Serviciile de informații interne, externe și militare, serviciile de securitate și alte departamente de informații și protecție realizează cunoașterea, prevenirea, contracararea sau înlăturarea, după caz, a amenințărilor la adresa securității naționale. În asigurarea stării de securitate, un rol fundamental îl reprezintă cunoașterea disfuncționalităților, vulnerabilităților, factorilor de risc, amenințărilor și pericolelor la adresa acesteia, care se realizează prin identificarea/transmiterea de către alte organe competente, a priorităților informaționale, căutarea și obținerea de informații Pentru securitate, analiza/prelucrarea acestora și transmiterea/diseminarea acestora către factorii de (...) decizie împuterniciți din punct de vedere legal pentru prevenirea și contracararea deciziilor. Acest obiectiv se realizează prin acțiunile operative specifice structurilor de informații, instituțiilor statului, integrate organic în administrația statului, pe baza unui suport juridic adecvat, a responsabilității depline a autorităților politice și a controlului parlamentar. (shrink)

Preocupările statelor în vederea organizării mai eficiente a structurilor şi managementului agențiilor/serviciilor de informații, au crescut în special după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, prin adoptarea unor forme organizatorice mai flexibile eficiente pentru realizarea acestor obiective, sporind în mod evident utilitatea şi performanțele acestora. În esență, agențiile/serviciile intelligence au scopul de căuta şi procura date, a le analiza şi transforma în informații necesare conducerii politice, economice şi militare a unui stat, în procesul ciclului informațional. pe care l-am (...) descris anterior. Modul cum în care este organizat şi se desfăşoară acest proces determină structura şi modul de funcționare a unei agenții/serviciu de informații. Astfel, o structură generală a unei agenții/serviciu intelligence ar putea avea următoarele (principale) componente de: conducere, culegere, exploatare, tehnice, protecție, administrative. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii (...) după al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Metodologia, în analiza intelligence, constă din metodele folosite pentru a lua decizii despre amenințări, în special în cadrul disciplinei de analiză a informațiilor. Teoria prismatică a lui Robert Flood, denumită de alții drept pluralism metodologic, folosește metafora pentru a descrie gândirea creativă și de transformare, respectiv o prismă care descompune lumina în culorile sale componente prin dubla refracție. Tehnicile analitice structurale sunt folosite pentru a provoca judecata, la identificarea mentalităților, depășirea prejudecăților, stimularea creativității și gestionarea incertitudinii.

Această carte explorează utilizarea inteligenței artificiale de către serviciile de informații din întreaga lume și rolul său critic în domeniul analizei intelligence, în apărare și securitatea națională. Serviciile de informații joacă un rol crucial în securitatea națională, iar adoptarea tehnologiilor inteligenței artificiale a avut un impact semnificativ asupra operațiunilor lor. De asemenea, examinează diferitele aplicații ale inteligenței artificiale în serviciile de informații, implicațiile, provocările și considerațiile etice asociate cu utilizarea acesteia. Cartea subliniază necesitatea cercetării și dezvoltării continue în domeniul (...) inteligenței artificiale pentru a se asigura că serviciile de informații. și în general apărarea și securitatea națională se pot adapta în mod eficient la amenințările emergente. (shrink)

Recenzie: Francis Dvornik: Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, Meteor Press, 2021 -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 72-75 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159.

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

The emerging crealectic frame posits that there are three complementary and effectual domains of intelligence, namely analytic, dialectic, and crealectic, being alternatively or complementarily used in human interactions with the world. The focus of crealectic intelligence is the relative possibilization and local realization of absolute possibility, the becoming real, biological, and social of creation. This multimodal externalization and asymptotic unification of a cosmological flux expresses itself via three realms of possibilization: physical, psychological, and philosophical. But the philosophical possible (...) is not merely abstract; it originates a generative process of exteriorizations, interiorizations, dissolutions, and unifications transforming the possible into realities. The term “crealectics,” coined by philosopher and author Luis de Miranda, is a compound of “Creal” and of two possible suffixes: “logos” or “ektos”. The ontological core of crealectics, the Creal, is the immanent process of creation understood as a ubiquitous stream of absolute possibility exteriorizing itself. For a crealectician, philosophy is not the mere logical analysis of truth conditions, but the self-questioning enterprise of thought regarding its own possibilizing and world-making power. (shrink)

The tendency to idealise artificial intelligence as independent from human manipulators, combined with the growing ontological entanglement of humans and digital machines, has created an “anthrobotic” horizon, in which data analytics, statistics and probabilities throw our agential power into question. How can we avoid the consequences of a reified definition of intelligence as universal operation becoming imposed upon our destinies? It is here argued that the fantasised autonomy of automated intelligence presents a contradistinctive opportunity for philosophical consciousness (...) to understand itself anew as holistic and co-creative, beyond the recent “analytic” moment of the history of philosophy. Here we introduce the concept of “crealectic intelligence”, a meta-analytic and meta-dialectic aspect of consciousness. Intelligent behaviour may consist in distinguishing discrete familiar parts or reproducible functions in the midst of noise via an analytic process of segmentation; intelligence may also manifest itself in the constitution of larger wholes and dynamic unities through a dialectic process of association or assemblage. But, by contrast, crealectic intelligence co-creates realities in the image of an ideal or truth, taking into account the desiring agent imbued with a sense of possibility, in a relationship not only with the Real but also with the creative sublime or “Creal”. (shrink)

There are calls from various sectors, including the popular press, industry, and academia, to incorporate artificial intelligence (AI)-based technologies in general, and large language models (LLMs) (such as ChatGPT and Gemini) in particular, into various spheres of the South African higher education sector. Nonetheless, the implementation of such technologies is not without ethical risks, notably those related to bias, unfairness, privacy violations, misinformation, lack of transparency, and threats to autonomy. This paper gives an overview of the more pertinent ethical (...) concerns that may result from the deployment of various current AI technologies in the South African higher education context. It provides a broad overview of the relevant AI ethics literature and distills a few general AI-ethics principles that can serve as guidelines for the ethical development, adoption, and use of AI systems. Suggestions are made as to how these might be applied to mitigate the ethical concerns in the South African higher education context. Overall, it is argued that AI technologies should only be adopted if they offer demonstrable benefits to stakeholders affected by them and that care should be taken to ensure that any potential harms are adequately addressed. (shrink)

Resumo: neste artigo pretendo estender a evidenciação do encobrimento do mundo da vida formulada por Husserl ao uso das tecnologias disruptivas da 4ª Revolução Industrial, mais precisamente o uso da inteligência artificial (IA) nas plataformas sociais. Primeiro, apresento o conceito de mundo da vida que se mantém consistente ao longo das obras de Husserl; em seguida, apresento seu encobrimento derivado da matematização da natureza e do rompimento com o telos, o que originou a crise da humanidade europeia. Segundo, mais camadas (...) de encobrimento do mundo da vida vão se sobrepondo com a 3ª e 4ª RIs. Em mais detalhe, o encobrimento e o afastamento do mundo da vida provocado pelo uso da IA e seus efeitos negativos, individual e coletivamente. Terceiro, a proposta Husserliana de retorno ao mundo da vida através de uma epoché radical. Concluo que a solução proposta por Husserl para a crise ainda é atual e urgente. Abstract: in this paper I intend to extend the disclosure of the cover-up of the lifeworld formulated by Husserl to the use of disruptive technologies of the 4th Industrial Revolution, more precisely the use of artificial intelligence on social platforms. First, I present the concept of lifeworld that remains consistent throughout Husserl's works; then, I present its cover-up derived from the mathematization of nature and the break with the telos, which originated the crisis of european humanity. Second, more layers of cover-up of the lifeworld overlap with the 3rd and 4th IRs. In more detail, the cover-up and detachment from the lifeworld caused by the use of AI and its negative effects, individually and collectively. Third, the Husserlian proposal of return to the lifeworld through a radical epoché. I conclude that the solution proposed by Husserl to the crisis is still actual and urgent. (shrink)

This chapter proposed a novel design methodology called Value-Sensitive Design and its potential application to the field of artificial intelligence research and design. It discusses the imperatives in adopting a design philosophy that embeds values into the design of artificial agents at the early stages of AI development. Because of the high risk stakes in the unmitigated design of artificial agents, this chapter proposes that even though VSD may turn out to be a less-than-optimal design methodology, it currently provides (...) a framework that has the potential to embed stakeholder values and incorporate current design methods. The reader should begin to take away the importance of a proactive design approach to intelligent agents. (shrink)

A Crítica de Hume ao Argumento do Desígnio José Oscar de Almeida Marques Dep. de Filosofia – UNICAMP -/- RESUMO: É comum considerar que o chamado “argumento do desígnio” (o argumento a posteriori para provar a existência de Deus a partir da ordem e funcionalidade do mundo) teria sido refutado ou seriamente abalado por Hume. Mas a natureza e o alcance dessa alegada refutação são problemáticos, pois Hume muitas vezes expressou suas críticas através de seus personagens e evitou assumi-las diretamente (...) enquanto autor. Em vez de supor que Hume procedeu dessa forma apenas para disfarçar suas verdadeiras convicções e evitar um conflito com as autoridades eclesiásticas, proponho que sua posição nesse assunto não é tão categórica como às vezes se supõe, e que os famosos argumentos de Filo nos Diálogos mostram apenas que é possível que a ordem e funcionalidade do mundo tenham surgido sem a intervenção de um desígnio consciente, mas não podem por si sós dar a essa hipótese o mínimo grau de plausibilidade necessário para torná-la digna de uma séria consideração. De fato, antes da revolução explicativa operada por Darwin um século depois, ninguém estava realmente em condições de vislumbrar uma alternativa plausível à atuação de algum tipo de inteligência na geração da ordem e funcionalidade do mundo. ------------ Some Remarks on Hume’s Critique of the Argument from Design José Oscar of Almeida Marques Dep. of Philosophy - UNICAMP -/- ABSTRACT: The so-called “argument from design” (the a posteriori argument to prove the existence of God from the order and functionality of the world) is commonly considered to have been refuted or seriously impaired by Hume. But the nature and scope of this alleged refutation is problematic because Hume often expressed his critics through other characters’ mouth and avoided to assume them directly as author. Contrarily to the supposition that Hume proceeded in this way only to disguise his true convictions and to avoid a confrontation with the ecclesiastical authorities, I propose that his stance on the matter is not, in fact, as clear-cut as it is sometimes supposed, and that Philo’s famous arguments in the Dialogues show only that it is possible for the order and functionality of the world to have arisen without the intervention of an intelligent design, but cannot by themselves lend to this hypothesis the least degree of plausibility needed to make it worthy of serious consideration. In fact, before the explanatory revolution inaugurated by Darwin a century later, nobody was in position to envisage a plausible alternative to the operation of some sort or other of intelligence in the generation of the order and functionality of the world. (shrink)

« Voici un livre vif, intelligent, nullement béni-oui-oui. Avec Lacan, il démontre que le capitalisme est une machine à faire jouir massivement. Ce qui s'obtient n'est pas pour autant une jouissance toute, mais seulement des lichettes. La jouissance demeurera toujours tonneau des Danaïdes. » Hervé Castanet, professeur des universités, psychanalyste, membre de l'école de la Cause freudienne. -/- Partout la qualité de vie prend la forme d'une quantité d'envies. Le nouveau monde oscille entre deux versants d'une même pièce de théâtre (...) : côté cour, des passages à l'acte obscènes ; côté coulisses, un puritanisme coupable. Pouvons-nous nous comporter autrement que comme des machines à jouir détraquées, dont le courant alternatif oscillerait entre avidité et rétention, gaspillage et dette ? Beaucoup se demandent pourquoi, une fois réunies les conditions imaginaires ou symboliques de la jouissance, c'est un réel vide ou perverti qui s'installe. C'est que la mécanique même de l'économie libidinale capitaliste repose sur l'angoisse sans cesse repoussée d'un désir dévoyé. Dans un monde globalement structuré par la plus-value, la jouissance prend la forme internationale du « plus-de-jouir ». -/- Faut-il pour autant renoncer à la joie de vivre et se réfugier dans le moralisme et l'austérité ? Lacan, Heidegger et Marx, articulés ensemble, permettent de dire comment une forme d'existence créative est encore possible. Une telle liberté est l'horizon de ce livre. (shrink)

[Ronald de Sousa] Taking literally the concept of emotional truth requires breaking the monopoly on truth of belief-like states. To this end, I look to perceptions for a model of non-propositional states that might be true or false, and to desires for a model of propositional attitudes the norm of which is other than the semantic satisfaction of their propositional object. Those models inspire a conception of generic truth, which can admit of degrees for analogue representations such as emotions; belief-like (...) states, by contrast, are digital representations. I argue that the gravest problem-objectivity-is not insurmountable. /// [Adam Morton ] It is accuracy rather than truth itself that is valuable. Emotional truth is a dubious though attractive notion, but emotional accuracy is much easier to make sense of. My approach to accuracy goes via an account of what makes a story accurate. Stories can be accurate but not true, and emotions can be accurate whether or not they are true. The capacity for emotional accuracy, for emotions that fit a person's situation, is an aspect of emotional intelligence, which is as important an aspect of rational human agency as the intelligent formation of beliefs and desires. (shrink)

Value Sensitive Design (VSD) is an established method for integrating values into technical design. It has been applied to different technologies and, more recently, to artificial intelligence (AI). We argue that AI poses a number of challenges specific to VSD that require a somewhat modified VSD approach. Machine learning (ML), in particular, poses two challenges. First, humans may not understand how an AI system learns certain things. This requires paying attention to values such as transparency, explicability, and accountability. Second, (...) ML may lead to AI systems adapting in ways that ‘disembody’ the values embedded in them. To address this, we propose a threefold modified VSD approach: 1) integrating a known set of VSD principles (AI4SG) as design norms from which more specific design requirements can be derived; 2) distinguishing between values that are promoted and respected by the design to ensure outcomes that not only do no harm but also contribute to good; and 3) extending the VSD process to encompass the whole life cycle of an AI technology in order to monitor unintended value consequences and redesign as needed. We illustrate our VSD for AI approach with an example use case of a SARS-CoV-2 contact tracing app. (shrink)

The present paper aims to trace back Kant’s account of the schematism of the pure understanding in the Critique of Pure Reason to the Dissertation. I do so by discussing Kant’s understanding of sensible cognition in view of his assessment of metaphysics. I argue, first, that Kant in both texts aims to defend metaphysics against skeptical attacks by discarding those of its elements he considers unwarranted and, second, that this undertaking hinges on his account of concepts that function as the (...) sensible condition of cognition. Yet whereas Kant argues in 1770 that metaphysics must be purely intellectual, he in 1781 draws on his earlier account of sensible concepts to argue, against the Wolffians, that determining intelligible objects by purely intellectual means does not amount to cognition proper. (shrink)

Lethal Autonomous Weapons (LAWs) are robotic weapons systems, primarily of value to the military, that could engage in offensive or defensive actions without human intervention. This paper assesses and engages the current arguments for and against the use of LAWs through the lens of achieving more ethical warfare. Specific interest is given particularly to ethical LAWs, which are artificially intelligent weapons systems that make decisions within the bounds of their ethics-based code. To ensure that a wide, but not exhaustive, survey (...) of the implications of employing such ethical devices to replace humans in warfare is taken into account, this paper will engage on matters related to current scholarship on the rejection or acceptance of LAWs—including contemporary technological shortcomings of LAWs to differentiate between targets and the behavioral and psychological volatility of humans—and current and proposed regulatory infrastructures for developing and using such devices. After careful consideration of these factors, this paper will conclude that only ethical LAWs should be used to replace human involvement in war, and, by extension of their consistent abilities, should remove humans from war until a more formidable discovery is made in conducting ethical warfare. (shrink)

This presentation discusses a notion encountered across disciplines, and in different facets of human activity: autonomous activity. We engage it in an interdisciplinary way. We start by considering the reactions and behaviors of biological entities to biotechnological intervention. An attempt is made to characterize the degree of freedom of embryos & clones, which show openness to different outcomes when the epigenetic developmental landscape is factored in. We then consider the claim made in programming and artificial intelligence that automata could (...) show self-directed behavior as to the determination of their step-wise decisions on courses of action. This question remains largely open and calls for some important qualifications. We try to make sense of the presence of claims of freedom in agency, first in common sense, then by ascribing developmental plasticity in biology and biotechnology, and in the mapping of programmed systems in the presence of environmental cues and self-referenced circuits as well as environmental coupling. This is the occasion to recall attempts at working out a logical and methodological approach to the openness of concepts that are still to be found, and assess whether they can operate the structuring intelligibility of a yet undeveloped or underdeveloped field of study, where a “bisociation" and a unification of knowledge might be possible. (shrink)

In this paper, I present the difficulty in the phenomenology of explaining the constitution of objectivities in consciousness. In the context of phenomenological reduction, constitution has to be understood as unveiling the universal and necessary essences. Recognized by Husserl in Ideas I and named as functional problems, the constitution of objectivities refers at first to individual consciousness, and then to an intersubjective one. In Ideas II, the phenomenologist explains how the constitution of nature, psyche, and spirit occurs. This process begins (...) by assuming three premises: the ontological realism, the regularity of nature, and the transcendental idealism. In this process, the ego, apart from constituting objects (the body, the psyche, and the others), constitutes itself. The objects of material reality are constituted through aesthetic synthesis which unifies singularities and contextualizes the lived experience. The body, as a perceptive organ, perceives the exterior, and the location of the sensory stimulus is the soul. The soul is a real and transcendent object, which is linked to physical things that are constituted in a solipsistic way or intersubjectively. Empathy allows the subject to recognize the consciousness of the alter ego as capable of spontaneous movements and actions, a co-presence sharing the same horizons. Thus, through the theoretical attitude, the physical world is perceived, and through the spiritual attitude the spiritual world is perceived, a living world shared by free intelligent beings. For this, intersubjectivity fulfills a fundamental role, because only in the relationship with the other does the identity of the objects, of the other, and of the self become evident. (shrink)

The main aim of this article is to reflect on the impact of biases related to artificial intelligence (AI) systems developed to tackle issues arising from the COVID-19 pandemic, with special focus on those developed for triage and risk prediction. A secondary aim is to review assessment tools that have been developed to prevent biases in AI systems. In addition, we provide a conceptual clarification for some terms related to biases in this particular context. We focus mainly on nonracial (...) biases that may be less considered when addressing biases in AI systems in the existing literature. In the manuscript, we found that the existence of bias in AI systems used for COVID-19 can result in algorithmic justice and that the legal frameworks and strategies developed to prevent the apparition of bias have failed to adequately consider social determinants of health. Finally, we make some recommendations on how to include more diverse professional profiles in order to develop AI systems that increase the epistemic diversity needed to tackle AI biases during the COVID-19 pandemic and beyond. (shrink)

L’histoire parallèle de l’évolution de l’intelligence humaine et de l’intelligence artificielle constitue un voyage fascinant, mettant en lumière les voies distinctes mais interconnectées de l’évolution biologique et de l’innovation technologique. Cette histoire peut être considérée comme une série de développements interconnectés, chaque avancée de l’intelligence humaine ouvrant la voie au prochain bond en avant de l’intelligence artificielle. L’intelligence humaine et l’intelligence artificielle sont depuis longtemps liées, évoluant selon des trajectoires parallèles tout au long de (...) l’histoire. Alors que les humains cherchent à comprendre et à reproduire l’intelligence, l’IA est devenue un domaine dédié à la création de systèmes capables d’accomplir des tâches qui nécessitent traditionnellement l’intellect humain. Ce livre examine les racines évolutives de l'intelligence, explore l'émergence de l'intelligence artificielle, examine l'histoire parallèle de l'intelligence humaine et de l'intelligence artificielle, retraçant leur développement, leurs interactions et l'impact profond qu'elles ont eu les unes sur les autres, et envisage les paysages futurs où l'intelligence humaine et artificielle converge. Explorons cette histoire, en comparant les étapes clés et les développements dans les deux domaines. (shrink)

Propositional dynamic logic is complete but not compact. As a consequence, strong completeness requires an infinitary proof system. In this paper, we present a short proof for strong completeness of $$\mathsf{PDL}$$ relative to an infinitary proof system containing the rule from [α; β n ]φ for all $$n \in {\mathbb{N}}$$, conclude $$[\alpha;\beta^*] \varphi$$. The proof uses a universal canonical model, and it is generalized to other modal logics with infinitary proof rules, such as epistemic knowledge with common knowledge. Also, we (...) show that the universal canonical model of $$\mathsf{PDL}$$ lacks the property of modal harmony, the analogue of the Truth lemma for modal operators. (shrink)

În prezent, în România, ca și în toate celelalte state euro-atlantice și în cadrul organizațiilor internaționale din care facem parte (NATO de exemplu), există o cerere puternică de analiști de informații „bine pregătiți”. Pentru a funcționa într-un mod eficient, structurile de informații au nevoie de analiști de informații eficienți, sau cu alte cuvinte, de analiști de informații bine pregătiți. Acesta este cazul comunității noastre naționale de informații, precum și al componentelor și structurilor sale. Necesitatea și importanța proiectului este în consecință (...) înrădăcinată în nevoia de analiști bine pregătiți și în misiunea lor centrală în domeniul informațiilor, și anume crearea de produse (informații de securitate) care să poată prezenta o înțelegere corectă și exactă a diferitelor procese, evenimente. și fenomene pentru factorii de decizie. Selecția celor vizați pentru a fi pregătiți necesită alcătuirea inițială a profilului unui analist de informații, selecția însăși necesitând orientarea către un profil psihologic compatibil cu misiunea pe care acesta va trebui să o îndeplinească și care posedă un nivel minim de analitică. abilitățile necesare, celelalte aspecte referitoare la instruirea analistului vor fi implementate într-un program numit pentru educația și formarea analiștilor de informații. (shrink)

The appearance of openly accessible Artificial Intelligence Applications such as Large Language Models, nowadays capable of almost human-level performances in complex reasoning tasks had a tremendous impact on public opinion. Are we going to be "replaced" by the machines? Or - even worse - "ruled" by them? The behavior of these systems is so advanced they might almost appear "alive" to end users, and there have been claims about these programs being "sentient". Since many of our relationships of power (...) and social dominance are apparently based on intelligence, where the "smarter" seems to prevail on the "dumber" (as we see for example with livestock farming, or with the distribution of salaries according to formal and intellectual qualifications etc.) the emergence of programs and AI applications of this level of sophistication brings us to the question "what will AI do to us?". Our error is to frame Artificial Intelligence in the same way we frame Natural Intelligence and mistakenly address it as we would do with biological life, even applying to it the same biopolitical categories. We here try to reverse the common arguments in relationship between life and intelligence and show that our progresses in Artificial Intelligence might have no immediate consequence for the topic of life as such, as life and intelligence are well separated issues, and - even when we would like to somehow fuse them together, we are very far away from having an "Artificial Life" to the degree of complexity and effectiveness we have with "Artificial Intelligence". (shrink)

In the visual representation of ontologies, in particular of part-whole relationships, it is customary to use graph theory as the representational background. We claim here that the standard graph-based approach has a number of limitations, and we propose instead a new representation of part-whole structures for ontologies, and describe the results of experiments designed to show the effectiveness of this new proposal especially as concerns reduction of visual complexity. The proposal is developed to serve visualization of ontologies conformant to the (...) Basic Formal Ontology. But it can be used also for more general applications, particularly in the biomedical domain. (shrink)

In this chapter, we will offer a sketch of the state of the art as concerns existing accounts of virtue acquisition in relation to automaticity. In particular, we will focus on the so-called “skill model,” which we aim to improve by questioning its rather common underlying dualistic picture of the mind. Then we will propose an account of skillful emotions by identifying the features that make them both automatic and embedded in an intelligent practice. Finally, we will show how this (...) view can help the skill model by offering a better description of emotion shaping in virtue acquisition. By doing so, we will contend that emotions contribute autonomously and actively to the skillfulness of the habits in which they are embedded. (shrink)

Review of Mitchell, Melanie. Artificial Intelligence: A guide for thinking humans. New York: Macmillan, 2019.

Une préoccupation des chercheurs est de savoir si l'intelligence émotionnelle est une théorie de la personnalité, une forme d'intelligence ou une combinaison des deux. De nombreuses études considèrent l'intelligence émotionnelle comme un facteur personnel associé à la compétence. Mais la plupart des chercheurs considèrent l'intelligence émotionnelle comme une conscience émotionnelle de soi et des autres, en plus de l'efficacité professionnelle et de la gestion émotionnelle. L'intelligence émotionnelle est considéré comme une capacité au niveau ontologique incluant (...) la compétence personnelle et sociale, qui favorise un état d'esprit positif malgré les exigences environnementales, et qui aide à résoudre problèmes liés aux capacités émotionnelles et cognitives. DOI: 10.13140/RG.2.2.14175.18081. (shrink)

: Lately there is more attention paid to technological development in intelligent tutoring systems. This field is becoming an interesting topic to many researchers. In this paper, we are presenting an intelligent tutoring system for teaching DES Information Security Algorithm called DES-Tutor. The DES-Tutor target the students enrolled in cryptography course in the department Information Technology in Al-Azhar University in Gaza. Through DES-Tutor the student will be able to study course material and try the exercises of each lesson. An evaluation (...) of the DES-Tutor was carried out and the results were promising. (shrink)

This letter addresses the editorial decision to publish the article, “Research on group differences in intelligence: A defense of free inquiry” (Cofnas, 2020). Our letter points out several critical problems with Cofnas's article, which we believe should have either disqualified the manuscript upon submission or been addressed during the review process and resulted in substantial revisions.

« Ce petit livre est un bijou d’intelligence, de finesse, de culture, qui prend un objet technique sans rechigner et le tourne et le retourne comme Heidegger nous avait appris à le faire avec les chaussures de Van Gogh. Ce qui frappe, c’est l’ambition d’une méditation sur les cartes de la modernité contemporaine, sur le fameux Grand Paris, sur le sujet, sur le pluriel, sans les faux-fuyants du postmoderne, de la citation absurde. Luis de Miranda se promène, il vous (...) conte qu’il se promène, mais il vous mène avec une grande maîtrise et sait où il veut aller. Rien de gratuit dans cette rencontre de l’enseigne de kebabs sur la table de dissection de la Ville Néon. C’est plutôt une nouvelle méditation cartésienne après Descartes et Husserl : où le poêle et sa chaleur ont fait place au bruit vrillant du gaz dans un tube. Je suis, je crée, donc j’entends. » Yann Moulier-Boutang, ancien élève de l’ENS, professeur agrégé d’économie à l’université de technologie de Compiègne, directeur de la revue Multitudes. Né d’une rencontre inopinée avec un néon sur le quai du Louvre, ce livre a été composé à partir d’un séminaire donné par l’auteur à l’hiver 2012. Un voyage inspiré à travers la nuit, qui déchiffre les halos du passé et les reflets du présent pour donner à entendre une certaine magie du futur. Luis de Miranda, philosophe, romancier, révélateur du créalisme, est notamment l’auteur d’un essai remarqué, L’art d’être libres au temps des automates (Max Milo, 2010). (shrink)

The 20th Century is the starting point for the most ambitious attempts to extrapolate human life into artificial systems. Norbert Wiener’s Cybernetics, Claude Shannon’s Information Theory, John von Neumann’s Cellular Automata, Universal Constructor to the Turing Test, Artificial Intelligence to Maturana and Varela’s Autopoietic Organization, all shared the goal of understanding in what sense humans resemble a machine. This scientific and technological movement has embraced all disciplines without exceptions, not only mathematics and physics but also biology, sociology, psychology, economics (...) etc. New terms were developed, such as “information”, “organization”, “entropy”, “communication”, “encryption”, “computation” and “algorithmics” to mention a few, all which had an enormous impact on artificial systems. Our work follows this historical track but with a reversed order of priorities. Instead of deducing a reduced group of human acts into an artificial environment, we deduce the human aspects of machines by extrapolating algorithmic methodologies into everyday life acts. The present informational theories were insufficiently powered to achieve this objective without developing a new theoretical approach. Hence, our research is directed towards an expansion of the current informational theories. (shrink)

This paper analyses the phenomenology and epistemology of chatbots such as ChatGPT and Bard. The computational architecture underpinning these chatbots are large language models (LLMs), which are generative artificial intelligence (AI) systems trained on a massive dataset of text extracted from the Web. We conceptualise these LLMs as multifunctional computational cognitive artifacts, used for various cognitive tasks such as translating, summarizing, answering questions, information-seeking, and much more. Phenomenologically, LLMs can be experienced as a “quasi-other”; when that happens, users anthropomorphise (...) them. For most users, current LLMs are black boxes, i.e., for the most part, they lack data transparency and algorithmic transparency. They can, however, be phenomenologically and informationally transparent, in which case there is an interactional flow. Anthropomorphising and interactional flow can, in some users, create an attitude of (unwarranted) trust towards the output LLMs generate. We conclude this paper by drawing on the epistemology of trust and testimony to examine the epistemic implications of these dimensions. Whilst LLMs generally generate accurate responses, we observe two epistemic pitfalls. Ideally, users should be able to match the level of trust that they place in LLMs to the degree that LLMs are trustworthy. However, both their data and algorithmic opacity and their phenomenological and informational transparency can make it difficult for users to calibrate their trust correctly. The effects of these limitations are twofold: users may adopt unwarranted attitudes of trust towards the outputs of LLMs (which is particularly problematic when LLMs hallucinate), and the trustworthiness of LLMs may be undermined. (shrink)

In the darkness of difficult times, in the degradation of human nature and in the slumber of consciences, we resolutely affirm with the accuracy of the hermeneutic lógos and the mild gentleness of the óneiro the centrality of the human person within the pedagogical discourse. In the knowledge and care of the dignity, richness and wholeness constitutive of the potential of intentional consciousness we recognize the specific object of educational theory and the safe path to the global empowerment of individual (...) and society. That is why we conceive of tea-ching as a paideia of virtues: that is to say, as a most excellent art to which the whole of existence is to be devoted. That is why our children and pupils are welcomed, loved and accustomed to freely exercise their will and judgment, guided by imagination, enthusiasm, history, great ideals, faith and example, so that their hearts and intelligence learn to recognize, cherish and grow the seeds of hope in a better future. (shrink)

Google Search is arguably one of the primary epistemic tools in use today, with the lion’s share of the search-engine market globally. Scholarship on countering the current scourge of misinformation often recommends “digital lit- eracy” where internet users, especially those who get their information from so- cial media, are encouraged to fact-check such information using reputable sources. Given our current internet-based epistemic landscape, and Google’s dominance of the internet, it is very likely that such acts of epistemic hygiene will take (...) place via Google Search. The question arises whether Google Search is fit for purpose, given the apparent misalignment the general epistemic goal of promoting true beliefs and the greater online commercial ecosystem in which it is embedded. I argue that Google Search is epistemically problematic as it stands, mainly due to the opacity related to the parameters it uses for personalising search results. I further argue that in as far as an ordinary internet user is legitimately ignorant of Google’s workings, uses it in an “ordinary manner”, and is generally unable to avoid using it in the current information environment, they are not ep- istemically blameworthy for any false beliefs that they acquire via it. I conclude that too much emphasis is currently placed on individual epistemic practices and not enough on our information environment and epistemic tools when it comes to countering misinformation. (shrink)

We are addressing this letter to the editors of Philosophical Psychology after reading an article they decided to publish in the recent vol. 33, issue 1. The article is by Nathan Cofnas and is entitled “Research on group differences in intelligence: A defense of free inquiry” (2020). The purpose of our letter is not to invite Cofnas’s contribution into a broader dialogue, but to respectfully voice our concerns about the decision to publish the manuscript, which, in our opinion, fails (...) to meet a range of academic quality standards usually expected of academic publications. (shrink)

One of the strands of the Transhumanist movement, Singulitarianism, studies the possibility that high-level artificial intelligence may be created in the future, debating ways to ensure that the interaction between human society and advanced artificial intelligence can occur safely and beneficially. But how can we guarantee this safe interaction? Are there any indications that a Singularity may be on the horizon? In trying to answer these questions, We'll make a small introduction to the area of security research in (...) artificial intelligence. We'll review some of the current paradigms in the development of autonomous intelligent systems and evidence that we can use to prospect the coming of a possible technological Singularity. Finally, we will present a reflection using the COVID-19 pandemic, something that showed that our biggest problem in managing existential risks is our lack of coordination skills as a global society. (shrink)

We propose an account of the subject’s cognition that allows for a full articulation of the phenomenon of ideology. We argue that ideology operates at the level of the a priori: it transcendentally conditions the intelligibility of thought and practice. But we draw from strands of post-Kantian philosophy of science and social philosophy in repudiating Kant’s view that the a priori is necessary and fixed. Instead, we argue, it is contingent, and therefore revisable. More precisely, it is conditioned materially: it (...) must be understood as an activity, continuous with and shaped by material social practice. We conclude with some remarks about the possibility of agency over one’s relativized, materially conditioned a priori; that is, over the possibility of critique. (shrink)

La recherche dans le domaine de l'intelligence émotionnelle est « en dehors du compte scientifique » étant une continuation de « l'intelligence sociale » discréditée, se référant à trois aspects: il n'y a pas d'examen scientifique des mesures; la construction est enracinée dans le concept (discrédité) d '« intelligence sociale », et la recherche en intelligence émotionnelle est basée sur des modèles faibles, sans validité incrémentielle par rapport aux modèles traditionnels de personnalité et de comportement. L' (...) class='Hi'>intelligence émotionnelle a été développée par des fournisseurs de tests commerciaux, sans données scientifiques critiques. Par ses fondements (pseudo)scientifiques naturels et sociaux, l'intelligence émotionnelle légitime une autorité irrésistible, plus difficile à rejeter comme une simple « rhétorique managériale ». DOI: 10.13140/RG.2.2.25405.59367. (shrink)

In this article it is defended that the notion known as “The mark of the cognitive” is better characterized as a process that performs the function of generating intelligent behavior, in a flexible and adaptive way, capable of adapting to circumstances, given it is a context sensitive process. For that, some relevant definitions of cognition are examined. In the end, it is pointed out that the definition of the mark of cognition as a context-sensitive process takes into account several factors (...) that were added as constitutive parts of cognitive phenomena over the years, especially the 4E Cognition, which cannot be satisfactorily accommodated alongside the preceding notions of cognition. Accordingly, this essay shouldn’t be mistaken merely as an exercise in intellectual history, but as a brief and accessible attempt to advance the debate. (shrink)

This paper aims at introducing a French audience to the Intelligent Design debate. It starts by reviewing recent attacks on any possibility of a rational account of theism in light of the contemporary theory of evolution. A section is devoted to outlining the genesis of the "wedge" strategy, to distinguish it from young earth creationism, and to highlight the questioning of evolution as our meta-narrative bearing on overall conceptions of the scientific endeavor. The arguments propounded by Behe are reviewed in (...) detail, as the example of blood coagulation as a purported irreducibly complex mechanism is contrasted to the question of system boundaries. Counter-arguments by Miller are reviewed, and a few bottom-line questions are directed to invite a further consideration of the type of engineering this could testify to. The concept of complex specified information is then presented, and contrasted to traditional and lingering axiomatic problems in the theory of probabilities. The problem of the recognition of an intrinsic pattern is also brought together with some work in recent philosophy of causation and explanation. The two opposing strategies, naturalistic evolutionism and intelligent design, are seen as caught in each other's rhetoric, and some probing is offered in the direction of a theory that could surpass those stalling factors. (shrink)

In this paper, we propose a methodology to maximize the benefits of interdisciplinary cooperation in AI research groups. Firstly, we build the case for the importance of interdisciplinarity in research groups as the best means to tackle the social implications brought about by AI systems, against the backdrop of the EU Commission proposal for an Artificial Intelligence Act. As we are an interdisciplinary group, we address the multi-faceted implications of the mass-scale diffusion of AI-driven technologies. The result of our (...) exercise lead us to postulate the necessity of a behavioural theory that standardizes the interaction process of interdisciplinary groups. In light of this, we conduct a review of the existing approaches to interdisciplinary research on AI appliances, leading to the development of methodologies like ethics-by-design and value-sensitive design, evaluating their strengths and weaknesses. We then put forth an iterative process theory hinging on a narrative approach consisting of four phases: definition of the hypothesis space, building-up of a common lexicon, scenario-building, interdisciplinary self-assessment. Finally, we identify the most relevant fields of application for such a methodology and discuss possible case studies. (shrink)

Conditional independence tests have received special attention lately in machine learning and computational intelligence related literature as an important indicator of the relationship among the variables used by their models. In the field of probabilistic graphical models, which includes Bayesian network models, conditional independence tests are especially important for the task of learning the probabilistic graphical model structure from data. In this paper, we propose the full Bayesian significance test for tests of conditional independence for discrete datasets. The full (...) Bayesian significance test is a powerful Bayesian test for precise hypothesis, as an alternative to the frequentist’s significance tests (characterized by the calculation of the p-value). (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Epistemologia activității de intelligence, de Nicolae Sfetcu -/- INTELLIGENCE Controlul asupra Intelligence –ului, de Tiberiu Tănase Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale, de Tiberiu Tănase Controlul parlamentar al serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații, de Tiberiu Tănase -/- ISTORIA Istoria Serviciului (...) Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence, de Tiberiu Tănase -/- GEOPOLITICA Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective, de Darius-Antoniu Ferenț, Ioan Manci -/- SECURITATE Paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIILOR Preocupări legislative în mineritul datelor, de Nicolae Sfetcu -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159 , DOI: 10.58679/II70349 . (shrink)

We propose a multi-step evaluation schema designed to help procurement agencies and others to examine the ethical dimensions of autonomous systems to be applied in the security sector, including autonomous weapons systems.

The enactive approach to cognition distinctively emphasizes autonomy, adaptivity, agency, meaning, experience, and interaction. Taken together, these principles can provide the new sciences of language with a comprehensive philosophical framework: languaging as adaptive social sense-making. This is a refinement and advancement on Maturana’s idea of languaging as a manner of living. Overcoming limitations in Maturana’s initial formulation of languaging is one of three motivations for this paper. Another is to give a response to skeptics who challenge enactivism to connect “lower-level” (...) sense-making with “higher-order” sophisticated moves like those commonly ascribed to language. Our primary goal is to contribute a positive story developed from the enactive account of social cognition, participatory sense-making. This concept is put into play in two different philosophical models, which respectively chronicle the logical and ontogenetic development of languaging as a particular form of social agency. Languaging emerges from the interplay of coordination and exploration inherent in the primordial tensions of participatory sense-making between individual and interactive norms; it is a practice that transcends the self-other boundary and enables agents to regulate self and other as well as interaction couplings. Linguistic sense-makers are those who negotiate interactive and internalized ways of meta-regulating the moment-to-moment activities of living and cognizing. Sense-makers in enlanguaged environments incorporate sensitivities, roles, and powers into their unique yet intelligible linguistic bodies. We dissolve the problematic dichotomies of high/low, online/offline, and linguistic/nonlinguistic cognition, and we provide new boundary criteria for specifying languaging as a prevalent kind of human social sense-making. (shrink)

This article presents a two level hierarchical forecasting model developed in a consulting project for a Brazilian magazine publishing company. The first level uses a VARMA model and considers econometric variables. The second level takes into account qualitative aspects of each publication issue, and is based on polynomial networks generated by Genetic Programming (GP).