(ESP) Éste artículo tiene como objeto hacer una re-exposición de la teoría política de Baruch Espinosa (1632-1677) a la luz de su ontología –entendida ésta como una ontología materialista. Por lo tanto, se hará una interpretación materialista de la teoría política éste filósofo, desde un acercamiento al «Materialismo Filosófico» de Gustavo Bueno –específicamente, desde su filosofía política, como «materialismo político». Para esto, exploraremos brevemente ciertas ideas de su Tratado Político –teniendo en cuenta, desde luego, la (...) Ética y el Tratado Teológico-Político. Lidiaremos con ideas como «derecho natural», «Estado» o «Libertad», u otras ideas que irán saliendo a través de estas y que junto a la construcción de unas, dialécticamente criticará y destruirá otras –como «Pueblo», «Voluntad», «monarquía absoluta» etc. (ENG)("The Political Ontology of Spinoza") The aim of this article is the reexposition of Baruch Spinoza's (1632-1677) political theory, in the light of his ontology –understood as a materialist ontology. Therefore, we will make a materialist interpretation of the political theory of this philosopher, from an approach to Gustavo Bueno's «Philosophical Materialism» –specifically, from his political philosophy, as a «political materialism». For that goal, we will briefly explore certain ideas from his Political Treatise –of course, with the help of other works, like the Tractatus Theologico-Politicus and the Ethics. We will deal with ideas like «natural law», «State», «Freedom», and other ideas that may arise from those and in which construction, they dialectically criticize and destroy others –v.g., «People», «Will», «absolute monarchy» and so on. (shrink)

El presente artículo pretende mirar a Latinoamérica desde la perspectiva de la ontología. Y como hay algo que no acaba de encajar, busca en el inexplorado terreno de la meontología y el no-ser a partir de dos pensadores políticos latinoamericanos recientes, Dussel y Laclau. Por un lado, la Filosofía de la Liberación asocia el centro con la ontología y el ser, así como la periferia con lo Otro y el no-ser. De esto se desprende que, aun y asumiendo (...) el heideggeriano “olvido del ser”, la ontología helenocéntrica se basa en la negación aún más originaria y fundamental de la nada. A continuación, se intenta demostrar cómo esta renegación ha ido de la mano de la exclusión de lo bárbaro, lo popular y lo femenino, principalmente. Tras un breve ex cursus sobre Schmitt en tanto que la forma más acabada de horror vacui dentro de la ontología política europea, el artículo concluye con un análisis pormenorizado de la reconceptualización del vacío en la obra de Laclau, que puede permitir una mejor comprensión del populismo en general, y de su vertiente latinoamericana en particular. (shrink)

PRECIADO, P. B. Dysphoria mundi. El sonido del mundo derrumbándose. 560 p. Espanha: Editorial Anagrama, 2022.

Este artículo se opone a la tesis recientemente sostenida por John Searle según la cual no existen los derechos humanos positivos. Argumentamos que la existencia de dichos derechos no es contradictoria, como pretende Searle, con las nociones de "derecho" y"derechos humanos" definidas en su ontología social. Por consiguiente, es posible aceptar la ontología social de Searle y afirmar al mismo tiempo que los derechos humanos positivos existen. En segundo lugar, ofrecemos razones para cuestionar la supuesta prioridad lógica de (...) una ontología social al modo en que Searle la entiende (esto es, como una empresa puramente analítica) sobre los desarrollos más específicos de la filosofía moral, social y política. Al contrario, sugerimos que, por lo que se refiere a la realidad social, los compromisos ontológicos dependen de los presupuestos sustantivos que se adopten en relación con la naturaleza y los fines de la sociedad misma, o bien no pasarán de ser un formalismo vacío sin relevancia heurística alguna. [This paper challenges the point recently made by John Searle that there are no positive human rights. We contend that the existence of positive human rights is not inconsistent, as Searle argues, with the notions of "right" and "human rights" as defined in his social ontology. Therefore, one could adhere to Searle's social ontology and assert the existence of positive human rights at the same time. Subsequently, the paper gives reason to question the alleged logical priority of social ontology in Searle's sense (i.e., as a purely analytic endeavour) over the particular developments of moral, social, and political philosophy. We suggest, on the contrary, that concerning social reality ontological commitments are dependent on substantive assumptions about the nature and aims of society itself, or else they amount to an empty formalism with no heuristic relevance.]. (shrink)

In this article I argue that contemporary critical theory needs the conceptual tools of social ontology in order to make its own ontological commitments explicit and strengthen its interdisciplinary approach. On the other hand, contemporary analytic social ontology needs critical theory in order to be able to focus on the role that social change, power, and historicity play in the constitution of social facts, and to see the shortcomings of an agential and intentionalist approach to social facts. My thesis is (...) strengthened by a historical reconstruction of the presence of two different approaches in the original program of the family of critical theory apparently most hostile to social ontology, (the Frankfurt School), namely Horkheimer’s program of a critical social philosophy which includes a social ontology, and Adorno’s negative attitude towards it, epitomized by the paradoxical notion of “ontology of the false state”. Adorno’s negative attitude was later inherited by Habermas and Honneth, whose work I show to be nevertheless deeply laden with ontological commitments. I then argue that, if one accepts the socio-ontological redefinition of critical theory, then the post-metaphysical paradigm adopted by Habermas should be revised and a certain conception of the linguistic turn in the understanding of social action abandoned. On the side of contemporary social ontology, the impulse coming from critical theory should allow us to distinguish between forms of ‘traditional social ontology’, that simply apply ready-made general metaphysical concepts to social reality, and a ‘critical social ontology’, oriented to socializing ontology and critically transforming metaphysical categories. (shrink)

La presente contribución intenta una ontología de la decisión política sobre la guerra y la paz a partir del pensar rememorante. Se toma como motivo narrativo el Ballet de la Paz de Descartes (1649); modelo nostálgico de una modernidad alternativa, adviene del olvido contra los presupuestos conceptuales individualistas y violentistas de la filosofía política moderna. Una hermenéutica política del Discurso del Método busca un Descartes teólogo político, contramoderno, partidario de una política destinal. Una silenciosa Reina, (...) Belicosa y Pacífica, es su vocera. (shrink)

O presente trabalho procura se debruçar sobre a dimensão ontológica do homem animal-político-social em Aristóteles. Logo, desde já nos cabe ressaltar que a verificação do homem enquanto animal político-social abarcará um caráter metafísico para a efetivação no e do físico-material-natural, ou seja, o ser biopsicossocial. Refletindo, construindo e interligando o ser físico e “espiritual”. Portanto, o objeto principal será o que diz respeito ao homem como um animal político-social, no sentido ontológico do ser sensível em Aristóteles. Para tanto, a proposta (...) abarcará a Teoria das Quatro Causas de Aristóteles. Isso para demonstrar certa ontologia de uma suposta essência da ou na substancia no e do ser humano. Ou seja, quem é o “homem-ser-ente” coberto por sua estrutura física e sensível no sentido ontológico no corporal? São os seres humanos animais essencialmente políticos? E se forem são seres políticos do e ou no “espiritual”, “almático” e metafísico ou no físico-corporal? (shrink)

Este artigo investiga as diferentes concepções de “Sujeito” de acordo com o corpus teórico do filósofo Paul B. Preciado. As categorias analisadas são: os processos subjetivos e técnicos de sujeição social e servidão maquínica na era farmacopornográfica; o sujeito Playboy e petrosexorracial; a Multidão, seus múltiplos devires e as micropolíticas de resistência à opressão; a metamorfose dos sujeitos em agentes revolucionários e os simbiontes políticos, postulados por Preciado em seu mais recente livro publicado, Dysphoria mundi. Como Preciado articula todas estas (...) concepções, considerando ainda as linhas de fuga da submissão, isto é, o horizonte filosófico de resistência onto-epístemo-política, metamorfose e até a possível superação da dominação capitalística? Os procedimentos metodológicos foram baseados na pesquisa bibliográfica (livros, artigos e crônicas), de modo a evidenciar o contraste, as semelhanças, diferenças e interstícios entre a teoria de Preciado e as suas principais referências. Os resultados obtidos indicam uma linearidade consistente entre-categorias, os desafios em materializar as teorias revolucionárias na realidade cotidiana, bem como estratégias práticas que contribuem para a organização ontopolítica proposta por Preciado. (shrink)

Eu começo com alguns comentários famosos pelo filósofo (psicólogo) Ludwig Wittgenstein porque Pinker compartilha com a maioria de povos (devido às configurações padrão de nosso psychology inata evoluído) determinados preconceitos sobre o funcionamento da mente, e Porque Wittgenstein oferece insights únicos e profundos sobre o funcionamento da linguagem, pensamento e realidade (que ele viu como mais ou menos coextensivo) não encontrado em nenhum outro lugar. Ore é apenas referência a Wittgenstein neste volume, que é mais lamentável, considerando que ele foi (...) o mais brilhante e original analista de linguagem. No último capítulo, usando a famosa metáfora da caverna de Platão, ele lindamente resume o livro com uma visão geral de como a mente (linguagem, pensamento, psicologia intencional)-um produto de egoísmo cego, moderado apenas ligeiramente por altruísmo automatizado para fechar parentes carregando cópias de nossos genes (inclusive fitness)--funciona automaticamente, mas tenta terminar em uma nota otimista, dando-nos esperança de que podemos, no entanto, empregar suas vastas capacidades para cooperar e tornar o mundo um lugar decente para viver. Pinker é certamente consciente de mas diz pouco sobre o fato de que muito mais sobre a nossa psicologia é deixada de fora do que incluído. Entre as janelas na natureza humana que são deixadas de fora ou dada a mínima atenção são matemática e geometria, música e sons, imagens, eventos e causalidade, ontologia (classes de coisas ou o que sabemos), a maioria da epistemologia (como sabemos), disposições (acreditando, pensando, julgando, pretendendo etc.) e o resto da psicologia intencional de ação, neurotransmissores e entheogens, Estados espirituais (por exemplo, Satori e iluminação, estimulação cerebral e gravação, danos cerebrais e comportamentais déficits e distúrbios, jogos e esportes, teoria da decisão (incluindo teoria do jogo e economia comportamental), comportamento animal (muito pouca linguagem, mas um bilhão de anos de genética compartilhada). Muitos livros foram escritos sobre cada uma dessas áreas de psicologia intencional. Os dados neste livro são descrições, não explicações que mostram por que os nossos cérebros fazê-lo desta forma ou como é feito. Como sabemos usar as frases de sua maneira (ou seja, conhecer todos os seus significados)? Esta é a psicologia evolutiva que opera em um nível mais básico-o nível em que Wittgenstein é mais ativo. E há pouca atenção ao contexto em que as palavras são usadas = uma arena que Wittgenstein foi pioneira. No entanto, este é um trabalho clássico e com estes cuidados ainda é bem vale a pena ler. Aqueles que desejam um quadro até à data detalhado para o comportamento humano da opinião moderna dos dois sistemas consultar meu livros Falando Macacos 3ª Ed (2019), A Estrutura Lógica da Filosofia, Psicologia, Mente e Linguagem em Ludwig Wittgenstein e John Searle 2a Ed (2019), Suicídio Pela Democracia,4aEd(2019), Entendendo as Conexões entre Ciência, Filosofia, Psicologia, Religião, Política e Economia Artigos e Análises 2006-2019 (2019), Ilusões Utópicas Suicidas no 21St século 5a Ed (2019), A Estrutura Lógica do Comportamento Humano (2019), e A Estrutura Lógica da Consciência (2019) y outras. (shrink)

Este artículo examina el rol del concepto de simplicidad cognitiva en la perspectiva de Leibniz sobre las presunciones. El tratamiento de Leibniz acerca de la conexión entre simplicidad y presunción puede aportar algo significativo a los enfoques contemporáneos sobre la plausibilidad de las presunciones. Esto se explica porque, a diferencia de los enfoques contemporáneos centrados en el lado pragmático de la simplicidad cognitiva, Leibniz ha procurado basarla en aquello que ocurre con mayor facilidad en la realidad. El filósofo se apoya (...) en los trabajos de los primeros juristas modernos que recomiendan presumir lo que corresponde a la naturaleza humana. Además, da un giro novedoso a esta idea invocando la noción de facilidad, que fundamenta en el marco de su ontología de los “requisitos”. En la toma de decisiones políticas, el precepto de Leibniz es que se deberían formar presunciones a favor del curso de acción que tiene menos requisitos en comparación con otros cursos alternativos. Asimismo, su presunción en favor del carácter justo de una acción está estrechamente relacionada con su concepción de facilidad. El resultado de estas consideraciones conducirá a superar la dicotomía existente entre simplicidad cognitiva y simplicidad ontológica. (shrink)

Aproximaciones a la escuela francesa de epistemología Los problemas que dominan a la epistemología pueden contextualizarse históricamente como una forma de racionalidad filosófica. La filosofía se ha presentado a lo largo de la historia como un discurso en el que sus diversos componentes (metafísica, ontología, gnoseología, ética, lógica, etc.) se mostraron unidos en el molde de la ?unidad del saber?. En este marco unitario alguna de las formas del saber filosófico detenta usualmente una posición dominante. El énfasis colocado en (...) la unidad del saber filosófico, o en ?la unidad del pensamiento humano?, es una herencia que el pensamiento filosófico recibe de sus raíces mítico-teológicas. Dicha visión se vio sometida, en la historia de la filosofía, a un proceso de secularización por el cual la instancia dominante pasó de la teología a la metafísica y de ésta a la teoría del conocimiento. Entre los siglos XIX y XX, este proceso atestiguó un cambio ulterior, colocando a la epistemología como instancia dominante de la racionalidad filosófica. La sucesión debe verse como una consecuencia de la funcionalización social de los dispositivos de creencias (ideología), lo que provoca que los mismos se conviertan, en determinado momento, en un obstáculo para la producción de nuevos conocimientos. De esta manera, los nuevos conocimientos, para desarrollarse, se ven forzados a provocar reestructuraciones en el campo filosófico, ya sea mediante el reemplazo de la instancia dominante, la incorporación o creación de nuevas formas de saber filosófico -tal el caso de la epistemología-, o de la marginalización relativa de otras. Se trata de en un proceso complejo (que no es ni lineal, ni biunívoco), en el que cabe no obstante discernir un esquema de la sucesión temporal de las formas filosóficas que dominan la pretendida ?unidad del pensamiento humano? (filosofía). El que acabamos de describir es un proceso lento de sustitución y reemplazo en el tipo de garantías que se le exige elaborar a la filosofía. Algunos momentos, como el ocaso de las garantías de la fe, acaecido con el surgimiento de la filosofía moderna, podrían parecer a primera vista contrajemplos para esta concepción de la evolución del saber filosófico. Podría creerse, en efecto, que con la constitución de esferas autónomas de discurso (teología, ciencia, filosofía), del discurso filosófico se desgajó en un discurso de una naturaleza diferente: la ciencia. Sin embargo, una mirada más atenta revela un paisaje diferente, puesto que esta transformación estuvo acompañada, primero, por la aparición de una nueva instancia dominante de la unificación del conocimiento filosófico. Se trata de la búsqueda de una nueva clase de garantías, las del origen y el fundamento del conocimiento, es decir, las de la gnoseología o teoría del conocimiento, en el interior de la cual se verificó finalmente un nuevo desplazamiento, con la constitución, a fines del siglo XIX y principios del siglo XX, de la ?filosofía de la ciencia? o epistemología. Este modelo para la conceptualización del desarrollo del discurso filosófico tiene la ventaja de permitirnos pensar la relación que la epistemología guarda con la instancia de saber filosófico dominante en el seno de la cual se desarrolla: la de la gnoseología. A partir de las relaciones que la epistemología guarda con la temática de las garantías del conocimiento podemos apresar, en un esquema heurístico que será complejizado de diversos modos en este libro, la diferencia entre las tesis características de la epistemología anglosajona y de la epistemología francesa. De acuerdo con en este esquema heurístico, el rasgo más característico de la epistemología anglosajona es su sujeción, en la mayor parte de su desarrollo, a la teoría del conocimiento, lo que se revela en la persistencia de algunos aspectos de la filosofía de la representación y en la reproducción de la oposición idealista entre sujeto y objeto como dos polos cuya armonía debería establecerse, filosóficamente, en términos de la verdad. En su lugar, la epistemología francesa se propuso el estudio de los mecanismos de producción de los conocimientos. La epistemología, desde esta perspectiva, ya no fue vista primordialmente como el estudio de los fundamentos del conocimiento científico, sino como la teoría de las condiciones y las formas de la práctica científica y la historia de esta práctica, tal como aparece en las distintas ciencias concretas. Expresado de otra manera, el contraste se podría establecer mediante la observación de que mientras los anglosajones hacen filosofía de la ciencia como una extensión de la lógica, los franceses la hacen como una extensión de la historia de la ciencia, es decir, encontrando en la historia el laboratorio del epistemólogo. Ahora bien, según veremos, el campo de la epistemología francesa ha cobijado una buena cantidad de debates que tienen que ver primordialmente con dos tendencias en tensión: la que enfatiza la autonomía de lo epistemológico y aquella que destaca la determinación social del pensamiento. Los trabajos de este libro esperan problematizar este y otros ejes, explorando las perspectivas de los ?clásicos? de la escuela francesa en epistemología (Bachelard, Canguilhem, Althusser, Foucault, etc.), las relaciones entre los mismos y los diálogos que cabe establecer entre estos y otras corrientes de pensamiento. ÍNDICE: La ruptura epistemológica, de Bachelard a Balibar y Pêcheux, Pedro Karczmarczyk La ruptura epistemológica según Bachelard, Althusser y Badiou, Carlos Gassmann Visitaciones Derrideanas, Jazmín Anahí Acosta Epistemología sin sujeto cognoscente. Superación, disolución o sujeción de la subjetividad en Popper, Wittgenstein y Foucault, Silvia Rivera; La torsión política del concepto de verdad en Michel Foucault, Manuel Cuervo Sola Canguilhem y Foucault. De la norma biológica a la norma política, Andrea Torrano Psicología e ideología: Foucault, Canguilhem y Althusser, Matías Abeijón . (shrink)

En el presente trabajo reflexionamos en torno a una serie de textos en los que Michel Foucault se pregunta por estatuto de la crítica. La cuestión nos parece volverse reflexivamente sobre el propio Foucualt y por ello intentaremos evaluar de qué manera, con sus propios recursos conceptuales, se puede determinar el estatuto de su propio discurso. Para ello recorreremos dos caminos: (i) su rechazo de la noción de ideología que lo pone en tensión con algunas de las tradiciones mayores del (...) pensamiento crítico. La cuestión es aquí: ¿cómo es posible la crítica sin la ideología y sin la verdad?; (ii) la recuperación foucaultiana de la actitud crítica (en los textos sobre Kant y la pregunta Was ist Aufklärung?). A partir de allí Foucault recupera la problemática de la modernidad en términos de una “ontología histórica del presente”. Ambos caminos se cruzan, ya que las observaciones sobre una “política de la verdad” (lo otro de la crítica de la ideología comprometida con una verdad aséptica) se refuerzan con las de la cuestión del gobierno en términos de una “inservidumbre voluntaria”. En ambos casos, la práctica de la crítica, que subjetiviza desujetando, plantea la cuestión de la libertad. -/- We analyze Michel Foucault’s question for the status of critique and its reflexive return over Foucault himself: How Foucault’s discourse, qua critique, should be understood? We will drive two paths: (i) the refusal of the notion of ideology, where the question is: How to think of critique without ideology and truth?; (ii) the Foucauldian recovery of the “critical attitude” (in the texts on Kant’s answer to the question Was ist Aufklärung?) and of the problem of modernity, along the lines of a “historical ontology of the present”. There is a crossroad of (i) and (ii), since the remarks on a “politics of truth” (as opposite to an “ideology critique” committed with an aseptic truth) reinforces mutually with the problem of the government, faced along the lines of an art of the “voluntary inservitude”. In both cases, practice of criticism that subjectifies desubjugating, poses the question of liberty. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Este artigo considera a contribuição de Baruch Espinosa a uma teoria do poder constituinte. Teorias modernas do poder constituinte geralmente concordam em sua essência paradoxal: um poder que vem antes da lei e funda a lei é ao mesmo tempo um poder que, uma vez que a esfera jurídica é estabelecida, tem de ser obliterado pela lei. A ontologia de Espinosa tem sido reconhecida como uma das primeiras fontes modernas do poder constituinte, no entanto, ele argumenta por uma equivalência estrita (...) entre poder e lei. Este artigo defende que ao ler a teoria política de Espinosa através das lentes de uma imanência radical entre ontologia e história, podemos entendê-lo como uma fonte para a teoria do poder constituinte. Também defende que, através dessa imanência, o pensamento de Espinosa oferece uma solução para o paradoxo do poder constituinte e enriquece as discussões contemporâneas sobre a origem da esfera jurídica e a relação entre política e lei. (shrink)

Platon s-a inspirat din activitatea filosofică a unora dintre predecesorii săi, în special a lui Socrate, dar și Parmenide, Heraclit și Pitagora, pentru a-și dezvolta propria filosofie, care explorează majoritatea domeniilor importante, inclusiv metafizica, etica, estetica și politica.Împreună cu profesorul său Socrate și elevul său Aristotel, a pus bazele gândirii filosofice occidentale. Platon este considerat ca unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi din istoria omenirii, fiind unul dintre fondatorii religiei și spiritualității occidentale. Filosofia dezvoltată de el, cunoscută sub (...) numele de platonism, se bazează pe teoria Formelor cunoscută prin rațiune pură ca soluție la problema universalelor. Filosofia lui Platon se înscrie pe linia presocraticilor, a sofiștilor și a tradițiilor artistice care stau la baza educației grecești, într-un cadru nou, definit de dialectică și teoria ideilor. Cunoașterea este pentru Platon o activitate a sufletului, afectată de obiectele sensibile, și de procesele interne. În Republica, forma cea mai înaltă este considerată ca fiind Forma Binelui, sursa tuturor celorlalte Forme care ar putea fi cunoscute prin rațiune. Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal. Dialectica lui este un tip de cunoaștere, cu rol rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii. Modelul educațional al lui Platon (paidèia) diferențiază nivelul educației în funcție de aptitudinile elevilor. Conform principiilor socratice, pentru a face dreptate trebuie să se știe ce este bine, iar aceasta o știe cel mai bine filosoful. Platon a detaliat acest concept, evidențiind distincția dintre filosof (care caută principiile adevărului fără a pretinde că îl posedă) și sofist (care se lasă ghidat de opinie ca singurul parametru valid al cunoașterii). -/- CUPRINS -/- Platon - Biografie - Călătoriile lui Platon - Socrate - Academia - Lucrările lui Platon - - Clasificări ale lucrărilor - - - Cronologic - - - Tetralogii - - - Trilogii - - - Grupări lexicale Filosofia lui Platon - Sufletul - Funcția mitului - Idei - Teoria formelor - Ontologia - Epistemologia - Etica - Politica - Statul filosofic - Arta - Doctrinele nescrise: Unu și Diada Republica - Personaje - Conținut - Temele Republicii - - Justiția și dreptatea (Cartea I) - - Statul ideal (Cărțile II-III) - - Analogia oraș-suflet. Armonia părților (Cărțile IV-V) - - Teoria Formelor (Metafora liniei și mitul peșterii) (Cărțile VI-VII) - - Familia și statul (Cărțile VIII-IX) - - Mitul lui Er (Cartea X) Dialectica Educația Filosoful-rege Bibliografie -/- DOI 10.13140/RG.2.2.27534.23361 . (shrink)

Comincio con alcuni commenti famosi del filosofo (psicologo) Ludwig Wittgenstein perché Pinker condivide con la maggior parte delle persone (a causa delle impostazioni predefinite della nostra psicologia innata evoluta) certi pregiudizi sul funzionamento della mente, e perché Wittgenstein offre approfondimenti unici e profondi sul funzionamento del linguaggio, del pensiero e della realtà (che ha visto come più o meno coetantana) non trovati altrove. Ilre è solo riferimento a Wittgenstein in questo volume, che è più sfortunato considerando che era il più (...) brillante e originale analista del linguaggio. Nell'ultimo capitolo, utilizzando la famosa metafora della grotta di Platone, riassume splendidamente il libro con una panoramica di come la mente (linguaggio, pensiero, psicologia intenzionale) – un prodotto di egoismo cieco, moderato solo leggermente da altruismo automatizzato per parenti stretti che trasportano copie dei nostri geni (Inclusive Fitness)- funziona automaticamente, ma cerca di finire in una nota ottimista dandoci la speranza che possiamo comunque impiegare le sue vaste capacità di cooperare e rendere il mondo un posto dignitoso. Pinker è certamente a conoscenza, ma dice poco sul fatto che molto di più sulla nostra psicologia è lasciato fuori di quanto incluso. Tra le finestre della natura umana che vengono lasciate fuori o che richiedono un'attenzione minima ci sono la matematica e la geometria, la musica e i suoni, le immagini, gli eventi e la causalità, l'ontologia (classi di cose o ciò che sappiamo), la maggior parte dell'epistemologia (come lo conosciamo), disposizioni (credenti, pensare, giudicare, intendere ecc.) e il resto della psicologia intenzionale dell'azione, neurotrasmettitori ed espiogeni, stati spirituali (ad esempio, satori e illuminazione, stimolazione e registrazione cerebrale, danni cerebrali e disturbi comportamentali, giochi e sport, teoria delle decisioni (inclusi la teoria dei giochi e l'economia comportamentale), il comportamento animale (molto poco linguaggio ma un miliardo di anni di errori genetici condivisi). Molti libri sono stati scritti su ognuna di queste aree della psicologia intenzionale. I dati di questo libro sono descrizioni, non spiegazioni che mostrano perché i nostri cervelli lo fanno in questo modo o come viene fatto. Come facciamo a sapere di usare le frasi nel loro modo diverso (cioè, conoscere tutti i loro significati)? Questa è la psicologia evolutiva che opera a un livello più elementare – il livello in cui Wittgenstein è più attivo. E c'è una particolare attenzione al contesto in cui vengono usate le parole, un'arena che Wittgenstein ha aperto la strada. Tuttavia, questo è un lavoro classico e con queste precauzioni è ancora ben vale la pena leggere. Coloro che desiderano un quadro aggiornato completo per il comportamento umano dalla moderna vista a due systems possono consultare il mio libro 'La struttura logica dellafilosofia, psicologia, Mind e il linguaggio in Ludwig Wittgenstein e John Searle' 2nd ed (2019). Coloro che sono interessati a più dei miei scritti possono vedere 'TalkingMonkeys--Filosofia, Psicologia, Scienza, Religione e Politica su un Pianeta Condannato--Articoli e Recensioni 2006-2019 3rd ed (2019) e Suicidal Utopian Delusions nel 21st Century 4th ed (2019) . (shrink)

Empiezo con algunos comentarios famosos del filósofo (psicólogo) Ludwig Wittgenstein porque Pinker comparte con la mayoría de la gente (debido a la configuración predeterminada de nuestra psicología innata evolucionada) ciertos prejuicios sobre el funcionamiento de la mente, y porque Wittgenstein ofrece una visión única y profunda del funcionamiento del lenguaje, el pensamiento y la realidad (que él consideraba más o menos coextenso) que no se encontraba en ningún otro lugar. Ahí esta sólo referencia a Wittgenstein en este volumen, lo que (...) es más desafortunado teniendo en cuenta que él era el analista más brillante y original del lenguaje. -/- En el último capítulo, usando la famosa metáfora de la cueva de Platón, resume bellamente el libro con una visión general de cómo la mente (lenguaje, pensamiento, psicología intencional)-un producto de egoísmo ciego, moderado sólo ligeramente por el altruismo automatizado para cerca parientes que llevan copias de nuestros genes (Fitness inclusivo)--funciona automáticamente, pero trata de terminar en una nota optimista al darnos la esperanza de que, sin embargo, podemos emplear sus vastas capacidades para cooperar y hacer del mundo un lugar digno para vivir. -/- Pinker es ciertamente consciente de, pero dice poco sobre el hecho de que mucho más sobre nuestra psicología se deja fuera de lo incluido. Entre las ventanas a la naturaleza humana que se dejan fuera o se presta una atención mínima son las matemáticas y la geometría, la música y los sonidos, las imágenes, los eventos y la causalidad, la ontología (clases de cosas o lo que sabemos), la mayor parte de la epistemología (cómo sabemos), disposiciones (creer, pensar, juzgar, pretender, etc.) y el resto de la psicología intencional de la acción, neurotransmisores y entheogens, Estados espirituales (por ejemplo, Satori e iluminación, estimulación y grabación del cerebro, daño cerebral y comportamiento déficits y trastornos, juegos y deportes, teoría de la decisión (incluyendo la teoría del juego y la economía conductual), comportamiento animal (muy poco lenguaje pero mil millones de años de genética compartida). Se han escrito muchos libros sobre cada una de estas áreas de la psicología intencional. Los datos de este libro son descripciones, no explicaciones que muestran por qué nuestro cerebro lo hace de esta manera o cómo se hace. ¿Cómo sabemos usar las oraciones de manera diversa (es decir, conocer todos sus significados)? Esta es la psicología evolutiva que opera a un nivel más básico: el nivel en el que Wittgenstein es más activo. Y hay escasa atención a el Contexto en el que se utilizan palabras = una arena que Wittgenstein fue pionera. -/- Sin embargo, Este es un trabajo clásico y con estas precauciones todavía vale la pena leer. -/- Aquellos que deseen un marco completo hasta la fecha para el comportamiento humano de la moderna dos Sistemas View puede consultar mi libro 'La estructura lógica de la filosofía, la psicología, la mente y lenguaje Een Ludwig Wittgenstein y John Searle ' 2nd ED (2019). Los interesados en más de mis escritos pueden ver 'Monos parlantes--filosofía, psicología, ciencia, religión y política en un planeta condenado--artículos y reseñas 2006-2019 3rd ED (2019) y delirios utópicos suicidas en el 21St Century 4TH Ed (2019) y otras. -/- "Si Dios nos miró a la mente, no sería capaz de ver en quién estábamos pensando." Wittgenstein PI P217 -/- "¿Debe evitarse la palabra" infinito "en las matemáticas? Sí: donde parece conferir un significado sobre el cálculo; en lugar de conseguir uno de él. " Edición revisada de la RFM (1978) P141 -/- "Una y otra vez el intento de usar el lenguaje para limitar el mundo y establecerlo en relieve, pero no se puede hacer. La auto-evidencia del mundo se manifiesta en el mismo hecho de que el lenguaje puede y sólo se refiere a él. Porque el lenguaje sólo deriva la forma en que significa, su significado, del mundo, no hay lenguaje concebible que no represente a este mundo. " Observaciones filosóficas de Wittgenstein S47 . (shrink)

Claramente ni yo ni nadie leeremos nunca ninguna parte sustancial de este enorme tome, así que discutiré el único artículo que más me interese y que creo que proporciona el marco necesario para la comprensión de todos los demás. Me refiero a la de Ludwig Wittgenstein (W). Incluso si yo tratara de discutir otros, no pasaría la primera página, ya que todos los problemas aquí surgen inmediatamente en cualquier discusión de comportamiento. La diferenciación de la pragmática y la semántica no (...) tiene sentido en gran medida. Es defendible que se pueda subtitular esta obra 'Desarrollos del contextualismo de Wittgenstein', pero, por supuesto, este término ha sido inevitablemente corrompido por filósofos. Uno podría decirse entonces que la pragmática y la semántica son partes o coextensivas con la epistemología y la ontología y la psicología descriptiva del pensamiento de orden superior (Estructura lógica de la racionalidad de Searle) o que describen cómo usamos los ruidos en contextos específicos para darles significado --es decir, un uso verdadero o falso (propsicional). La adición del trabajo de Wittgenstein/Searle a la investigación moderna sobre el pensamiento proporciona un marco para la pragmática, la semántica y todos los demás comportamientos humanos. Aquellos que deseen un marco completo hasta la fecha para el comportamiento humano de la moderna dos sistemas punto de vista puede consultar mi libros Talking Monkeys 3ª ed (2019), Estructura Logica de Filosofia, Psicología, Mente y Lenguaje en Ludwig Wittgenstein y John Searle 2ª ed (2019), Suicidio pela Democracia 4ª ed (2019), La Estructura Logica del Comportamiento Humano (2019), The Logical Structure de la Conciencia (2019, Comprender las Conexiones entre Ciencia, Filosofía, Psicología, Religión, Política y Economía, Historia y Literatura (2019), Delirios Utópicos Suicidas en el siglo 21 5ª ed (2019), Observaciones sobre Imposibilidad, Incompletitud, Paraconsistencia, Indecidibilidad, Aleatoriedad, Computabilidad, Paradoja e Incertidumbre en Chaitin, Wittgenstein, Hofstadter, Wolpert, Doria, da Costa, Godel, Searle, Rodych Berto, Floyd, Moyal-Sharrock y Yanofsky(2019) y otros. . (shrink)

Último sermão da Igreja do naturalismo fundamentalista pelo pastor Hofstadter. Como o seu muito mais famoso (ou infame por seus erros filosóficos implacáveis) Godel, Escher, Bach, ele tem uma plausibilidade superficial, mas se se compreende que este é um cientificismo desenfreado que mistura questões científicas reais com os filosóficos (ou seja, o somente as edições reais são que jogos da língua nós devemos jogar) então quase todo seu interesse desaparece. Eu forneci um quadro para análise baseada na psicologia evolutiva e (...) no trabalho de Wittgenstein (desde que atualizado em meus escritos mais recentes). Aqueles que desejam um quadro até à data detalhado para o comportamento humano da opinião moderna dos dois sistemas consultar meu livros Falando Macacos 3ª Ed (2019), A Estrutura Lógica da Filosofia, Psicologia, Mente e Linguagem em Ludwig Wittgenstein e John Searle 2a Ed (2019), Suicídio Pela Democracia,4aEd (2019), Entendendo as Conexões entre Ciência, Filosofia, Psicologia, Religião, Política e Economia Artigos e Análises 2006-2019 (2019), Ilusões Utópicas Suicidas no século 21 6a Ed (2020), A Estrutura Lógica do Comportamento Humano (2019), e A Estrutura Lógica da Consciência (2019) y outras. "Pode ser justamente perguntado qual a importância que a prova de Gödel tem para o nosso trabalho. Para um pedaço de matemática não pode resolver problemas do tipo que nos incomoda. --A resposta é que a situação, em que tal prova nos traz, é do nosso interesse. "O que devemos dizer agora?" -Esse é o nosso tema. No entanto, estranho soa, minha tarefa, tanto quanto diz respeito à prova de Gödel parece meramente consistir em deixar claro que tal proposição como: "suponha que isso poderia ser provado" significa em matemática. " Wittgenstein "observações sobre as fundações da matemática" p337 (1956) (escrito em 1937). "Meus teoremas só mostram que a mecanização da matemática, ou seja, a eliminação da mente e de entidades abstratas, é impossível, se alguém quiser ter uma base satisfatória e um sistema de matemática. Eu não tenho provado que existem questões matemáticas que são indecidíveis para a mente humana, mas só que não há nenhuma máquina (ou formalismo cego) que pode decidir todas as questões número-teórico, (mesmo de um tipo muito especial).... Não é a própria estrutura dos sistemas dedutivos que está a ser ameaçado com um demolir, mas apenas uma certa interpretação do mesmo, ou seja, a sua interpretação como um formalismo cego. " Gödel "obras coletadas" Vol. 5, p 176-177. (2003) "Toda inferência tem lugar a priori. Os acontecimentos do futuro não podem ser inferidos a partir do presente. A superstição é a crença no nexo causal. A liberdade da vontade consiste no fato de que as ações futuras não podem ser conhecidas agora. Só podíamos conhecê-los se a causalidade fosse uma necessidade interior, como a da dedução lógica. --A conexão do conhecimento e do que é sabido é aquela da necessidade lógica. ("A sabe que p é o caso" é sem sentido se p é um tautologia.) Se do fato que uma proposição é óbvia a nós, não segue que é verdadeiro, a seguir o obviedade não é nenhuma justificação para a crença em sua verdade. " TLP 5,133--5,1363 . (shrink)

Este livro é inestimável como uma sinopse de algumas das obras de um dos maiores filósofos dos últimos tempos. Há muito valor em analisar suas respostas às confusões básicas da filosofia, e em tentativas geralmente excelentes de conectar o pensamento clássico chinês com a filosofia moderna. Eu tenho uma visão moderna de Wittgensteiniano para colocá-lo em perspectiva. Aqueles que querem uma estrutura completa até o momento para o comportamento humano do ponto de vista moderno de dois sistemas podem consultar meus (...) livros Talking Monkeys 3rd ed (2019), The Logical Structure of Philosophy, Psychology, Mind and Language in Ludwig Wittgenstein and John Searle 2nd ed (2019), Suicídio pela Democracia 4a ed (2019), Estrutura Lógica do Comportamento Humano (2019), A Estrutura Lógica da Consciência (2019), Entendendo as Conexões Entre Ciência, Filosofia, Psicologia, Religião, Política e Economia (2019), Delírios Utópicos Suicidas no século XXI (2019), Observações sobre Impossibilidade, Incompletude, Paraconsistência, Indecidabilidade, Alealeitividade, Computabilidade, Informática, Paradoxo e Incerteza em Chaitin, Wittgenstein, Hofstadter, Wolpert, Doria, Doria, da Costa , Godel, Searle, Rodych Berto, Floyd, Moyal-Sharrock e Yanofsky (2019) e outros. (shrink)

Este livro é um 'ancestral' em pré-print do meu livro de 2006, Introdução à Teoria da Predicação em Aristóteles (ISBN 978-85-268-0716-1), publicado pela Editora da Unicamp (ver https://www.academia.edu/6912408/Introdu%C3%A7%C3%A3o_%C3%A0_teoria_da_predica%C3%A7%C3%A3o_em_Arist %C3%B3teles). O ancestral foi felizmente muito citado, mesmo depois da aparição do livro definitivo em 2006. -/- This is an ancestor (in pré-print) of my 2006 Book, 'Introdução à Teoria da Predicação em Aristóteles' (ISBN 978-85-268-0716-1), published by Editora da Unicamp (see https://www.academia.edu/6912408/Introdu%C3%A7%C3%A3o_%C3%A0_teoria_da_predica%C3%A7%C3%A3o_em_Arist %C3%B3teles). The ancestor was cited by many, even after the definitive book (...) appeared in 2006. (shrink)

[ES] En recientes décadas se ha observado un renovado interés por algunos de los temas clásicos de la ontología, desde áreas de conocimiento externas a la filosofía, sin embargo, este renacimiento ontológico ha «estimulado» una multiplicidad y diversidad de teorías y concepciones «ontológicas» que ha dado como consecuencia una proliferación de «ontologías» y de interminables batallas para determinar qué tipo de «entidades» estudian sus respectivos «dominios», que a su vez se consideran autónomos e independientes entre sí, inclusive de la (...) propia ontología. En este sentido, el propósito de este trabajo es caracterizar y representar de manera adecuada estas «ontologías», dentro del marco general del debate acerca de la naturaleza de la ontología. Es así que, en la primera sección haré un diagnostico de la ontología contemporánea; en la segunda proporcionaré algunas definiciones y caracterizaciones de las principales concepciones, en especial de las denominadas «ontologías aplicadas»; y en la tercera analizaré sí estas concepciones pueden ser consideradas diversos tipos de ontología o simplemente son diversos niveles de ontología. El marco de la discusión no se centrará en confrontar todas estas nociones, sino en describirlas y analizarlas para ofrecer un enfoque sobre el estado actual de la ontología y sus problemas. [EN] In recent decades there has been a renewed interest in some of the classic themes of ontology, from areas of knowledge external to philosophy; however, this ontological revival has «stimulated» a multiplicity and diversity of «ontological» theories and concepts that has resulted in a proliferation of «ontologies» and endless battles to determine what kind of «entities» study their respective «domains», which in turn are considered autonomous and independent, even of ontology itself. In this sense, the purpose of this work is to adequately characterize and represent these «ontologies», within the general framework of the debate about the nature of ontology. Thus, in the first section I will make a diagnosis of contemporary ontology; in the second I will provide some definitions and characterizations of the main concepts, especially the so-called «applied ontologies»; and in the third I will analyze whether these concepts can be considered different types of ontology or simply are different levels of ontology. The framework of the discussion will not center on confronting all these notions, but to describe and analyze them to provide a focus on the current state of ontology and its problems. (shrink)

Este artigo aborda as principais teorias sobre a natureza metafísica das obras de arte, cobrindo as propostas eliminativistas, monistas e pluralistas. Entre estas últimas, é dado destaque ao trabalho sobre a ontologia das artes performativas, e em particular, da música. Termina-se com uma referência à recente viragem da discussão para o campo da meta-ontologia e a polémica sobre a plausibilidade do revisionismo ontológico no caso de artefactos ou objectos sociais.

Presentiamo qui la traduzione di un lungo saggio sull’ontologia e i sistemi informativi. Abbiamo tradotto la parte più generale con le distinzioni base tra ontologia, metafisica e scienza. L’autore, fornendo un suo punto di vista peculiare sull’ontologia, descrive le diverse questioni e distinzioni connesse all’impresa ontologica, considerando sia il punto di vista dei filosofi che degli informatici.

Se hace presente la necesidad de una ontología relacional para la teología (Hemmerle, 1996, p. 26) y la fenomenología actual ayuda a dar piso a esa ontología en cuanto muestra el fondo de la existencia, de la realidad, de la forma de aquello que está en el origen como dato dado. La donación se convierte así en la nueva concepción del ser, no el ser como esse, sino como donación y relación, como llamado originario y como respuesta existencial, (...) así se puede pensar una ontología trinitaria cristiana pero también plenamente humana. (shrink)

L'ontologia temporale è la riflessione sullo statuto ontologico delle entità meramente passate o future. In questo contributo intendo chiarire il significato di questa questione, presentare le principali opzioni teoriche che si delineano rispetto ad essa e, concentrandomi sulle due principali teorie contendenti, B-eternismo e presentismo, illustrare gli argomenti più rilevanti formulati a favore dell'una e dell'altra.

Anne Phillips argues that definitions of the human are a trap for the political claims to equality contained in humanitarianism or human rights discourse. However, defining the human also hides the ontological and political problem addressed by the Philosophical Anthropology. There is an ethical and political stake in the philosophical anthropology of the last century when it insists on the indefinability of the human. With this, it criticizes the politics implicit in the definition of the human. And also, it questions (...) the metaphysical positions that the act of defining implies. -/- //// La lógica de inclusión/exclusión presente en toda definición de lo humano no solo es una trampa para las reivindicaciones políticas de la igualdad contenidas en el humanitarismo o el discurso de los derechos humanos, como ha argumentado Anne Phillips, sino que también oblitera la problemática ontológica contenida en la pregunta fundamental de toda antropología filosófica y su correspondiente dimensión práctica. Las tesis de la indefinibilidad del ser humano y la problematicidad ontológica constitutiva de lo humano —desarrolladas por la antropología filosófica crítica del último siglo— cuestionan toda política de la definición de lo humano y las posturas metafísicas que tales políticas implican. Por ello, el artículo también pone en cuestión la imagen negativa del aporte de la antropología filosófica a la ética y la filosofía social. -/- . (shrink)

Relativitatea generală permite singularități. Trebuie să înțelegem ontologia singularităților gravitaționale dacă vrem să înțelegem natura spațiului și a timpului în universul actual. Deșii unii fizicieni consideră că singularitățile indică un eșec al relativității generale, alții cred că singularitățile deschid în fapt un orizont nou în cosmologie, cu fenomene fizice reale care pot ajuta la un progres profund în înțelegerea noastră a lumii. DOI: 10.13140/RG.2.2.31766.50242.

Readers and historians have often misunderstood Berkeley's philosophy by believing that he denies the existence of the external world. From which they conclude that his philosophy inevitably leads to solipsism. Faced with these readings, in this paper I discuss the relationship between ontology and the external world in Berkeley with the aim of clarifying some interpretative errors and showing three things: 1) that is a mistake to believe Berkeley’s philosophy eliminate the external world and lead to solipsism, 2) that his (...) own ontology is the key to understand the constitution of the external world, and 3) that God gives the ultimate meaning of that world. / Es habitual que algunos lectores confundan la postura de Berkeley al creer que niega la existencia del mundo externo y que su filosofía lleva inevitablemente al solipsismo. Frente a estas lecturas, analizo en este artículo el tema de la relación entre ontología y mundo externo en Berkeley, con el propósito de aclarar algunos desaciertos interpretativos sobre el asunto y mostrar con ello tres cosas: 1) que se trata de un error creer que su filosofía elimina el mundo externo y lleva al solipsismo, 2) que en la propia ontología está la clave para entender la constitución del mundo externo, y 3) que Dios le da el sentido último a ese mundo. (shrink)

The aim of this paper is to show how the invention of imaginary logic by Nikolaj A. Vasil’ev, forerunner of various logical and metaphysical theories appeared in the 20th century, is grounded on a revaluation of Aristotelian ontology. I shall introduce the reason why Aristotle believes that the study of the principle of contradiction is part of ontology (§ 2); I shall explain why Vasil’ev considers the law of contradiction an empirical law, and not a logical one (§ 3.1). I (...) will show his conception of contradiction (§ 3.2) and I will discuss how he believes that it’s possible to renounce this law; (§ 3.3). I shall then explain the fundamental features of imaginary logic (§ 4.1 and § 4.2); and, finally I shall claim how, in spite of a convergence from the logical point of view (§ 5.1), the incompatibility of the two authors takes place on an ontological level (§ 5.2). In order to do so, I shall implement the analysis of the Aristotelian syllogistic conducted by the Polish logician and philosopher Jan Łukasiewicz, together with a crucial distinction between two concepts: the one of ‘law’ and the one of ‘principle’. -/- . (shrink)

Studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică. Un set major de probleme se referă la individualitatea și identitatea diacronică a unui virus: ce anume este virusul, particula virală (virionul) sau întregul ciclu viral? Identificarea corectă a virusului are consecințe ontologice semnificative, legate și de locul și momentul în care încep și se termină entitățile biologice. DOI: 10.13140/RG.2.2.29715.09760.

Common sense is on the one hand a certain set of processes of natural cognition – of speaking, reasoning, seeing, and so on. On the other hand common sense is a system of beliefs (of folk physics, folk psychology and so on). Over against both of these is the world of common sense, the world of objects to which the processes of natural cognition and the corresponding belief-contents standardly relate. What are the structures of this world? How does the scientific (...) treatment of this world relate to traditional and contemporary metaphysics and formal ontology? Can we embrace a thesis of common-sense realism to the effect that the world of common sense exists uniquely? Or must we adopt instead a position of cultural relativism which would assign distinct worlds of common sense to each group and epoch? The present paper draws on recent work in computer science (especially in the fields of naive and qualitative physics), in perceptual and developmental psychology, and in cognitive anthropology, in order to consider in a new light these and related questions and to draw conclusions for the methodology and philosophical foundations of the cognitive sciences. (shrink)

In this paper, I interview Francesca De Vecchi (Full Professor of Theoretical Philosophy in Vita-Salute San Raffaele University) about her qualitative ontology and its social and normative implications. If at the foundation of our lifeworld there are significantly qualitative experiences, phenomenology can investigate the most important contemporary issues, such as gender disparity, socio-virtuality depersonalizations and political urgencies.

The author attempts to show how mereology, taken together with certain topological notions, can yield the foundations for future investigations in formal ontology. He also attempts to show how the mereological framework allows for the direct and natural formulation of a series of theses - for example pertaining to the concept of a boundary - which can be only indirectly formulated (if at all) in set-theoretic terms. The far-reaching ain of the present framework is to serve as a basis for (...) a formal ontology of the common-sense world. The author is interested in producing formally precise theories of structures of certain sorts in such a way that it is the structures themselves that intrest him and not formal machinery that has been set up to describe them. Hence the axioms are chosen primarily for the sake of the light they throw on the intended subject-matters (and not for their logical independence). The world itself - or its picture given in ordinary experience - is the only model the paper concentrates upon. Thus for example the presented system allows to prove that every boundary is the boundary of something, and that in particular no point exists in isolation from a large extended whole that is its boundary. (shrink)

Ingarden’s puzzle is: how can we come to know what is essentially involved in an act of knowing? As starting point he takes what he holds to be a particular good candidate example of such an act, namely an act of perceiving an apple. Here we have act and object standing in a certain first-level relation to each other. We now in a second level act of reflection, make this first-level relation into an object, and strive to apprehend this object (...) as an instantiation of the essence knowledge. But how, on this basis, could we ever establish that we had indeed grasped this essence, and that this is indeed the appropriate essence? Surely, through some third-level act of reflection on this second-level act. We expound from an ontological point of view Ingarden's idea as to how this regress can be avoided. (shrink)

El debate que se gestó alrededor del concepto de existencia en manos de Willard Van Orman Quine y Rudolf Carnap, dio al siglo XX un cúmulo de aportes significativos a la ontología. La postura realista, con algunas variantes, de Quine y el criterio anti-realista de Carnap, otorga insumos para pensar de mejor forma cómo se intenta dar descripciones acerca del inmobiliario del mundo. Conocer este debate es importante, ya que, se expone los alcances y limitaciones que implican las explicaciones (...) ontológicas acerca de la realidad que deben ser tenidas en cuenta en la actualidad. Este trabajo cumple esa función, la de explicar sintéticamente uno de los debates más importantes para la ontología. (shrink)

Neste trabalho, abordamos a concepção de tempo em Agostinho. Tal concepção, encontra-se fundamentada em sua obra: Confissões, livro XI. O desafio principal do bispo de Hipona é a busca de uma solução para o problema deixado pelos maniqueus, que é a respeito da ocupação de Deus antes de criar o céu e a terra. Por isso, o filósofo, de uma maneira muito especial, fala do tempo estabelecendo novas terminologias importantes para a compreensão dele. O objetivo dessa pesquisa é chegar a (...) uma compreensão do que seja o tempo tal qual o concebemos pela faculdade da alma humana. A importância está em percebermos aonde está este objeto, o que ele significa, qual é a sua dignidade e o seu valor ôntico. Desse modo, procuramos problematizar o valor ontológico do tempo, fundamentalmente quanto à sua referência à eternidade. Isto é, no Ser de Deus, Ele que é o criador de todas as coisas. (shrink)

Con excepción de Aristóteles, no hay quizá ningún otro filósofo al que Hegel se haya referido repetidamente en forma tan elogiosa como Descartes. Descartes es para Hegel quien por primera vez en la Historia de la Filosofía, antes que Fichte, advierte que la autoconciencia es un momento esencial de la objetividad del conocimiento humano y convierte así a la actividad como tal del pensar en principio fundamental de la filosofía. La introducción de este nuevo paradigma, a saber: el idealista, implica (...) una verdadera revolución teórica, cuyos corolarios los autores posteriores a Descartes intentan explicitar. En el contexto de este proceso de explicitación, Hegel - a primera vista, curiosamente - contrapone el pensamiento de Kant al de Descartes: si bien, por un lado, profundiza el modelo idealista, Kant, por el otro, hipostasia a ojos de Hegel el representacionalismo y, con ello, los elementos realistas presentes en el idealismo cartesiano. Para Hegel, la absolutización del principio idealista propuesto por Descartes significa, por el contrario, un retorno al espíritu genuino de su pensamiento. El idealismo absoluto se entiende, en efecto, como la consumación de un modelo teórico novedoso en filosofía. Ahora bien, no sólo el verdadero sentido de este modelo, sino ante todo su potencialidad explicativa en relación a los problemas fundamentales de la filosofía han pasado frecuentemente inadvertidos. Mediante el análisis de algunas tesis centrales en su proceso de constitución, en nuestra comunicación intentaremos arrojar luz sobre la naturaleza del paradigma del idealismo absoluto y, sobre esta base, examinaremos su relevancia para la problemática filosófica del presente en el ámbito de la teoría del conocimiento y la ontología. (shrink)

Relativitatea generală a generat diverse interpretări filosofice timpurii. Adepții lui au evidențiat "relativizarea inerției" și conceptul de simultaneitate, kantienii și neo-kantienii au subliniat abordarea anumitor "forme intelectuale" sintetice (în special principiul covarianței generale, iar empiriștii logici au accentuat semnificația filozofică metodologică a teoriei. Reichenbach a abordat relativitatea generală prin prisma tezei "relativității geometriei", încercând o "axiomatizare constructivă" a teoriei relativității pe baza "problemelor elementare de fapt" (Elementaratbestande) cu privire la comportamentul observabil al razelor de lumină, a tijelor și a ceasurilor. (...) DOI: 10.13140/RG.2.2.27826.76486. (shrink)

En este artículo argumentamos que la naturaleza pública o privada de la educación tiene una incidencia directa en las instituciones que conforman la realidad social. Para sustentar lo anterior, en primer lugar discutimos cómo, según Searle, habitamos un mundo de instituciones gobernadas por reglas y poderes deónticos, ontológicamente irreductibles. Luego, postulamos que la intencionalidad colectiva requiere de la confianza para mantenerse, y esta aumenta cuando gobiernan reglas y poderes deónticos en circunstancias normales. Finalmente, planteamos que la educación pública es una (...) institución que, a diferencia de la privada, privilegia el espacio de lo común. Sócrates es un ejemplo de esto, al proponer una filosofía que no solo busca la verdad, sino que además privilegia el reconocimiento de la ley por sobre la satisfacción inmediata de deseos e inclinaciones personales. De todo esto se explica el círculo virtuoso: la educación pública, al ser inclusiva y beneficiar a todos, potencia las instituciones sociales que tutelan ese interés y, dentro de ellas, el servicio público. (shrink)

Metamorphosis seems problematic for our occidental point of view. Becoming in general is viewed as an error or exception by our classic standpoint. In fact, it is strongly against identity and law of non-contradiction: A is fundamentally something different from B and for A it is impossible to be at the same time B. We need to think A as what-becomes-B in order to make metamorphosis possible. Anyway, how can A become B? As a matter of fact, this very claim (...) has been historically the most common critic opposed to becoming. Deleuze and Guattari in their monumental work had tried to offer an enormous contribution to a few related problems. Redefining the subject as an event described by movement and affect can exceed the metamorphosis’ aporia. This new principle of individuation provides a new look upon arisen questions primarily because affects and movements are constant coordinates that define how metamorphosis is experienced. The paper tries to show how the betweenness in action in the encounter with people, human beings, things, animals, plants and minerals defines the logic field of metamorphosis. This is shown in dialogue with the ontological turn in anthropology that is particularly focused on this affective and lively dimension of encounter especially among Amazonian populations. Actually this is also what happens in our – occidental and classical but live – relation with things and objects, as long as we try to think a real conceptualisation of experience. (shrink)

RESUMO Neste artigo, discuto o que considero serem os pressupostos ontológicos da crítica de Nietzsche à metafísica no primeiro livro de Humano, demasiado humano e a natureza da relação estabelecida por ele entre filosofia e ciência. Busco definir sua posição como um realismo científico moderado, que considera que as ciências caminham progressivamente em direção a uma concepção puramente dinâmica do real. ABSTRACT In this paper I discuss what I consider to be the ontological assumptions of Nietzsche’s critique of metaphysics in (...) the first book of Human, all too human and the nature of the relation he establishes between philosophy and science. I try to define his position as a moderate scientific realism, as he claims that science progressively moves towards a purely dynamic conception of reality. (shrink)

The fully understanding of the Machiavellian concept of the State depends on the determination of the idea of political equality. Political equality must be conceived, in its turn, as domination equality and absence of privilege/precedence; in other words, absence of subordination. Taking into account a definition such as that, the Machiavellian model of the State could only be the Republic. So, this paper argues G. Pancera`s view, proposed in his book “Maquiavel entre Repúblicas”, that such model of the State was (...) more explicitly formulated in Machiavelli`s Discursus. This interpretation will be questioned, pointing out the existence of textual elements in the Discursus which allow us to think that a Principate or a Monarchy could also be among Machiavelli’s purpose to the reform of the Florence State examined in the Discursus. -/- Para captar a concepção maquiaveliana de Estado é necessário determinar a ideia de igualdade política. Esta deve ser entendida como igualdade de comando e ausência de privilégio/precedência, ou seja, ausência de subordinação. Considerando esta definição, o modelo de Estado maquiaveliano só pode ser a república. O artigo discute a partir da obra de G. Pancera “Maquiavel entre repúblicas” a questão, levantada por Pancera, de que seria no Discursus de Maquiavel que semelhante modelo de Estado estaria formulado de modo mais explícito. Problematizaremos esta interpretação apontando para a existência de elementos textuais da obra citada que autorizam pensar que igualmente um principado ou monarquia poderiam estar na intenção de Maquiavel na reforma do Estado de Florença examinada no Discursus. (shrink)

Cognitive sciences as an interdisciplinary field, involving scientific disciplines (such as computer science, linguistics, psychology, neuroscience, economics, etc.), philosophical disciplines (philosophy of language, philosophy of mind, analytic philosophy, etc.) and engineering (notably knowledge engineering), have a vast theoretical and practical content, some even conflicting. In this interdisciplinary context and on computational modeling, ontologies play a crucial role in communication between disciplines and also in a process of innovation of theories, models and experiments in cognitive sciences. We propose a model for (...) this process here. An ontological commitment is advocated as the framework of a scientific realism, which leads computational modeling to search for more realistic models, for a complex systems perspective of nature and cognition. In that way multiagent modeling of complex systems has been fulfilling an important role. (shrink)

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat (...) va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei. (shrink)

A critical survey of topics that play a central role in contemporary analytic ontology and metaphysics, including, identity, persistence through time, the problem of universals, the notion of ontological commitment, and the boundary between semantic issues and metaphysics proper.

Claramente nem eu nem ninguém jamais leremos qualquer parte substancial desta enorme tomada, então discutirei o único artigo que mais me interessa e que acho que fornece o quadro necessário para entender todos os outros. Estou falando de Ludwig Wittgenstein 'W. Mesmo que eu tentasse discutir os outros, eu não passaria a primeira página, pois todos os problemas aqui surgem imediatamente em qualquer discussão de comportamento. Diferenciação de pragmáticos e semântica não faz sentido em grande parte. É defensável que este (...) trabalho "Desenvolvimentos do contextualismo de Wittgenstein" possa ser legendado, mas é claro que este termo foi inevitavelmente corrompido pelos filósofos. Pode-se então dizer que pragmáticos e semânticas são partes ou coextensivo com epistemologia e ontologia e psicologia descritiva do pensamento de alta ordem (Estrutura Lógica da Racionalidade de Searle) ou que descrevem como usamos ruídos em contextos específicos para lhes dar significado - ou seja, uso verdadeiro ou falso (proposicional). A adição do trabalho de Wittgenstein/Searle à pesquisa de pensamento moderno fornece uma estrutura para pragmáticos, semânticas e todos os outros comportamentos humanos. Aqueles que querem uma estrutura completa até o momento para o comportamento humano do ponto de vista moderno de dois sistemas podem consultar meus livros Talking Monkeys 3rd ed (2019), Estrutura Lógica da Filosofia, Psicologia, Mente e Linguagem em Ludwig Wittgenstein e John Searle 2a ed (2019), Suicide Pela Democracy 4ª ed (2020), The Logical Structure of Human Behavior (2019), The Logical Structure of Consciousness (2019, Understanding the Connections Between Science, Philosophy, Psychology, Religion, Politics and Economics (2020), Illusaos Utopias Suicidas no século 21 6ª ed (2020), Observações sobre Impossibilidade, Incompletude, Paraconsistência, Indecidabilidade, Aleatoriedade, Computação, Paradoxo e Incerteza em Chaitin, Wittgenstein, Hofstadter, Wolpert, Doria, da Costa, Godel, Searle, Rodych Berto, Floyd, Moyal-Sharrock e Yanofsky (2019) e outros. (shrink)