (...) class='Hi'>intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Preocupările statelor în vederea organizării mai eficiente a structurilor şi managementului agențiilor/serviciilor de informații, au crescut în special după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, prin adoptarea unor forme organizatorice mai flexibile eficiente pentru realizarea acestor obiective, sporind în mod evident utilitatea şi performanțele acestora. În esență, agențiile/serviciile intelligence au scopul de căuta şi procura date, a le analiza şi transforma în informații necesare conducerii politice, economice şi militare a unui stat, în procesul ciclului informațional. pe care (...) l-am descris anterior. Modul cum în care este organizat şi se desfăşoară acest proces determină structura şi modul de funcționare a unei agenții/serviciu de informații. Astfel, o structură generală a unei agenții/serviciu intelligence ar putea avea următoarele (principale) componente de: conducere, culegere, exploatare, tehnice, protecție, administrative. (shrink)

Serviciile de informații interne, externe și militare, serviciile de securitate și alte departamente de informații și protecție realizează cunoașterea, prevenirea, contracararea sau înlăturarea, după caz, a amenințărilor la adresa securității naționale. În asigurarea stării de securitate, un rol fundamental îl reprezintă cunoașterea disfuncționalităților, vulnerabilităților, factorilor de risc, amenințărilor și pericolelor la adresa acesteia, care se realizează prin identificarea/transmiterea de către alte organe competente, a priorităților informaționale, căutarea și obținerea de informații Pentru securitate, analiza/prelucrarea acestora și transmiterea/diseminarea acestora către factorii (...) de decizie împuterniciți din punct de vedere legal pentru prevenirea și contracararea deciziilor. Acest obiectiv se realizează prin acțiunile operative specifice structurilor de informații, instituțiilor statului, integrate organic în administrația statului, pe baza unui suport juridic adecvat, a responsabilității depline a autorităților politice și a controlului parlamentar. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor (...) poate fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații de a procesa informații este în centrul competențelor organizatorice și manageriale, iar strategiile unei organizații trebuie să fie proiectate pentru a îmbunătăți funcționalitatea și eficiența corporativă și, întrucât sistemele de management care furnizează această capabilitate au devenit formalizate și automatizate, competențele (...) sunt testate dur la mai multe niveluri. Organizațiile trebuie să fie capabile să învețe și să se adapteze în moduri care nu au fost niciodată atât de evidente înainte. Managementul strategic implică formularea și punerea în aplicare a obiectivelor și inițiativelor majore luate de conducerea de vârf a unei companii în numele proprietarilor, luând în considerare resursele și o evaluare a mediilor interne și externe în care organizația evoluează. El implică conceptele conexe de planificare strategică și gândire strategică. Prin analiza afacerii se identifică nevoile de afaceri și se stabilesc soluțiilor la problemele de afaceri. Soluțiile includ adesea o componentă de dezvoltare sisteme-software, dar pot consta și în îmbunătăţirea procesului, schimbarea organizațională sau planificarea strategică și elaborarea politicilor. CUPRINS: Afaceri - Formele de bază de proprietate - Clasificări - Management - - Restructurarea întreprinderilor de stat - Reglementări organizaţionale şi legislative - Evidenţa contabilă - - Procesul - Marketing - - Orientarea spre client - - Orientarea organizaţională - - - Comportamentul de turmă - - - Alte orientări - - Cercetarea în marketing - - - Mediul de marketing - - - Segmentarea pieţei - - - Tipuri de cercetare de piață - Publicitate - - Teoria publicităţii - - - Modele ierarhia-efectelor - - - Marketing mix - - Medii pentru publicitate - - Semiotica - - Efecte de gen în procesarea publicității - Inteligența în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - Antreprenoriat - - Definiţie - - Decizii antreprenoriale - - - Antreprenoriatul ca o proiectare a relațiilor individuale/oportunități - - - Percepţia antreprenorială - - - Stiluri antreprenoriale - - Aspecte psihologice - Franciza - - Cele mai mari lanțuri de franciză - - Taxe și termeni contractuali - - Justificare și comutarea riscului - - Obligațiile părților - - Francize sociale - - Franciza logistică de la terți - - Franciza de evenimente - - Francize la domiciliu Managementul afacerii - Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - Managementul strategic - - Definiţie - - - Formularea - - - Implementarea - - - Diverse definiții ale strategiei - - Concepte și cadre - - - Analiza SWOT - - - Curba de experiență - - - Strategia corporativă și teoria portofoliului - - - Avantaj competitiv - - - Structura industriei și a rentabilitatea - - - Strategii competitive generice - - - Lanțul valoric - - - Competențe de bază - - - Teoria afacerii - - Gândirea strategică - - Planificarea strategica - - - Analiza mediului - - - Planificarea scenariului - - - Măsurarea și controlul implementării - - - Evaluarea - - Limitări - - Abordări pentru managementul strategic - - - Ierarhia de strategie - Managementul relațiilor de afaceri - - Tendințe în dezvoltarea MRA - - Prezentare generală și obiective - - - Ca disciplină - - - Ca rol organizațional - - - Ca model - - Ciclurile de viață ale MRA - - Principiile MRA - - - Măsurare și analiză - - - Scop - - - Reputație și încredere - - - Guvernare - - - Limite - - - Schimb și reciprocitate - Managementul relațiilor de intreprindere - - Instrumente și metodologii - Software de afaceri - - Tipuri de instrumente de afaceri Analiza afacerii - Tehnici de analiză de afaceri - - PESTLE - - Heptaliza - - MOST - - SWOT - - CATWOE - - Cele şase pălării în gândire ale lui de Bono - - Cinci "De ce" - - MoSCoW - - VPEC-T - - SCRS - Cercetarea analitică - - Cercetarea analitică vs. analiză - - Exemple - - - Optimizarea de marketing - - - Cercetarea analitică de portofoliu - - - Cercetarea analitică de risc - - - Cercetarea analitică digitală - - - Cercetarea analitică de securitate - - - Cercetarea analitică în software - - Provocări - - Riscuri - Evaluarea afacerii - - Standardul și premisa valorii - - Standardele de valoare - - Premise de valoare - - Elemente ale evaluării afacerii - - - Condițiile economice - - - Analize financiare - - - Normalizarea situațiilor financiare - - - Venituri, active și abordări de piață Strategia de afaceri - Cele trei procese ale strategiei în afaceri - - Formularea strategiei - - Implementarea strategiei - - Evaluarea strategiei - - - Adecvarea - - - Fezabilitatea - - - Acceptabilitatea - Planificarea strategică - - Procesul - - - Prezentare generală - - - Intrări - - - Activităţi - - - Ieşiri - - - Rezultate - - Instrumente și abordări - - Planificarea strategică vs planificarea financiară - - Critici - - - Planificarea strategică vs gândirea strategică - Gândirea strategică - - Gândirea strategică vs planificarea strategică - - Competențe de gândire strategică - Modele de afaceri - - Perspective teoretice și empirice ale modelelor de afaceri - - - Logica proiectării și coerență narativă - - - Complementarități ale modelelor de afaceri între firme partenere - - Clasificarea modelelor de afaceri - - - Cadrul V4 BM - - - Trecerea de la conducte la platforme - - - Modele de afaceri platformă - - Aplicații - - Proiectarea modelului de afaceri - - - Definiții ale modelului de afaceri - - Definiții ale proiectării sau dezvoltării modelului de afaceri - - - Evidențierea temelor de proiectare a modelului de afaceri - - - Evidențierea conținutului de proiectare pentru proiectarea modelului de afaceri - - Exemple de modele de afaceri - - - Model de afaceri clasic - - - Modele de afaceri colective - - - Modelul renunțării la intermediari - - - Modelul de vânzări directe - - - Modele de afaceri de distribuție - - - Modelul revânzării cu valoare adăugată - - - Primul plătește, apoi gratuit - - - Franciza - - - Modelul de afaceri în aprovizionare - - - Modelul de afaceri cu gratuități - - - Plătești ce poți - - - Plătești ce dorești - - Cadrele pentru model de afaceri - - Concepte înrudite Documente în afaceri - Planul de afaceri - - Audiența - - Conținut - - Prezentare - - Revizuirea planului de afaceri - - - Depășiri de costuri și scăderi ale veniturilor - - Probleme juridice și de responsabilitate - - - Cerințe de publicare - - - Limitări privind conținutul și audiența - - Planuri de afaceri deschise - - Utilizări - - Planul de afaceri pentru organizațiile non-profit - Elaborarea unui plan de afaceri - - Rezumatul - - Context organizațional - - - Declarația de misiune și modelul de afaceri - - - Statusul curent - - - Istorie - - - Echipa de management - - Planul de marketing - - - Stabilirea prețului - - - Managementul cererii - - - Distribuirea - - - Promovare și dezvoltare de brand - - Planul operațional - - - Planul de cercetare și dezvoltare - - - Planul de fabricație/de implementare - - - Planul de tehnologia informației și comunicațiilor - - - Planul de personal - - - Modelul alocării costurilor - - Planul financiar - - - Finanțarea actuală - - - Nevoile de finanțare - - - Planul de finanțare - - - Istoria financiară - - - Previziuni financiare - - - Evaluarea - - Analiza de risc - - - Evaluarea riscurilor - - - Planul de management al riscului - - Criterii de decizie - Planuri și strategii de marketing - - Procesul de planificare a marketingului - - Scopurile și obiectivele planificării marketingului - - - Planuri și programe detaliate - - Conținutul planului de marketing - - - Firmele mijlocii și mari - - Măsurarea progresului - - Analiza performanței - - - Analiza vânzărilor - - - Analiza cotei de piață - - - Analiza cheltuielilor - - - Analiza financiară - - - Folosirea planurilor de marketing - - Bugetele ca instrumente manageriale - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice - Propuneri de afaceri - - Tipuri de propuneri - - - Propunerea solicitată informal - - - Propunerea nesolicitată - - Componente - - - Propunerea formal solicitată - - - Propunere de afaceri solicitată informal - - Gestionarea propunerilor de afaceri - - - Procesul de management al propunerilor - - Scrierea propunerilor - - - Propunerile interne - - - Contract de sursă unică - - - Format - - - Titlu - - - Rezumat - - - Declarația și Metoda - - - Buget - - - Informații biografice - - - Valori ale sponsorilor - - - Credibilitatea solicitantului - - - Logica propunerii - - - Psihologia propunerii - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea (...) întregului aparat de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase. (shrink)

The evolution of Intelligent Tutoring System (ITS) is the result of the amount of research in the field of education and artificial intelligence in recent years. English is the third most common languages in the world and also is the internationally dominant in the telecommunications, science and trade, aviation, entertainment, radio and diplomatic language as most of the areas of work now taught in English. Therefore, the demand for learning English has increased. In this paper, we describe the design (...) of an Intelligent Tutoring System for teaching English language grammar to help students learn English grammar easily and smoothly. The system provides all topics of English grammar and generates a series of questions automatically for each topic for the students to solve. The system adapts with all the individual differences of students and begins gradually with students from easier to harder level. The intelligent tutoring system was given to a group of students of all age groups to try it and to see the impact of the system on students. The results showed a good satisfaction of the students toward the system. (shrink)

The objective of this essay is to provide the beginning of a principled classification of some of the ways space is intelligently used. Studies of planning have typically focused on the temporal ordering of action, leaving as unaddressed questions of where to lay down instruments, ingredients, work-in-progress, and the like. But, in having a body, we are spatially located creatures: we must always be facing some direction, have only certain objects in view, be within reach of certain others. How we (...) manage the spatial arrangement of items around us is not an afterthought: it is an integral part of the way we think, plan, and behave. The proposed classification has three main categories: spatial arrangements that simplify choice; spatial arrangements that simplify perception; and spatial dynamics that simplify internal computation. The data for such a classification is drawn from videos of cooking, assembly and packing, everyday observations in supermarkets, workshops and playrooms, and experimental studies of subjects playing Tetris, the computer game. This study, therefore, focuses on interactive processes in the medium and short term: on how agents set up their workplace for particular tasks, and how they continuously manage that workplace. (shrink)

Analiștii se află în domeniul "cunoașterii". Activitatea de informații se referă la cunoaștere și tipurile de probleme abordate sunt probleme de cunoaștere. Așa că avem nevoie de un concept de lucru bazat pe cunoaștere. Avem nevoie de o înțelegere de bază a ceea ce știm și cum știm, ce nu știm, și chiar ce se poate cunoaște și ce nu se poate cunoaște. Analiza informațiilor implică "transformarea faptelor disparate în concluzii concentrate". Analiza ar trebui să ofere o bază (...) utilă pentru conceptualizarea funcțiilor activității de informații, dintre care cele mai importante sunt "estimarea" și "predicția". DOI: 10.13140/RG.2.2.16758.75845. (shrink)

Mandevillian intelligence is a specific form of collective intelligence in which individual cognitive shortcomings, limitations and biases play a positive functional role in yielding various forms of collective cognitive success. When this idea is transposed to the epistemological domain, mandevillian intelligence emerges as the idea that individual forms of intellectual vice may, on occasion, support the epistemic performance of some form of multi-agent ensemble, such as a socio-epistemic system, a collective doxastic agent, or an epistemic group agent. (...) As a specific form of collective intelligence, mandevillian intelligence is relevant to a number of debates in social epistemology, especially those that seek to understand how group (or collective) knowledge arises from the interactions between a collection of individual epistemic agents. Beyond this, however, mandevillian intelligence raises issues that are relevant to the research agendas of both virtue epistemology and applied epistemology. From a virtue epistemological perspective, mandevillian intelligence encourages us to adopt a relativistic conception of intellectual vice/virtue, enabling us to see how individual forms of intellectual vice may (sometimes) be relevant to collective forms of intellectual virtue. In addition, mandevillian intelligence is relevant to the nascent sub-discipline of applied epistemology. In particular, mandevillian intelligence forces us see the potential epistemic value of (e.g., technological) interventions that create, maintain or promote individual forms of intellectual vice. (shrink)

This paper explores the theological and philosophical implications of artificial intelligence (AI) and Neuroscience research on the Christian’s notion of the human person. The paschal mystery of Christ is the intuitive foundation of Christian anthropology. In the intellectual history of the Christianity, Platonism and Aristotelianism have been employed to articulate the Christian philosophical anthropology. The Aristotelian systematization has endured to this era. Since the modern period of the Western intellectual history, Aristotelianism has been supplanted by the positive sciences as (...) the standard scientific and philosophical interpretative framework for many. This paper argues that there is need for a new Christian anthropology based on the interpretation of the paschal mystery of Christ that is consistent with contemporary science and philosophy, especially as informed by research in AI and neuroscience. Christian anthropology today ought to be fully aware of the theological and philosophical implications of AI and neuroscience research. This paper denotes this new Christian anthropology as neuro-theological Christian anthropology. (shrink)

Intelligent tutoring system (ITS) is a computer system which aims to provide immediate and customized or reactions to learners, usually without the intervention of human teacher's instructions. Secretariats professional to have the common goal of learning a meaningful and effective manner through the use of a variety of computing technologies enabled. There are many examples of professional Secretariats used in both formal education and in professional settings that have proven their capabilities. There is a close relationship between private lessons intelligent, (...) cognitive learning and design theories; and there are ongoing to improve the effectiveness of ITS research. And it aims to find a solution to the problem of over-reliance on students' teachers for quality education. The program aims to provide access to high-quality education to every student, and therefore the reform of the education system as a whole. In this paper, we will use Intelligent Tutoring System Builder (ITSB) to build an education system on cloud computing in terms of the concept of cloud computing and components and how to take advantage of cloud computing in the field. (shrink)

In October 2016, the White House, the European Parliament, and the UK House of Commons each issued a report outlining their visions on how to prepare society for the widespread use of artificial intelligence. In this article, we provide a comparative assessment of these three reports in order to facilitate the design of policies favourable to the development of a ‘good AI society’. To do so, we examine how each report addresses the following three topics: the development of a (...) ‘good AI society’; the role and responsibility of the government, the private sector, and the research community in pursuing such a development; and where the recommendations to support such a development may be in need of improvement. Our analysis concludes that the reports address adequately various ethical, social, and economic topics, but come short of providing an overarching political vision and long-term strategy for the development of a ‘good AI society’. In order to contribute to fill this gap, in the conclusion we suggest a two-pronged approach. (shrink)

The paper describes the design of an intelligent tutoring system for teaching Introduction to Computer Science-a compulsory curriculum in Al-Azhar University of Gaza to students who attend the university. The basic idea of this system is a systematic introduction into computer science. The system presents topics with examples. The system is dynamically checks student's individual progress. An initial evaluation study was done to investigate the effect of using the intelligent tutoring system on the performance of students enrolled in computer science (...) curriculum at Al-Azhar University, Gaza. The results showed a positive impact on the evaluators. (shrink)

This paper critically assesses the possibility of moral enhancement with ambient intelligence technologies and artificial intelligence presented in Savulescu and Maslen (2015). The main problem with their proposal is that it is not robust enough to play a normative role in users’ behavior. A more promising approach, and the one presented in the paper, relies on an artifi-cial moral reasoning engine, which is designed to present its users with moral arguments grounded in first-order normative theories, such as Kantianism (...) or utilitarianism, that reason-responsive people can be persuaded by. This proposal can play a normative role and it is also a more promising avenue towards moral enhancement. It is more promising because such a system can be designed to take advantage of the sometimes undue trust that people put in automated technologies. We could therefore expect a well-designed moral reasoner system to be able to persuade people that may not be persuaded by similar arguments from other people. So, all things considered, there is hope in artificial intelli-gence for moral enhancement, but not in artificial intelligence that relies solely on ambient intelligence technologies. (shrink)

In this paper, we present an intelligent tutoring system developed to help students in learning Computer Theory. The Intelligent tutoring system was built using ITSB authoring tool. The system helps students to learn finite automata, pushdown automata, Turing machines and examines the relationship between these automata and formal languages, deterministic and nondeterministic machines, regular expressions, context free grammars, undecidability, and complexity. During the process the intelligent tutoring system gives assistance and feedback of many types in an intelligent manner according to (...) the behavior of the student. An evaluation of the intelligent tutoring system has revealed reasonably acceptable results in terms of its usability and learning abilities are concerned. (shrink)

My topic is the intelligent guidance of action. In this paper I offer an empirically grounded case for four ideas: that [a] cognitive processes of practical reasoning play a key role in the intelligent guidance of action, [b] these processes could not do so without significant enabling work done by both perception and the motor system, [c] the work done by perceptual and motor systems can be characterized as the generation of information specialized for action guidance, which in turn suggests (...) that [d] the cognitive processes of practical reasoning that play a key role in the guidance of intelligent action are not the abstract, syllogistic ones philosophers often treat as the paradigm of practical reasoning. Rather, these cognitive processes are constrained by, and work well with, the specialized concepts outputted by perception and the feedback outputted by sensorimotor processes. (shrink)

Recently, due to the rapid progress of computer technology, researchers develop an effective computer program to enhance the achievement of the student in learning process, which is Intelligent Tutoring System (ITS). Science is important because it influences most aspects of everyday life, including food, energy, medicine, leisure activities and more. So learning science subject at school is very useful, but the students face some problem in learning it. So we designed an ITS system to help them understand this subject easily (...) and smoothly by analyzing it and explaining it in a systematic way. In this paper, we describe the design of an Intelligent Tutoring System for teaching science for grade seven to help students know the 7 characteristics for living things smoothly. The system provides all topics of living things and generates some questions for each topic and the students should answer these questions correctly to move to the next level. In the result of an evaluation of the ITS, students like the system and they said that it is very useful for them and for their studies. (shrink)

In these days, there is an increasing technological development in intelligent tutoring systems. This field has become interesting to many researchers. In this paper, we present an intelligent tutoring system for teaching mathematics that help students understand the basics of math and that helps a lot of students of all ages to understand the topic because it's important for students of adding and subtracting. Through which the student will be able to study the course and solve related problems. An evaluation (...) of the intelligent tutoring systems was carried out and the results were encouraging. (shrink)

This paper aims to justify the concept of natural intelligence in the biosemiotic context. I will argue that the process of life is (i) a cognitive/semiotic process and (ii) that organisms, from bacteria to animals, are cognitive or semiotic agents. To justify these arguments, the neural-type intelligence represented by the form of reasoning known as anthropic reasoning will be compared and contrasted with types of intelligence explicated by four disciplines of biology – relational biology, evolutionary epistemology, biosemiotics (...) and the systems view of life – not biased towards neural intelligence. The comparison will be achieved by asking questions related to the process of observation and the notion of true observers. To answer the questions I will rely on a range of established concepts including SETI (search for extraterrestrial intelligence), Fermi’s paradox, bacterial cognition, versions of the panspermia theory, as well as some newly introduced concepts including biocivilisations, cognitive/semiotic universes, and the cognitive/semiotic multiverse. The key point emerging from the answers is that the process of cognition/semiosis – the essence of natural intelligence – is a biological universal. (shrink)

Abstract. Intelligent Tutoring System Builder (ITSB) is an authoring tool designed and developed to aid teachers in constructing intelligent tutoring systems in a multidisciplinary fields. The teacher is needed to create a set of pedagogical fundamentals, which, in line, are inured to automatically build up a broad tutor framework and construct an intelligent tutoring system. In this paper an explanation of the theory and the architecture of the tool is outlined. A presentation of several system components, the requirements of the (...) different components, integration of these components in ITSB tool are shown. Furthermore, implanting of requirements, cognitive principle, and common design fundamentals in the tool to ease the use of teachers. A variety of design matters, an example of building an intelligent tutoring system for teaching Java language using ITSB tool and an evaluation are presented. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II78699.

From artistic performances in the visual arts and in music to motor control in gymnastics, from tool use to chess and language, humans excel in a variety of skills. On the plausible assumption that skillful behavior is a visible manifestation of intelligence, a theory of intelligence—whether human or not—should be informed by a theory of skills. More controversial is the question as to whether, in order to theorize about intelligence, we should study certain skills in particular. My (...) target is the view that only a particular class/kind of skill (i.e., ‘theoretical’, or ‘intellectual’ skills, versus ‘practical’, or ‘embodied’ skills) manifests intelligence, or especially does so. I call this view ‘Intelligence Elitism’. Intelligence Elitism is pervasive in popular culture, in academic culture, as well as in psychometrics. It has, arguably, a long pedigree in philosophy (though explicit arguments for it are rare). But it is a substantive view which, if false, can promote unfairness. In this article, I defend Intelligence Socialism—the claim that intelligent behavior is everywhere skillful behavior is. I go on to isolate the best case for the further Elitist claim that, even if all skillful behavior is intelligent in some modest sense of ‘intelligence’, there is a principled difference in intelligence between theoretical, or intellectual, skills, on one side, and practical, or embodied skills, on the other, and I show it wanting. (shrink)

The notion of computation has changed the world more than any previous expressions of knowledge. However, as know-how in its particular algorithmic embodiment, computation is closed to meaning. Therefore, computer-based data processing can only mimic life’s creative aspects, without being creative itself. AI’s current record of accomplishments shows that it automates tasks associated with intelligence, without being intelligent itself. Mistaking the abstract for the concrete has led to the religion of “everything is an output of computation”—even the humankind that (...) conceived the computer. The hypostatized role of computers explains the increased dependence on them. The convergence machine called deep learning is only the most recent form through which the deterministic theology of the machine claims more than what it actually is: extremely effective data processing. A proper understanding of complexity, as well as the need to distinguish between the reactive nature of the artificial and the anticipatory nature of the living are suggested as practical responses to the challenges posed by machine theology. (shrink)

Technology firms are now purchasing access to research papers from academic publishers to train their artificial intelligence (AI) models. Using scientific content to train AI can come with multiple benefits, which help improve AI's capability to generate trustworthy outcomes, understand and process issues across a wide range of topics, as well as analyze information, make logical deductions, and draw conclusions. Journal articles are generally considered reliable because of the rigorous peer review system. However, the evaluation process is constrained by (...) several limitations, so a number of unreliable and invalid studies have been published. Retraction is often viewed as a crucial self-correction mechanism within science, allowing the academic community to identify and flag seriously flawed research that has been published. If retracted articles are used to train AI, it could lead to the spread of misinformation. Given the power of AI, this misinformation could be disseminated on a large scale and in a very short time, which might misinform and significantly increase the entropy (uncertainty) within society. Retracted notices can serve as a signal for AI developers to exclude seriously flawed articles from the training process. However, if the scientific content used to train AI is later discovered to be seriously distorted and retracted, it cannot be removed from the model’s knowledge base after the training is complete. As AI is increasingly applied in critical areas such as education and decision-making, training AI on seriously flawed scientific findings could lead to significant systematic consequences. Therefore, collaboration between the scientific community and AI developers to address these issues is crucial. (shrink)

2022 UPDATE: The approach of this monograph has been updated and developed further in Appendix II, "Epistemological Intelligence," of the author’s 2021 book _Critique of Impure Reason: Horizons of Possibility and Meaning_. The book is available both in a printed edition (under ISBN 978-0-578-88646-6 from Barnes & Noble, Amazon, and other booksellers) and an Open Access eBook edition (available through Philpapers under the book’s title and other philosophy online archives). ●●●●● -/- The monograph’s twofold purpose is to recognize epistemological (...) intelligence as a distinguishable variety of human intelligence, one that is especially important to philosophers, and to understand the challenges posed by the psychological profile of philosophers that can impede the development and cultivation of the skills associated with epistemological intelligence. (shrink)

Artificial Intelligence and Sensor Technologies the Future of Special Education for Students with Intellectual and Developmental Disabilities.

Artificial intelligence (AI) is increasingly expected to disrupt the ordinary functioning of society. From how we fight wars or govern society, to how we work and play, and from how we create to how we teach and learn, there is almost no field of human activity which is believed to be entirely immune from the impact of this emerging technology. This poses a multifaceted problem when it comes to designing and understanding regulatory responses to AI. This article aims to: (...) (i) defend the need for a novel conceptual model for understanding the systemic legal disruption caused by new technologies such as AI; (ii) to situate this model in relation to preceding debates about the interaction of regulation with new technologies (particularly the ‘cyberlaw’ and ‘robolaw’ debates); and (iii) to set out a detailed model for understanding the legal disruption precipitated by AI, examining both pathways stemming from new affordances that can give rise to a regulatory ‘disruptive moment’, as well as the Legal Development, Displacement or Destruction that can ensue. The article proposes that this model of legal disruption can be broadly generalisable to understanding the legal effects and challenges of other emerging technologies. (shrink)

This descriptive-correlational study determines the emotional intelligence of faculty of public higher education institutions (HEIs) in Sulu during the academic year 2021–2022. The study adapted a purposeful sampling method in which there were two hundred samples. The data were analyzed using the weighted mean, standard deviation, t-test for independent samples, one-way ANOVA, and Pearson’s r. The following findings are drawn from this study: 1) The majority of the respondents are female, between the ages of 32 and 40, married, with (...) 10 years or fewer of experience teaching, permanent status, and a master's degree with some coursework toward a doctorate. 2) Teachers who participated in the survey agreed that Sulu's faculty members have higher levels of emotional intelligence than the national average. Thus, these educators possess a strong capacity to apply knowledge to various situations, specifically in relation to social, personal, emotional, and cognitive abilities that determine how someone responds to various clamor and tensions. On average, there is no significant difference in the extent of emotional intelligence among faculty of public HEIs in Sulu when data are categorized according to gender, civil status, length of service, and educational attainment. However, there are substantial age and employment status disparities, with teacher responders who are 51 years of age or older and who are employed on a temporary basis having greater abilities to gauge the level of emotional intelligence. (shrink)

Intelligent Design proponents want to distinguish themselves from creationists. But the distinction appears to be without a difference.

There is, in some quarters, concern about high–level machine intelligence and superintelligent AI coming up in a few decades, bringing with it significant risks for humanity. In other quarters, these issues are ignored or considered science fiction. We wanted to clarify what the distribution of opinions actually is, what probability the best experts currently assign to high–level machine intelligence coming up within a particular time–frame, which risks they see with that development, and how fast they see these developing. (...) We thus designed a brief questionnaire and distributed it to four groups of experts in 2012/2013. The median estimate of respondents was for a one in two chance that high-level machine intelligence will be developed around 2040-2050, rising to a nine in ten chance by 2075. Experts expect that systems will move on to superintelligence in less than 30 years thereafter. They estimate the chance is about one in three that this development turns out to be ‘bad’ or ‘extremely bad’ for humanity. (shrink)

Startery Podlaskiej Gospodarki. Analiza Gospodarczych Obszarów Wzrostu I Innowacji Województwa Podlaskiego: Sektor Rehabilitacji Geriatrycznej (Podlasie Economy Starters. Analysis of Economic Growth and Innovation Areas of Podlaskie: Geriatric Rehabilitat Bogusław Plawgo, Magdalena Klimczuk, Mariusz Citkowski, Marta Juchnicka & Andrzej Klimczuk Wojewódzki Urz¸Ad Pracy W Białymstoku (2009) .

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului (...) Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

Mental health among students is one of the major concerns amidst the pandemic. Employing a correlational design, this study investigates the relationship between emotional intelligence and mental health among 152 senior high school students. Based on the statistical analysis, the r coefficient of 0.82 indicates a high positive correlation between the variables. The p-value of 0.00, which is less than 0.05, leads to the decision to reject the null hypothesis. Hence, a significant relationship exists between emotional intelligence and (...) mental health among senior high school. Implications were discussed in the study. (shrink)

There is a meaning crisis correlated with the exponential rate of technology; As it disrupts our lives and forces society and its individuals to adapt increasingly quickly, we lose meaning. The challenge to deal with this immediately becomes philosophical, as we have never before needed to define and understand what “meaning” is on such a conscious level.

Legg and Hutter, as well as subsequent authors, considered intelligent agents through the lens of interaction with reward-giving environments, attempting to assign numeric intelligence measures to such agents, with the guiding principle that a more intelligent agent should gain higher rewards from environments in some aggregate sense. In this paper, we consider a related question: rather than measure numeric intelligence of one Legg- Hutter agent, how can we compare the relative intelligence of two Legg-Hutter agents? We propose (...) an elegant answer based on the following insight: we can view Legg-Hutter agents as candidates in an election, whose voters are environments, letting each environment vote (via its rewards) which agent (if either) is more intelligent. This leads to an abstract family of comparators simple enough that we can prove some structural theorems about them. It is an open question whether these structural theorems apply to more practical intelligence measures. (shrink)

Artificial intelligence research and regulation seek to balance the benefits of innovation against any potential harms and disruption. However, one unintended consequence of the recent surge in AI research is the potential re-orientation of AI technologies to facilitate criminal acts, term in this article AI-Crime. AIC is theoretically feasible thanks to published experiments in automating fraud targeted at social media users, as well as demonstrations of AI-driven manipulation of simulated markets. However, because AIC is still a relatively young and (...) inherently interdisciplinary area—spanning socio-legal studies to formal science—there is little certainty of what an AIC future might look like. This article offers the first systematic, interdisciplinary literature analysis of the foreseeable threats of AIC, providing ethicists, policy-makers, and law enforcement organisations with a synthesis of the current problems, and a possible solution space. (shrink)

The essay explores the intersection of the Theory of Mind (T.O.M.) and Artificial Intelligence (AI), emphasizing the potential for AI to emulate cognitive processes fundamental to human social interactions. T.O.M., a concept crucial for understanding and interpreting human behavior through attributed mental states, contrasts with AI's behaviorist approach, which is rooted in data-driven pattern analysis and predictions. By examining foundational insights from cognitive sciences and the operational models of AI, this analysis highlights the potential advancements and implications of integrating (...) T.O.M.-like capabilities into AI systems. The discussion pivots around three critical questions: whether AI should emulate T.O.M. to enhance human interactions if AI can maintain its data-driven model while integrating cognitive processes, and how AI can expand its capabilities in social contexts. The arguments suggest that incorporating T.O.M.-like processes could significantly improve AI's interaction quality without compromising its analytical strengths, pointing towards a future where AI not only predicts but also empathizes, offering more nuanced and culturally aware interactions. This synthesis of cognitive theories and computational strategies advocates for deeper integration of diverse datasets and advanced computing methodologies, aiming to transform AI into a more empathetic and effective participant in human social environments. -/- Keywords: Theory of Mind, Artificial Intelligence, Human-AI Interaction, Cognitive Processes, Data-Driven Analysis. (shrink)

Is there a field of social intelligence? Many various disciplines ap-proach the subject and it may only seem natural to suppose that different fields of study aim at explaining different phenomena; in other words, there is no spe-cial field of study of social intelligence. In this paper, I argue for an opposite claim. Namely, there is a way to integrate research on social intelligence, as long as one accepts the mechanistic account to explanation. Mechanistic inte-gration of different (...) explanations, however, comes at a cost: mechanism requires explanatory models to be fairly complete and realistic, and this does not seem to be the case for many models concerning social intelligence, especially models of economical behavior. Such models need either be made more realistic, or they would not count as contributing to the same field. I stress that the focus on integration does not lead to ruthless reductionism; on the contrary, mechanistic explanations are best understood as explanatorily pluralistic. (shrink)

For those who find Dreyfus’s critique of AI compelling, the prospects for producing true artificial human intelligence are bleak. An important question thus becomes, what are the prospects for producing artificial non-human intelligence? Applying Dreyfus’s work to this question is difficult, however, because his work is so thoroughly human-centered. Granting Dreyfus that the body is fundamental to intelligence, how are we to conceive of non-human bodies? In this paper, I argue that bringing Dreyfus’s work into conversation with (...) the work of Mark Bickhard offers a way of answering this question, and I try to suggest what doing so means for AI research. (shrink)

The founding text for the new current in modern philosophy—experi-mental philosophy—can be seen in Jonathan Weinberg, Shaun Nichols and Ste-phen Stich’s “Normativity and Epistemic Intuitions” (2001). The authors describe in this article a study to prove cross-cultural differences in epistemic intuitions. On the basis of their results, they argue that since epistemic intuitions seem to serve a crucial role in the use of thought experiments, contemporary philosophical methodology is highly unjustified. That study has brought about at least three replication attempts (...) (Seyedsayam-dost 2015; Kim, Yuan 2015; Nagel, San Juan, Mar 2013). None of them confirmed the original results. The aim of this article is to critically analyze in detail Weinberg, Nichols and Stich’s methodology and the three replications mentioned. Regarding the results of my analysis, I will try to examine what conclusions can be drawn with regard to the outcomes of analized studies. In particular I will refer to far-reaching con-clusions about the universality of epistemic intuitions or universality of folk epis-temology, which are sometimes—hastily, as I will argue—extrapolated from the results of such kind of studies (e.g., Kim, Yuan 2015; Kim Yuan 2016). (shrink)

This study determined the relationship between triarchic intelligences and engagement as factors in mathematics achievement of 1148 Grade 10 students in the Division of Davao del Norte, Philippines. It also investigated the relationship among the variables utilizing a descriptive-correlational and causal-comparative research design. Modified survey questionnaires were used for triarchic intelligence and engagement scales which were validated by the panel of experts. Standardized Division Unified Test was used to measure the mathematics achievement. Mean and Pearson product moment coefficient correlation (...) were used to determine the proficiency level and the relationship between the variables while multiple linear regression was also used to derive the value and identify the predictor variable. The findings of the study showed that students did not meet the expectations on mathematics achievement; triarchic intelligences and engagement were at moderate level. Among the six indicators, only behavioral engagement was the predictor of the achievement. This indicates that the mathematics achievement of the students is best anchored on engagement. Thus, the result suggests that the more engaged the students are, the better and higher the achievement in mathematics. (shrink)

Recently, Intelligent Tutoring Systems (ITS) got much attention from researchers even though ITS educational technology began in the late 1960s and ITS is just embryonic from laboratories into the field. In this paper we outline an intelligent tutoring system for teaching basics of the databases system called (MDB). The MDB was built as education system by using the authoring tool (ITSB). MDB contains learning materials as a group of lessons for beginner level which include relational database system and lessons in (...) the process to install and set up a database. MDB system has exams for each level of the Lessons. An evaluation was done to see the effectiveness the MDB among learners and instructors. The outcome of the evaluation was promising. (shrink)

More Info: B. Plawgo, A. Grabska, M. Klimczuk-Kochańska, A. Klimczuk, J. Kierklo, J. Żynel-Etel, Startery podlaskiej gospodarki. Analiza gospodarczych obszarów wzrostu i innowacji województwa podlaskiego: sektor produkcji oprogramowania komputerowego (Podlasie economy starters. Analysis of economic growth and innovation areas of Podlaskie: software production sector), Wojewódzki Urząd Pracy w Białymstoku, Białystok 2011.

In this paper we want to analyze some philosophical and epistemological connections between a new kind of technology recently developed within robotics, and the previous mechanical approach. A new paradigm about machine-design in robotics, currently defined as ‘Embodied Intelligence’, has recently been developed. Here we consider the debate on the relationship between the hand and the intellect, from the perspective of the history of philosophy, aiming at providing a more suitable understanding of this paradigm. The new bottom-up approach to (...) design is deeply rooted in a new kind of empiricism, which tries to overcome issues connected with the previous approach strongly committed with the Artificial Intelligence (AI) debate and its origin. Since Turing’s time, the AI debate showed a rationalistic bias which remained undisputed until now. The paradigm shift we are witnessing nowadays is a reply to that bias in order to achieve not only a better way to design robots, but also to understand some underlying epistemological remarks. (shrink)

Intelligent Tutoring Systems (ITS) has a wide influence on the exchange rate, education, health, training, and educational programs. In this paper we describe an intelligent tutoring system that helps student study computer networks. The current ITS provides intelligent presentation of educational content appropriate for students, such as the degree of knowledge, the desired level of detail, assessment, student level, and familiarity with the subject. Our Intelligent tutoring system was developed using ITSB authoring tool for building ITS. A preliminary evaluation of (...) the ITS was done by a group of students and teachers. The results were acceptable. (shrink)

"A Special Case of Logical Contradiction – Content Implication Approach" The difference between so-called performative/pragmatic and logical contradiction seems to be one of the most firmly established philosophical distinctions. There are, however, some utterances, which fall outside this classification in its current form. Moreover, they reveal that the expressive power of the language of classical logic is too weak to express some form of the logical contradiction. The main aim of this paper is to characterize this special case of the (...) contradiction. By extending classical logic with a new connective, i.e. content implication, it also provides tools needed for adequate formal representation of this phenomenon. (shrink)

Artificial intelligence has arrived. In the online world it is already a part of everyday life, sitting invisibly behind a wide range of search engines and online commerce sites. It offers huge potential to enable more efficient and effective business and government but the use of artificial intelligence brings with it important questions about governance, accountability and ethics. Realising the full potential of artificial intelligence and avoiding possible adverse consequences requires societies to find satisfactory answers to these (...) questions. This report sets out some possible approaches, and describes some of the ways government is already engaging with these issues. (shrink)