Metodologia, în analiza intelligence, constă din metodele folosite pentru a lua decizii despre amenințări, în special în cadrul disciplinei de analiză a informațiilor. Teoria prismatică a lui Robert Flood, denumită de alții drept pluralism metodologic, folosește metafora pentru a descrie gândirea creativă și de transformare, respectiv o prismă care descompune lumina în culorile sale componente prin dubla refracție. Tehnicile analitice structurale sunt folosite pentru a provoca judecata, la identificarea mentalităților, depășirea prejudecăților, stimularea creativității și gestionarea incertitudinii.

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the (...) class='Hi'>intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU The Role of Polanyi’s Tacit Knowledge in Intelligence Analysis Rolul cunoașterii tacite a lui Polanyi în analiza informațiilor -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Tănase TIBERIU Principles, methods and means of intelligence activity in the Russian Federation and Israel Principii, metode și mijloace ale activității informative (...) în Federația Rusă și Israel -/- Tănase TIBERIU Considerations on intelligence and anticipation Considerații privind intelligence și anticiparea -/- ISTORIA / HISTORY -/- Tănase TIBERIU The continuity of the KGB in the 20th century – Descendants of the KGB Continuitatea KGB-lui în secolul XX –Urmașele KGB ului -/- Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA The Real History of the Romteleghid Project: 1 – Geophysical Aggression Istoria reală a proiectului Romteleghid: 1 – Agresiunea geofizică -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Emilian M. DOBRESCU Rare Earths in Other Countries Except China Pământuri rare în alte țări, cu excepția Chinei -/- SECURITATE / SECURITY -/- Nicolae SFETCU Advanced Cognitive Electronic Warfare: Enhancing Strategic Superiority Through Intelligent Systems Războiul electronic cognitiv avansat: sporirea superiorității strategice prin sisteme inteligente -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Nicolae SFETCU The Influence of Artificial Intelligence on Human Activity and Human Intelligence Influența inteligenței artificiale asupra activității umane și a inteligenței umane -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II12575. (shrink)

În prezent, datele sunt generate peste tot, precum YouTube, Tumblr, Reddit, Facebook, WhatsApp FacebookNS, Twitter, Instagram, Gmail, LinkedIn și Academia. Înțelegerea acestor date este foarte importantă, deoarece aceasta este o entitate crucială și foarte importantă a unei organizații, națiuni și instituții. Analiza și vizualizările seturilor de date pot oferi noi tendințe în afaceri, politică, sau intelligence, pot preveni bolile și pot modela pentru a prognoza paradigmele viitoare și a combate criminalitatea, și așa mai departe. În acest moment, cel (...) mai utilizat instrument pentru descoperirea, analiza și vizualizarea datelor, este Tableau. Tableau este unul dintre cele mai rapide instrumente de business intelligence. Este rapid de implementat, ușor de învățat și foarte util pentru un utilizator. (shrink)

Preocupările statelor în vederea organizării mai eficiente a structurilor şi managementului agențiilor/serviciilor de informații, au crescut în special după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, prin adoptarea unor forme organizatorice mai flexibile eficiente pentru realizarea acestor obiective, sporind în mod evident utilitatea şi performanțele acestora. În esență, agențiile/serviciile intelligence au scopul de căuta şi procura date, a le analiza şi transforma în informații necesare conducerii politice, economice şi militare a unui stat, în procesul ciclului informațional. pe care (...) l-am descris anterior. Modul cum în care este organizat şi se desfăşoară acest proces determină structura şi modul de funcționare a unei agenții/serviciu de informații. Astfel, o structură generală a unei agenții/serviciu intelligence ar putea avea următoarele (principale) componente de: conducere, culegere, exploatare, tehnice, protecție, administrative. (shrink)

Serviciile de informații interne, externe și militare, serviciile de securitate și alte departamente de informații și protecție realizează cunoașterea, prevenirea, contracararea sau înlăturarea, după caz, a amenințărilor la adresa securității naționale. În asigurarea stării de securitate, un rol fundamental îl reprezintă cunoașterea disfuncționalităților, vulnerabilităților, factorilor de risc, amenințărilor și pericolelor la adresa acesteia, care se realizează prin identificarea/transmiterea de către alte organe competente, a priorităților informaționale, căutarea și obținerea de informații Pentru securitate, analiza/prelucrarea acestora și transmiterea/diseminarea acestora către factorii (...) de decizie împuterniciți din punct de vedere legal pentru prevenirea și contracararea deciziilor. Acest obiectiv se realizează prin acțiunile operative specifice structurilor de informații, instituțiilor statului, integrate organic în administrația statului, pe baza unui suport juridic adecvat, a responsabilității depline a autorităților politice și a controlului parlamentar. (shrink)

Această carte explorează utilizarea inteligenței artificiale de către serviciile de informații din întreaga lume și rolul său critic în domeniul analizei intelligence, în apărare și securitatea națională. Serviciile de informații joacă un rol crucial în securitatea națională, iar adoptarea tehnologiilor inteligenței artificiale a avut un impact semnificativ asupra operațiunilor lor. De asemenea, examinează diferitele aplicații ale inteligenței artificiale în serviciile de informații, implicațiile, provocările și considerațiile etice asociate cu utilizarea acesteia. Cartea subliniază necesitatea cercetării și dezvoltării continue în domeniul (...) inteligenței artificiale pentru a se asigura că serviciile de informații. și în general apărarea și securitatea națională se pot adapta în mod eficient la amenințările emergente. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor (...) poate fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea (...) întregului aparat de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase. (shrink)

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații de a procesa informații este în centrul competențelor organizatorice și manageriale, iar strategiile unei organizații trebuie să fie proiectate pentru a îmbunătăți funcționalitatea și eficiența corporativă și, întrucât sistemele de management care furnizează această capabilitate au devenit formalizate și automatizate, competențele (...) sunt testate dur la mai multe niveluri. Organizațiile trebuie să fie capabile să învețe și să se adapteze în moduri care nu au fost niciodată atât de evidente înainte. Managementul strategic implică formularea și punerea în aplicare a obiectivelor și inițiativelor majore luate de conducerea de vârf a unei companii în numele proprietarilor, luând în considerare resursele și o evaluare a mediilor interne și externe în care organizația evoluează. El implică conceptele conexe de planificare strategică și gândire strategică. Prin analiza afacerii se identifică nevoile de afaceri și se stabilesc soluțiilor la problemele de afaceri. Soluțiile includ adesea o componentă de dezvoltare sisteme-software, dar pot consta și în îmbunătăţirea procesului, schimbarea organizațională sau planificarea strategică și elaborarea politicilor. CUPRINS: Afaceri - Formele de bază de proprietate - Clasificări - Management - - Restructurarea întreprinderilor de stat - Reglementări organizaţionale şi legislative - Evidenţa contabilă - - Procesul - Marketing - - Orientarea spre client - - Orientarea organizaţională - - - Comportamentul de turmă - - - Alte orientări - - Cercetarea în marketing - - - Mediul de marketing - - - Segmentarea pieţei - - - Tipuri de cercetare de piață - Publicitate - - Teoria publicităţii - - - Modele ierarhia-efectelor - - - Marketing mix - - Medii pentru publicitate - - Semiotica - - Efecte de gen în procesarea publicității - Inteligența în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - Antreprenoriat - - Definiţie - - Decizii antreprenoriale - - - Antreprenoriatul ca o proiectare a relațiilor individuale/oportunități - - - Percepţia antreprenorială - - - Stiluri antreprenoriale - - Aspecte psihologice - Franciza - - Cele mai mari lanțuri de franciză - - Taxe și termeni contractuali - - Justificare și comutarea riscului - - Obligațiile părților - - Francize sociale - - Franciza logistică de la terți - - Franciza de evenimente - - Francize la domiciliu Managementul afacerii - Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - Managementul strategic - - Definiţie - - - Formularea - - - Implementarea - - - Diverse definiții ale strategiei - - Concepte și cadre - - - Analiza SWOT - - - Curba de experiență - - - Strategia corporativă și teoria portofoliului - - - Avantaj competitiv - - - Structura industriei și a rentabilitatea - - - Strategii competitive generice - - - Lanțul valoric - - - Competențe de bază - - - Teoria afacerii - - Gândirea strategică - - Planificarea strategica - - - Analiza mediului - - - Planificarea scenariului - - - Măsurarea și controlul implementării - - - Evaluarea - - Limitări - - Abordări pentru managementul strategic - - - Ierarhia de strategie - Managementul relațiilor de afaceri - - Tendințe în dezvoltarea MRA - - Prezentare generală și obiective - - - Ca disciplină - - - Ca rol organizațional - - - Ca model - - Ciclurile de viață ale MRA - - Principiile MRA - - - Măsurare și analiză - - - Scop - - - Reputație și încredere - - - Guvernare - - - Limite - - - Schimb și reciprocitate - Managementul relațiilor de intreprindere - - Instrumente și metodologii - Software de afaceri - - Tipuri de instrumente de afaceri Analiza afacerii - Tehnici de analiză de afaceri - - PESTLE - - Heptaliza - - MOST - - SWOT - - CATWOE - - Cele şase pălării în gândire ale lui de Bono - - Cinci "De ce" - - MoSCoW - - VPEC-T - - SCRS - Cercetarea analitică - - Cercetarea analitică vs. analiză - - Exemple - - - Optimizarea de marketing - - - Cercetarea analitică de portofoliu - - - Cercetarea analitică de risc - - - Cercetarea analitică digitală - - - Cercetarea analitică de securitate - - - Cercetarea analitică în software - - Provocări - - Riscuri - Evaluarea afacerii - - Standardul și premisa valorii - - Standardele de valoare - - Premise de valoare - - Elemente ale evaluării afacerii - - - Condițiile economice - - - Analize financiare - - - Normalizarea situațiilor financiare - - - Venituri, active și abordări de piață Strategia de afaceri - Cele trei procese ale strategiei în afaceri - - Formularea strategiei - - Implementarea strategiei - - Evaluarea strategiei - - - Adecvarea - - - Fezabilitatea - - - Acceptabilitatea - Planificarea strategică - - Procesul - - - Prezentare generală - - - Intrări - - - Activităţi - - - Ieşiri - - - Rezultate - - Instrumente și abordări - - Planificarea strategică vs planificarea financiară - - Critici - - - Planificarea strategică vs gândirea strategică - Gândirea strategică - - Gândirea strategică vs planificarea strategică - - Competențe de gândire strategică - Modele de afaceri - - Perspective teoretice și empirice ale modelelor de afaceri - - - Logica proiectării și coerență narativă - - - Complementarități ale modelelor de afaceri între firme partenere - - Clasificarea modelelor de afaceri - - - Cadrul V4 BM - - - Trecerea de la conducte la platforme - - - Modele de afaceri platformă - - Aplicații - - Proiectarea modelului de afaceri - - - Definiții ale modelului de afaceri - - Definiții ale proiectării sau dezvoltării modelului de afaceri - - - Evidențierea temelor de proiectare a modelului de afaceri - - - Evidențierea conținutului de proiectare pentru proiectarea modelului de afaceri - - Exemple de modele de afaceri - - - Model de afaceri clasic - - - Modele de afaceri colective - - - Modelul renunțării la intermediari - - - Modelul de vânzări directe - - - Modele de afaceri de distribuție - - - Modelul revânzării cu valoare adăugată - - - Primul plătește, apoi gratuit - - - Franciza - - - Modelul de afaceri în aprovizionare - - - Modelul de afaceri cu gratuități - - - Plătești ce poți - - - Plătești ce dorești - - Cadrele pentru model de afaceri - - Concepte înrudite Documente în afaceri - Planul de afaceri - - Audiența - - Conținut - - Prezentare - - Revizuirea planului de afaceri - - - Depășiri de costuri și scăderi ale veniturilor - - Probleme juridice și de responsabilitate - - - Cerințe de publicare - - - Limitări privind conținutul și audiența - - Planuri de afaceri deschise - - Utilizări - - Planul de afaceri pentru organizațiile non-profit - Elaborarea unui plan de afaceri - - Rezumatul - - Context organizațional - - - Declarația de misiune și modelul de afaceri - - - Statusul curent - - - Istorie - - - Echipa de management - - Planul de marketing - - - Stabilirea prețului - - - Managementul cererii - - - Distribuirea - - - Promovare și dezvoltare de brand - - Planul operațional - - - Planul de cercetare și dezvoltare - - - Planul de fabricație/de implementare - - - Planul de tehnologia informației și comunicațiilor - - - Planul de personal - - - Modelul alocării costurilor - - Planul financiar - - - Finanțarea actuală - - - Nevoile de finanțare - - - Planul de finanțare - - - Istoria financiară - - - Previziuni financiare - - - Evaluarea - - Analiza de risc - - - Evaluarea riscurilor - - - Planul de management al riscului - - Criterii de decizie - Planuri și strategii de marketing - - Procesul de planificare a marketingului - - Scopurile și obiectivele planificării marketingului - - - Planuri și programe detaliate - - Conținutul planului de marketing - - - Firmele mijlocii și mari - - Măsurarea progresului - - Analiza performanței - - - Analiza vânzărilor - - - Analiza cotei de piață - - - Analiza cheltuielilor - - - Analiza financiară - - - Folosirea planurilor de marketing - - Bugetele ca instrumente manageriale - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice - Propuneri de afaceri - - Tipuri de propuneri - - - Propunerea solicitată informal - - - Propunerea nesolicitată - - Componente - - - Propunerea formal solicitată - - - Propunere de afaceri solicitată informal - - Gestionarea propunerilor de afaceri - - - Procesul de management al propunerilor - - Scrierea propunerilor - - - Propunerile interne - - - Contract de sursă unică - - - Format - - - Titlu - - - Rezumat - - - Declarația și Metoda - - - Buget - - - Informații biografice - - - Valori ale sponsorilor - - - Credibilitatea solicitantului - - - Logica propunerii - - - Psihologia propunerii - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

The evolution of Intelligent Tutoring System (ITS) is the result of the amount of research in the field of education and artificial intelligence in recent years. English is the third most common languages in the world and also is the internationally dominant in the telecommunications, science and trade, aviation, entertainment, radio and diplomatic language as most of the areas of work now taught in English. Therefore, the demand for learning English has increased. In this paper, we describe the design (...) of an Intelligent Tutoring System for teaching English language grammar to help students learn English grammar easily and smoothly. The system provides all topics of English grammar and generates a series of questions automatically for each topic for the students to solve. The system adapts with all the individual differences of students and begins gradually with students from easier to harder level. The intelligent tutoring system was given to a group of students of all age groups to try it and to see the impact of the system on students. The results showed a good satisfaction of the students toward the system. (shrink)

This paper explores the theological and philosophical implications of artificial intelligence (AI) and Neuroscience research on the Christian’s notion of the human person. The paschal mystery of Christ is the intuitive foundation of Christian anthropology. In the intellectual history of the Christianity, Platonism and Aristotelianism have been employed to articulate the Christian philosophical anthropology. The Aristotelian systematization has endured to this era. Since the modern period of the Western intellectual history, Aristotelianism has been supplanted by the positive sciences as (...) the standard scientific and philosophical interpretative framework for many. This paper argues that there is need for a new Christian anthropology based on the interpretation of the paschal mystery of Christ that is consistent with contemporary science and philosophy, especially as informed by research in AI and neuroscience. Christian anthropology today ought to be fully aware of the theological and philosophical implications of AI and neuroscience research. This paper denotes this new Christian anthropology as neuro-theological Christian anthropology. (shrink)

This paper critically assesses the possibility of moral enhancement with ambient intelligence technologies and artificial intelligence presented in Savulescu and Maslen (2015). The main problem with their proposal is that it is not robust enough to play a normative role in users’ behavior. A more promising approach, and the one presented in the paper, relies on an artifi-cial moral reasoning engine, which is designed to present its users with moral arguments grounded in first-order normative theories, such as Kantianism (...) or utilitarianism, that reason-responsive people can be persuaded by. This proposal can play a normative role and it is also a more promising avenue towards moral enhancement. It is more promising because such a system can be designed to take advantage of the sometimes undue trust that people put in automated technologies. We could therefore expect a well-designed moral reasoner system to be able to persuade people that may not be persuaded by similar arguments from other people. So, all things considered, there is hope in artificial intelli-gence for moral enhancement, but not in artificial intelligence that relies solely on ambient intelligence technologies. (shrink)

Intelligent tutoring system (ITS) is a computer system which aims to provide immediate and customized or reactions to learners, usually without the intervention of human teacher's instructions. Secretariats professional to have the common goal of learning a meaningful and effective manner through the use of a variety of computing technologies enabled. There are many examples of professional Secretariats used in both formal education and in professional settings that have proven their capabilities. There is a close relationship between private lessons intelligent, (...) cognitive learning and design theories; and there are ongoing to improve the effectiveness of ITS research. And it aims to find a solution to the problem of over-reliance on students' teachers for quality education. The program aims to provide access to high-quality education to every student, and therefore the reform of the education system as a whole. In this paper, we will use Intelligent Tutoring System Builder (ITSB) to build an education system on cloud computing in terms of the concept of cloud computing and components and how to take advantage of cloud computing in the field. (shrink)

In this paper, we present an intelligent tutoring system developed to help students in learning Computer Theory. The Intelligent tutoring system was built using ITSB authoring tool. The system helps students to learn finite automata, pushdown automata, Turing machines and examines the relationship between these automata and formal languages, deterministic and nondeterministic machines, regular expressions, context free grammars, undecidability, and complexity. During the process the intelligent tutoring system gives assistance and feedback of many types in an intelligent manner according to (...) the behavior of the student. An evaluation of the intelligent tutoring system has revealed reasonably acceptable results in terms of its usability and learning abilities are concerned. (shrink)

Intelligent Design proponents want to distinguish themselves from creationists. But the distinction appears to be without a difference.

Analiștii se află în domeniul "cunoașterii". Activitatea de informații se referă la cunoaștere și tipurile de probleme abordate sunt probleme de cunoaștere. Așa că avem nevoie de un concept de lucru bazat pe cunoaștere. Avem nevoie de o înțelegere de bază a ceea ce știm și cum știm, ce nu știm, și chiar ce se poate cunoaște și ce nu se poate cunoaște. Analiza informațiilor implică "transformarea faptelor disparate în concluzii concentrate". Analiza ar trebui să ofere o bază (...) utilă pentru conceptualizarea funcțiilor activității de informații, dintre care cele mai importante sunt "estimarea" și "predicția". DOI: 10.13140/RG.2.2.16758.75845. (shrink)

2022 UPDATE: The approach of this monograph has been updated and developed further in Appendix II, "Epistemological Intelligence," of the author’s 2021 book _Critique of Impure Reason: Horizons of Possibility and Meaning_. The book is available both in a printed edition (under ISBN 978-0-578-88646-6 from Barnes & Noble, Amazon, and other booksellers) and an Open Access eBook edition (available through Philpapers under the book’s title and other philosophy online archives). ●●●●● -/- The monograph’s twofold purpose is to recognize epistemological (...) intelligence as a distinguishable variety of human intelligence, one that is especially important to philosophers, and to understand the challenges posed by the psychological profile of philosophers that can impede the development and cultivation of the skills associated with epistemological intelligence. (shrink)

Recently, due to the rapid progress of computer technology, researchers develop an effective computer program to enhance the achievement of the student in learning process, which is Intelligent Tutoring System (ITS). Science is important because it influences most aspects of everyday life, including food, energy, medicine, leisure activities and more. So learning science subject at school is very useful, but the students face some problem in learning it. So we designed an ITS system to help them understand this subject easily (...) and smoothly by analyzing it and explaining it in a systematic way. In this paper, we describe the design of an Intelligent Tutoring System for teaching science for grade seven to help students know the 7 characteristics for living things smoothly. The system provides all topics of living things and generates some questions for each topic and the students should answer these questions correctly to move to the next level. In the result of an evaluation of the ITS, students like the system and they said that it is very useful for them and for their studies. (shrink)

In October 2016, the White House, the European Parliament, and the UK House of Commons each issued a report outlining their visions on how to prepare society for the widespread use of artificial intelligence. In this article, we provide a comparative assessment of these three reports in order to facilitate the design of policies favourable to the development of a ‘good AI society’. To do so, we examine how each report addresses the following three topics: the development of a (...) ‘good AI society’; the role and responsibility of the government, the private sector, and the research community in pursuing such a development; and where the recommendations to support such a development may be in need of improvement. Our analysis concludes that the reports address adequately various ethical, social, and economic topics, but come short of providing an overarching political vision and long-term strategy for the development of a ‘good AI society’. In order to contribute to fill this gap, in the conclusion we suggest a two-pronged approach. (shrink)

In these days, there is an increasing technological development in intelligent tutoring systems. This field has become interesting to many researchers. In this paper, we present an intelligent tutoring system for teaching mathematics that help students understand the basics of math and that helps a lot of students of all ages to understand the topic because it's important for students of adding and subtracting. Through which the student will be able to study the course and solve related problems. An evaluation (...) of the intelligent tutoring systems was carried out and the results were encouraging. (shrink)

Legg and Hutter, as well as subsequent authors, considered intelligent agents through the lens of interaction with reward-giving environments, attempting to assign numeric intelligence measures to such agents, with the guiding principle that a more intelligent agent should gain higher rewards from environments in some aggregate sense. In this paper, we consider a related question: rather than measure numeric intelligence of one Legg- Hutter agent, how can we compare the relative intelligence of two Legg-Hutter agents? We propose (...) an elegant answer based on the following insight: we can view Legg-Hutter agents as candidates in an election, whose voters are environments, letting each environment vote (via its rewards) which agent (if either) is more intelligent. This leads to an abstract family of comparators simple enough that we can prove some structural theorems about them. It is an open question whether these structural theorems apply to more practical intelligence measures. (shrink)

The paper describes the design of an intelligent tutoring system for teaching Introduction to Computer Science-a compulsory curriculum in Al-Azhar University of Gaza to students who attend the university. The basic idea of this system is a systematic introduction into computer science. The system presents topics with examples. The system is dynamically checks student's individual progress. An initial evaluation study was done to investigate the effect of using the intelligent tutoring system on the performance of students enrolled in computer science (...) curriculum at Al-Azhar University, Gaza. The results showed a positive impact on the evaluators. (shrink)

Abstract. Intelligent Tutoring System Builder (ITSB) is an authoring tool designed and developed to aid teachers in constructing intelligent tutoring systems in a multidisciplinary fields. The teacher is needed to create a set of pedagogical fundamentals, which, in line, are inured to automatically build up a broad tutor framework and construct an intelligent tutoring system. In this paper an explanation of the theory and the architecture of the tool is outlined. A presentation of several system components, the requirements of the (...) different components, integration of these components in ITSB tool are shown. Furthermore, implanting of requirements, cognitive principle, and common design fundamentals in the tool to ease the use of teachers. A variety of design matters, an example of building an intelligent tutoring system for teaching Java language using ITSB tool and an evaluation are presented. (shrink)

Abstract: Artificial Intelligence (AI) is revolutionizing the agricultural sector by enhancing productivity and sustainability. This paper explores the transformative impact of AI technologies on agriculture, focusing on their applications in precision farming, predictive analytics, and automation. AI-driven tools enable more efficient management of crops and resources, leading to improved yields and reduced environmental impact. The paper examines key AI technologies, including machine learning algorithms for crop monitoring, robotics for automated planting and harvesting, and data analytics for optimizing resource use. (...) Additionally, it addresses challenges such as data privacy, technology adoption barriers, and the ethical implications of AI in farming. By integrating AI into agricultural practices, the industry can achieve greater efficiency and sustainability, paving the way for future advancements. (shrink)

Artificial Intelligence (AI) is a technology that makes machines smart and capable of doing things that usually require human intelligence. AI works by training machines to learn from data and experiences. Such devices can recognize patterns, understand spoken language, see and understand images, and even make predictions based on their learning. Voice assistants like Siri or Alexa can understand our voice commands, answer questions, and perform tasks for us. AI-based self-driving cars can sense their surroundings, make decisions, and (...) drive safely without a human driver. AI also helps doctors diagnose diseases, detect fraud in financial transactions, and recommend movies or songs based on one’s preferences. Furthermore, AI has started to make its presence felt in Punjabi culture through various avenues. (shrink)

The paper depicts the blueprint of an electronic wise indicating system for demonstrating learning French to understudies to overcome the inconveniences they go up against. The fundamental idea of this structure is a proficient introduction into learning French. The system shows the purpose of learning French and coordinates thusly made issues for the understudies to clarify. The system is logically balanced at run time to the understudy’s individual progress. The system gives unequivocal help to adaptable presentation to learners.

There is considerable enthusiasm about the prospect that artificial intelligence (AI) will help to improve the safety and efficacy of health services and the efficiency of health systems. To realize this potential, however, AI systems will have to overcome structural problems in the culture and practice of medicine and the organization of health systems that impact the data from which AI models are built, the environments into which they will be deployed, and the practices and incentives that structure their (...) development. This perspective elaborates on some of these structural challenges and provides recommendations to address potential shortcomings. (shrink)

Artificial Intelligence (AI) is a technology that makes machines smart and capable of doing things that usually require human intelligence. It is a rapidly evolving field with ongoing research and development to advance its capabilities and address its limitations. AI has permeated various aspects of our daily lives, and its applications can be found in numerous products and services. The integration of AI continues to expand across multiple sectors, providing convenience, personalization, and efficiency in our daily lives. While (...) Punjabi culture is rich and diverse, characterized by several distinctive traits that define its identity, AI has started to make its presence felt in Punjabi culture through various avenues. Though AI is gradually enriching Punjabi culture, it is still in its early stages, and there is room for further exploration and integration. However, it is essential to ensure that AI's influence aligns with the values and aspirations of Punjabi culture while preserving its authenticity and uniqueness. (shrink)

The objective of this essay is to provide the beginning of a principled classification of some of the ways space is intelligently used. Studies of planning have typically focused on the temporal ordering of action, leaving as unaddressed questions of where to lay down instruments, ingredients, work-in-progress, and the like. But, in having a body, we are spatially located creatures: we must always be facing some direction, have only certain objects in view, be within reach of certain others. How we (...) manage the spatial arrangement of items around us is not an afterthought: it is an integral part of the way we think, plan, and behave. The proposed classification has three main categories: spatial arrangements that simplify choice; spatial arrangements that simplify perception; and spatial dynamics that simplify internal computation. The data for such a classification is drawn from videos of cooking, assembly and packing, everyday observations in supermarkets, workshops and playrooms, and experimental studies of subjects playing Tetris, the computer game. This study, therefore, focuses on interactive processes in the medium and short term: on how agents set up their workplace for particular tasks, and how they continuously manage that workplace. (shrink)

There is, in some quarters, concern about high–level machine intelligence and superintelligent AI coming up in a few decades, bringing with it significant risks for humanity. In other quarters, these issues are ignored or considered science fiction. We wanted to clarify what the distribution of opinions actually is, what probability the best experts currently assign to high–level machine intelligence coming up within a particular time–frame, which risks they see with that development, and how fast they see these developing. (...) We thus designed a brief questionnaire and distributed it to four groups of experts in 2012/2013. The median estimate of respondents was for a one in two chance that high-level machine intelligence will be developed around 2040-2050, rising to a nine in ten chance by 2075. Experts expect that systems will move on to superintelligence in less than 30 years thereafter. They estimate the chance is about one in three that this development turns out to be ‘bad’ or ‘extremely bad’ for humanity. (shrink)

In this paper, I provide an overview of today’s philosophical approaches to the problem of “intelligence” in the field of artificial intelligence by examining several important papers on phenomenology and the philosophy of biology such as those on Heideggerian AI, Jonas's metabolism model, and slime mold type intelligence.

From artistic performances in the visual arts and in music to motor control in gymnastics, from tool use to chess and language, humans excel in a variety of skills. On the plausible assumption that skillful behavior is a visible manifestation of intelligence, a theory of intelligence—whether human or not—should be informed by a theory of skills. More controversial is the question as to whether, in order to theorize about intelligence, we should study certain skills in particular. My (...) target is the view that only a particular class/kind of skill (i.e., ‘theoretical’, or ‘intellectual’ skills, versus ‘practical’, or ‘embodied’ skills) manifests intelligence, or especially does so. I call this view ‘Intelligence Elitism’. Intelligence Elitism is pervasive in popular culture, in academic culture, as well as in psychometrics. It has, arguably, a long pedigree in philosophy (though explicit arguments for it are rare). But it is a substantive view which, if false, can promote unfairness. In this article, I defend Intelligence Socialism—the claim that intelligent behavior is everywhere skillful behavior is. I go on to isolate the best case for the further Elitist claim that, even if all skillful behavior is intelligent in some modest sense of ‘intelligence’, there is a principled difference in intelligence between theoretical, or intellectual, skills, on one side, and practical, or embodied skills, on the other, and I show it wanting. (shrink)

Many philosophers of science believe that empirical psychology can contribute little to the philosophical investigation of explanations. They take this to be shown by the fact that certain explanations fail to elicit any relevant psychological events (e.g., familiarity, insight, intelligibility, etc.). We report results from a study suggesting that, at least among those with extensive science training, a capacity to render an event intelligible is considered a requirement for explanation. We also investigate for whom explanations must be capable of rendering (...) events intelligible and whether or not accuracy is also viewed as a requirement. (shrink)

The notion of computation has changed the world more than any previous expressions of knowledge. However, as know-how in its particular algorithmic embodiment, computation is closed to meaning. Therefore, computer-based data processing can only mimic life’s creative aspects, without being creative itself. AI’s current record of accomplishments shows that it automates tasks associated with intelligence, without being intelligent itself. Mistaking the abstract for the concrete has led to the religion of “everything is an output of computation”—even the humankind that (...) conceived the computer. The hypostatized role of computers explains the increased dependence on them. The convergence machine called deep learning is only the most recent form through which the deterministic theology of the machine claims more than what it actually is: extremely effective data processing. A proper understanding of complexity, as well as the need to distinguish between the reactive nature of the artificial and the anticipatory nature of the living are suggested as practical responses to the challenges posed by machine theology. (shrink)

There is an underappreciated respect in which the widespread availability of generative artificial intelligence (AI) models poses a threat to human connection. My central contention is that human creativity is especially capable of helping us connect to others in a valuable way, but the widespread availability of generative AI models reduces our incentives to engage in various sorts of creative work in the arts and sciences. I argue that creative endeavors must be motivated by curiosity, and so they must (...) disclose the creative agent’s inquisitive self. It is through self-disclosure, including the disclosure of the inquisitive self, that we put ourselves in a position to be seen by and connect with others through our creative pursuits. Because relying on AI for certain generative tasks is less self-disclosive than the creative work such technologies supplant, this reliance threatens to weaken our connections to one another. (shrink)

Plagiarism detection is the process of finding similarities on electronic based documents. Recently, this process is highly required because of the large number of available documents on the internet and the ability to copy and paste the text of relevant documents with simply Control+C and Control+V commands. The proposed solution is to investigate and develop an easy, fast, and multi-language support plagiarism detector with the easy of one click to detect the document plagiarism. This process will be done with the (...) support of intelligent system that can learn, change and adapt to the input document and make a cross-fast search for the content on the local repository and the online repository and link the content of the file with the matching content everywhere found. Furthermore, the supported document type that we will use is word, text and in some cases, the pdf files –where is the text can be extracting from them- and this made possible by using the DLL file from Word application that Microsoft provided on OS. The using of DLL will let us to not constrain on how to get the text from files; and will help us to apply the file on our Delphi project and walk throw our methodology and read the file word by word to grantee the best working scenarios for the calculation. In the result, this process will help in the uprising the documents quality and enhance the writer experience related to his work and will save the copyrights for the official writer of the documents by providing a new alternative tool for plagiarism detection problem for easy and fast use to the concerned Institutions for free. (shrink)

According to the Guise of the Good, an agent only does for a reason what she sees as good. One of the main motivations for the view is its apparent ability to explain why action for a reason must be intelligible to its agent, for on this view, an action is intelligible just in case it seems good. This motivation has come under criticism in recent years. Most notably, Kieran Setiya has argued that merely seeing one’s action as good does (...) not suffice to make the action intelligible. In this paper, I show that this objection has bite only because the Guise of the Good’s theory of intelligibility has yet seen little sustained articulation. Properly understood, this theory holds that an action is intelligible to an agent only if it appears to them to possess some substantive evaluative property. I then argue that this response to the objection has a significant implication for contemporary Guise of the Good theories, for it shows that the currently ascendant version of the theory, the attitudinal theory, cannot avail itself of the intelligibility motivation. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Rolul serviciilor de informații în război, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Intelligence Analysis, de Nicolae Sfetcu -/- ISTORIA Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență, de Rodica Liseanu Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației, de Rodica Liseanu -/- (...) GEOPOLITICA Apusul universalismului european, de Lisa-Maria Achimescu Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths, de Emilian M. Dobrescu România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică, de Radu Carp -/- SECURITATE Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN, de Dan D. Farcaș -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II30199. (shrink)

This paper investigates the nature of dispositional properties in the context of artificial intelligence systems. We start by examining the distinctive features of natural dispositions according to criteria introduced by McGeer (2018) for distinguishing between object-centered dispositions (i.e., properties like ‘fragility’) and agent-based abilities, including both ‘habits’ and ‘skills’ (a.k.a. ‘intelligent capacities’, Ryle 1949). We then explore to what extent the distinction applies to artificial dispositions in the context of two very different kinds of artificial systems, one based on (...) rule-based classical logic and the other on reinforcement learning. Here we defend three substantive claims. First, we argue that artificial systems are not equal in the kinds of dispositional properties they instantiate. In particular, we show that logical systems instantiate merely object-centered dispositions whereas reinforcement learning systems allow for the instantiation of agent-based abilities. Second, we explore the similarities and differences between the agent-centered abilities of artificial systems and those of humans, especially as relates to the important distinction made in the human case between habits and skills/intelligent capacities. The upshot is that the agent-centered abilities of truly intelligent artificial systems are distinctive enough to constitute a third type of agent-based ability — blended agent-based ability — raising substantial questions as to how we understand the nature of their agency. Third, we explore one aspect of this problem, focussing on whether systems of this type are properly considered ‘responsible agents’, at least in some contexts and for some purposes. The ramifications of our analysis will turn out to be directly relevant to various ethical concerns of artificial intelligence. (shrink)

Recently, Intelligent Tutoring Systems (ITS) got much attention from researchers even though ITS educational technology began in the late 1960s and ITS is just embryonic from laboratories into the field. In this paper we outline an intelligent tutoring system for teaching basics of the databases system called (MDB). The MDB was built as education system by using the authoring tool (ITSB). MDB contains learning materials as a group of lessons for beginner level which include relational database system and lessons in (...) the process to install and set up a database. MDB system has exams for each level of the Lessons. An evaluation was done to see the effectiveness the MDB among learners and instructors. The outcome of the evaluation was promising. (shrink)

Intelligent Tutoring Systems (ITS) has a wide influence on the exchange rate, education, health, training, and educational programs. In this paper we describe an intelligent tutoring system that helps student study computer networks. The current ITS provides intelligent presentation of educational content appropriate for students, such as the degree of knowledge, the desired level of detail, assessment, student level, and familiarity with the subject. Our Intelligent tutoring system was developed using ITSB authoring tool for building ITS. A preliminary evaluation of (...) the ITS was done by a group of students and teachers. The results were acceptable. (shrink)

Mental health among students is one of the major concerns amidst the pandemic. Employing a correlational design, this study investigates the relationship between emotional intelligence and mental health among 152 senior high school students. Based on the statistical analysis, the r coefficient of 0.82 indicates a high positive correlation between the variables. The p-value of 0.00, which is less than 0.05, leads to the decision to reject the null hypothesis. Hence, a significant relationship exists between emotional intelligence and (...) mental health among senior high school. Implications were discussed in the study. (shrink)

The science-religion dialogue refers to the ongoing and dynamic conversation between the realms of science and religion, exploring their respective domains, methodologies, and implications. This dialogue has been a topic of interest for centuries and continues to evolve as scientific discoveries and religious interpretations develop. Artificial intelligence (AI) can facilitate science-religion dialogue by analyzing vast amounts of data, identifying common ground, and promoting respectful discussions. It can assist in translating complex scientific concepts for broader understanding and fostering a bridge (...) between differing perspectives. The intersection of AI and the dialogue between science and religion can also raise various concerns and challenges. While AI is a neutral tool, its applications and interpretations can also influence the dialogue in ways that might be perceived as harmful. This article elaborates on some potential ways in which AI could impact science-religion dialogue. (shrink)

Recent progress in artificial intelligence (AI) has drawn attention to the technology’s transformative potential, including what some see as its prospects for causing large-scale harm. We review two influential arguments purporting to show how AI could pose catastrophic risks. The first argument — the Problem of Power-Seeking — claims that, under certain assumptions, advanced AI systems are likely to engage in dangerous power-seeking behavior in pursuit of their goals. We review reasons for thinking that AI systems might seek power, (...) that they might obtain it, that this could lead to catastrophe, and that we might build and deploy such systems anyway. The second argument claims that the development of human-level AI will unlock rapid further progress, culminating in AI systems far more capable than any human — this is the Singularity Hypothesis. Power-seeking behavior on the part of such systems might be particularly dangerous. We discuss a variety of objections to both arguments and conclude by assessing the state of the debate. (shrink)

More Info: B. Plawgo, A. Grabska, M. Klimczuk-Kochańska, A. Klimczuk, J. Kierklo, J. Żynel-Etel, Startery podlaskiej gospodarki. Analiza gospodarczych obszarów wzrostu i innowacji województwa podlaskiego: sektor produkcji oprogramowania komputerowego (Podlasie economy starters. Analysis of economic growth and innovation areas of Podlaskie: software production sector), Wojewódzki Urząd Pracy w Białymstoku, Białystok 2011.

‘There is no place in the phenomenology of fully absorbed coping’, writes Hubert Dreyfus, ‘for mindfulness. In flow, as Sartre sees, there are only attractive and repulsive forces drawing appropriate activity out of an active body’1. Among the many ways in which history animates dynamical systems at a range of distinctive timescales, the phenomena of embodied human habit, skilful movement, and absorbed coping are among the most pervasive and mundane, and the most philosophically puzzling. In this essay we examine both (...) habitual and skilled movement, sketching the outlines of a multidimensional framework within which the many differences across distinctive cases and domains might be fruitfully understood. Both the range of movement phenomena which can plausibly be seen as instances of habit or skill, and the space of possible theories of such phenomena are richer and more disparate than philosophy easily encompasses. We seek to bring phenomenology into contact with relevant movements in psychological theories of skilful action, in the belief that phenomenological philosophy and cognitive science can be allies rather than antagonists. (shrink)

Artificial intelligence (AI) is increasingly expected to disrupt the ordinary functioning of society. From how we fight wars or govern society, to how we work and play, and from how we create to how we teach and learn, there is almost no field of human activity which is believed to be entirely immune from the impact of this emerging technology. This poses a multifaceted problem when it comes to designing and understanding regulatory responses to AI. This article aims to: (...) (i) defend the need for a novel conceptual model for understanding the systemic legal disruption caused by new technologies such as AI; (ii) to situate this model in relation to preceding debates about the interaction of regulation with new technologies (particularly the ‘cyberlaw’ and ‘robolaw’ debates); and (iii) to set out a detailed model for understanding the legal disruption precipitated by AI, examining both pathways stemming from new affordances that can give rise to a regulatory ‘disruptive moment’, as well as the Legal Development, Displacement or Destruction that can ensue. The article proposes that this model of legal disruption can be broadly generalisable to understanding the legal effects and challenges of other emerging technologies. (shrink)

After a short historical survey of philosophical views on property, the article contains an analysis of the argument which justifies property by referring to the universal respect due to anyone’s right to use any thing for any purpose. Usage 224 JOVAN BABIĆ SVOJINA ҄ FILOZOFSKA ANALIZA: ARGUMENT of things for the realization of set ends (or goals) is among the conditions of action/ agency. The capacity of freedom as a specific causal power in real world is dependent on the (...) possibility of using things as means. However, without a real prospect to finish the process of realization of set goals, this causal power would not be real. Property is a scheme within which this prospect becomes a real possibility. Property is thus a condition of effective successful purposeful agency. In property the normative position of all others, besides the owner, has been changed, as they do not have the right to use things possessed for their ends, although they have a right to use any non-possessed thing as a means for whichever end they might set. As a right, property entails, first, the obligation to respect the fact of any established possession, and, second, an obligation to accept and recognize the established possession as ownership, which does not depend on the fact of factual physical control of the property. Ownership is therefore a guarantee of future possession. For this to be established there is a need for an explicit recognition from all others; however this recognition is normatively necessary for everybody, as no-one has a right to withdraw the recognition of a legitimate right to property. This comes from the ontological and axiological difference between persons and things: persons have a right to use and possess unpossessed things as means for realization of ends they set. (shrink)