Pragmatist philosopher John Dewey famously stated that man is a creature of habit, and not of reason or instinct. In this paper, I will assess Dewey’s explication of the habituated self and the potential it holds for radical transformative processes. In particular, I will examine the process of coming to feminist consciousness, and will show that a feminist-pragmatist reading of change can accommodate a view of the self as responsible agent. Following the elucidation of the changing self, I will appraise (...) key pragmatist concepts of inquiry, such as doubt and self-reflexivity, with regard to their treatment of deep-seated internalisations of oppressive norms and the initiation of change. Ultimately, I will argue that a feminist-pragmatist understanding of transformation is conducive not only to the project of personal transformation, but also to social and political change more generally. (shrink)

In his 1925/26 lecture Logic: The Question of Truth Heidegger turns to an interpretation of the Critique of Pure Reason in order to elucidate his own understanding of time. The largely overlooked lecture series, I argue, is at the root of Heidegger’s exposition of the concept of time and its relationship with human existence (Dasein). Although Heidegger claims that Kant’s concept of time is confined to that of ‘world-time,’ Heidegger develops the first exposition of his understanding of time as ur-temporality (...) via critical analysis of the Critique of Pure Reason. The investigation reveals the conceptual context behind the relationship between time and Dasein, which develops out of Heidegger’s first in-depth interpretation of the Critique of Pure Reason. (shrink)

This paper develops and defends a paradigm-based explanation of respect. Paradigm-based explanations propose to illuminate subject matter that are basically disunified, by identifying a form of them (“the paradigm”) that is then shown to be explanatorily basic to the subject as a whole. This explanatory strategy is well-suited to the subject of respect, which is widely agreed to encompass two distinct kinds, appraisal respect and recognition respect. Accordingly, the paper sets out to determine which of these two kinds is paradigmatic (...) and which, derivative. It begins by advancing a novel account of appraisal respect (“perspectival respect”), which it also hypothesizes is respect in its paradigmatic form. On this hypothesis, perspectival respect is paradigmatic in virtue of its apparent “point” or function, which is that it constitutively aims at understanding another person’s perspective on things. The paper then tests the viability of this hypothesis by showing how one central form of recognition respect (“respect for persons”) can reasonably be understood to derive from respect in its paradigmatic form, by showing how it is illuminated by the aim of interpersonal understanding. (shrink)

In group discussions of any kind there tends to be an up and down in the level of deliberation. To capture this dynamic we coined the concept of Deliberative Transformative Moments (DTM). In deeply divided societies deliberation is particularly important in order to arrive at peace and stability, but deliberation is also very difficult to be attained. Therefore, we wanted to learn about the conditions that in group discussions across the deep divisions of such societies help deliberation. We organized such (...) group discussions between ex-guerrillas and ex-paramilitaries in Colombia, Serbs and Bosnjaks in Srebrenica, and poor residents and local police officers in the favelas (slums) of Brazil. We could identify factors that help to transform discussions from low to high deliberation and risk transformations in the opposite direction. We could also identify factors that help to keep a discussion at a high level of deliberation, and, in a next step, we could determine to what extent long sequences of deliberation had a positive impact on the outcomes of the discussions. Finally, we show how our research results can have a long term effect if it is used in schools of such deeply divided societies. (shrink)

The first part of this paper investigates the purpose, methodological approach, and fundamental thesis of Du Châtelet’s theory of simple beings. The paper shows that ‘simple beings’ in Du Châtelet is a theory concerned with the understanding of extended bodies. The second part of the paper shows that her theory of simple beings, while it has important roots in both Leibniz and Wolff, is remarkably different from theirs. Thus, contrary to a common thread in the literature, Du Châtelet’s theory of (...) simple beings does not commit her to an ontology that can be equated with that of Leibniz or Wolff. Instead, her theory of simple beings is faculty-centred and draws a fundamental and novel distinction between the phenomenal realm of the senses and ‘real’ substances, which can only be grasped through the understanding. (shrink)

The following paper focuses on analyzing the different occurrences of a significant and symbolic image. In this case the image taken into consideration is the photograph in which the statue of Saddam Hussein in Firdos Square, Baghdad, is being taken down. This picture was taken in 2003, during the Iraqi war, and it shows Americans and Iraqis working together to take this symbol of Saddam’s dictatorship down. For years this image has been considered representative of the end of the war (...) and the victory of the U.S.A. over the terroristic threat. In fact, after the image started circulating, newspapers and TV news nearly stopped covering the topic because it seemed to be less urgent. We now know that hardship and violence were far from over and in the last ten years several online articles started talking about what happened after what we thought was the end. This paper’s aim is to put together as many articles as possible to see how this image has been portrayed in more recent years, in different western countries, in different cultural and social contexts. (shrink)

Heidegger ringt in der Abhandlung und dem Vortrag Der Begriff der Zeit 1924 mit einer Unterscheidung zwischen der uneigentlichen und der eigentlichen Seinsweise, auf die die Seinscharaktere hin ausgelegt werden und auf die sich die Ausarbeitung der hermeneutischen Situation für eine Ontologie des Daseins zuspitzt. Während die uneigentliche Seinsweise darin ausführlich charakterisiert wird, beschränkt sich die positive Ausführung der eigentlichen Seinsweise auf einige wenige Ausdrücke und Sätze. Hierbei fasst Heidegger die Eigentlichkeit als ‚Wahl‘ und als ein ‚Wie‘. Dieses ‚Wie‘ schließt (...) er im Vortrag explizit an das Grundprinzip von Kants Ethik an, während er sich in der Abhandlung von Kants Personbegriff abgrenzt. Dieser Beitrag geht vor dem Hintergrund Kants der Frage nach einer positiven Bestimmung der eigentlichen Seinsweise über die Abgrenzung zur Uneigentlichkeit hinaus in Heideggers Abhandlung und Vortrag Der Begriff der Zeit nach. (shrink)

the following paper focuses on the phenomenon of “that girl” narrative, a recent social media trend that portrays in a very esthetically pleasing and conventional way what it means to be a successful female in today’s world. “That girl” is usually a traditionally pretty, white, skinny girl, who lives the picture-perfect life, striking to be her most efficient, productive and healthy self and who encourages others to feel the same kind of empowerment. Besides offering some tips and tricks on how (...) to live “that girl” lifestyle, the creators of such content seem to be mostly devoted to painting an ideal image: it looks like they are more concerned about how the content looks esthetically rather than conveying a positive and empowering message. The paper takes into account some significant images, taken from a leading Instagram profile in this field, and analyses them in a semiotic context, to see what the conveyed message is, what kind of ideology is here portrayed and how this plays in today’s society. (shrink)

From the local level to international politics, deliberation helps to increase mutual understanding and trust, in order to arrive at political decisions of high epistemic value and legitimacy. This book gives deliberation a dynamic dimension, analysing how levels of deliberation rise and fall in group discussions, and introducing the concept of 'deliberative transformative moments' and how they can be applied to deeply divided societies, where deliberation is most needed but also most difficult to work. Discussions between ex-guerrillas and ex-paramilitaries in (...) Colombia, Serbs and Bosnjaks in Bosnia-Herzegovina, and police officers and locals in Brazilian favelas are used as case studies, with participants addressing how peace can be attained in their countries. Allowing access to the records and transcripts of the discussions opens an opportunity for practitioners of conflict resolution to apply this research to their work in trouble spots of the world, creating a link between the theory and practice of deliberation. (shrink)

I investigate Du Châtelet's contribution to the concept of time and position the relevance and content of that contribution between Leibniz and Kant. I argue that Du Châtelet advances Leibniz's concept of time by explaining how we form the idea of time in our mind and how time as an ideal being relates to succession in real beings. I show that Du Châtelet, differently to Kant, recognizes the dependency of time in its constitution on succession in "real things" and that (...) her concept of time is in this respect superior to Kant's. With a detailed investigation into Du Châtelet's notion of time in its own right and without prematurely "fitting" it into a defined debate between her contemporaries, I am aiming to reveal her original contribution to an understanding of time. I locate her concept of time in a context that is explicitly philosophical in terms of an investigation into how the idea of time is formed and constituted rather than a physical debate on the nature of time as a phenomenon relating to the movement of bodies. (shrink)

In the present work, we will analyze the concept of intuition mainly in relation to the epistemological and the metaphysical theses of Schopenhauerian theory. In the first section, we will discuss the central axes of Schopenhauer’s metaphysical system, especially regarding the concept of will (Wille) and the relationship that this entails with his theory of knowledge. Then, we will examine the difference that the German philosopher establishes between representative —or mediated— rational knowledge and direct —or immediate— intuitive knowledge. Likewise, we (...) will trace at first the theses and the fundamental problems of the dualism of representation and we will furtherly establish the problem of the intuition of one’s own body. Finally, we will consider the scope and the limits of intuition, as well as its different variants: mainly aesthetic intuition and its culmination in mystical intuition. (shrink)

Nell’era attuale, già profondamente segnata da un genere di violenza e di terrore che sta assumendo forme inconcepibili e proporzioni incontrollabili, sempre più s’impone una sfida educativa la cui sostanza più densa l’autrice del saggio ritiene essere rappresentata dall’educazione a un bene assoluto e radicale che non lasci spazio a compromessi e che possa costituire una risposta efficace e drastica al male assoluto al quale, la storia e la Shoah insegnano, è possibile arrivare. Educatori ed educandi devono tutti sentirsi coinvolti, (...) personalmente e come membri attivi di una collettività, in un processo responsabile di autoeducazione e di educazione alla libertà interiore, l’unica che può condurre l’uomo a un rifiuto fattivo e categorico di ogni forma di sopruso, di violenza e di prevaricazione contro l’uomo e contro la vita. È in questo tipo d’impegno formativo-culturale e sociale che vanno collocate le iniziative organizzate dalla Rete Universitaria per il Giorno della Memoria, dai Corsi di Storia e didattica della Shoah alle ricerche scientifiche e pubblicazioni che ne scaturiscono. (shrink)

Deliberative Transformative Moments (DTM) is a new concept that serves as an amendment to the DQI. With this new concept it is easier to get at the quick give-and-take of discussions of small groups of ordinary citizens. As an illustration, we apply the concept to discussions about the peace process among Colombian ex-combatants, ex-guerrillas and ex-paramilitaries. Specifically, we show how personal stories can transform a discussion from a low to a high level of deliberation and how they can have the (...) opposite effect. To increase the level of deliberation in the general population, we recommend that good illustrations of DTM’s should be part of the school programs from an early age on, so that children learn how to discuss with others who have different opinions and values. (shrink)

In the present study, I will consider the crisis of the movement image, and the emergence of a new type of image, namely, the time image. First, I will analyze certain basic concepts used by Deleuze (1925-1995) and by Bergson (1859- 1941) to understand the new type of image that emerges from an interruption of our natural perception, granting us -by separating ourselves from all our previous experiences- pure optical and sound perceptions. Secondly, I will trace the changes that, both (...) inside and outside cinema, made possible this emergence. Finally, according to the signs of the time-image developed by Deleuze, I will analyze the film Paterson (2016), by Jim Jarmusch. The film, inspired not only by the work of the poet William Carlos Williams (1883-1963), but also by other poets of the New York School, seeks to portray, through visual descriptions, the details of our daily lives. Key-words: natural perception - pure perception - movement image - time image - cinema. (shrink)

Questo lavoro di tesi propone una ricerca riguardante le teorie del complotto seguendo un approccio che mette in collaborazione la filosofia, l’epistemologia, la semiotica e la psicologia sociale al fine di poter disegnare un quadro sufficientemente ampio del modo in cui si formano e diffondono le teorie del complotto nelle società contemporanee. Inizialmente si cercherà di fare chiarezza sui motivi per cui si è scelto questo argomento, su quali obiettivi si propone questo lavoro di tesi e sul perché si ritenga (...) importante studiare le teorie del complotto, in quanto strumenti per comprendere le dinamiche attraverso cui si produce il senso nelle società contemporanee. Successivamente si discuteranno le eventuali conseguenze sociali e il ruolo di bias cognitivi e vizi epistemici nella formazione di una mentalità complottista. Infine la trattazione verterà sul nuovo, introducendo l’influenza che i social media esercitano sulla diffusione di questo fenomeno. -/- . (shrink)

This article analyses how the French Academy of Sciences assessed Jaime Ferrán’s cholera vaccine submitted for the Prix Bréant in the 1880s. Ferrán, a Spanish independent physician, discovered the treatment in 1884 and tried it on thousands of patients during the cholera outbreak in Valencia the following year. His evaluation sparked a controversy in Spain and abroad on the vaccine’s efficacy. The Bréant jury did not see any evidence for it in Ferrán’s submission, a decision usually interpreted in terms of (...) French scientific nationalism (or simple chauvinism): an outsider from the scientific periphery could not be awarded the Bréant. Drawing on the archival records of the award, we suggest that Ferrán failed instead to provide data that the Academy could consider unbiased, according to the contemporary standards for data presentation. We will illustrate these standards at work in the assessment of another submission from Spain, by Philipp Hauser, who received the Bréant for the thoroughness of his statistical endeavour. (shrink)

Forming part of the Routledge Revivals programme, this book, originally published in 1987 to commemorate the centenary of Engels’ The Origin of the Family, Private Property and the State, has been reissued in 2010. As such, it gives us an insight into the lasting importance of Engels’ influential work on ‘the woman question’ on the one hand, while providing us with the complex and sophisticated late 1980s feminist analyses of said work, on the other. The articles in this edited volume (...) attest to the nuanced and often critical readings of The Origin by feminists, who, equipped with conceptual tools developed to explain the distinctly gendered oppression experienced by women, identify several shortcomings in Engels’ important, but contentious exposition of the origins of women’s subjugation. (shrink)

Scholars who deal with Heidegger’s philosophy often remark the scarcity of his references to phenomenological reduction as a means to grant access to the point of view of the being-in-the-world of the Dasein, the central theme of his early philosophy. Also the role of phenomenological reduction in Heidegger’s philosophy makes problem, as he criticizes Husserl for making of reduction a mere tool to reveal a pure, timeless and extra-worldly conscience – an untenable claim, according to Heidegger, for Dasein’s being-in-the-world, as (...) his most original way of being, can never be put out of play by any reduction. The role of transcendental reduction in Heidegger’s phenomenology is the theme of the present paper. (shrink)

This paper analyses the arguments for and against what we have called automatic organ procurement model in relation to the organs of the deceased. For this purpose, this work provides empirical evidence to assess the potential impact of this model on donation rates and on public opinion. Specifically, we examine first the reasons supporting this model, with special reference to utilitarian and justice arguments. On the other hand, we analyse both the approaches based on the violation of pre mortem and (...) post mortem interests opposing this theoretical model and the rejection the model would generate in the population. Finally, we point out the aspects that, in our opinion, should be exhaustively regulated if this model were implemented. In particular, we refer to the legal status of the human body, the treatments for end-of-life patients, the incentives for health professionals and the recognition of the right to conscientious objection. (shrink)

Despite the recent proliferation of scientific, clinical, and narrative accounts of auditory verbal hallucinations, the phenomenology of voice hearing remains opaque and undertheorized. In this article, we outline an interdisciplinary approach to understanding hallucinatory experiences which seeks to demonstrate the value of the humanities and social sciences to advancing knowledge in clinical research and practice. We argue that an interdisciplinary approach to the phenomenology of AVH utilizes rigorous and context-appropriate methodologies to analyze a wider range of first-person accounts of AVH (...) at 3 contextual levels: cultural, social, and historical; experiential; and biographical. We go on to show that there are significant potential benefits for voice hearers, clinicians, and researchers. These include informing the development and refinement of subtypes of hallucinations within and across diagnostic categories; “front-loading” research in cognitive neuroscience; and suggesting new possibilities for therapeutic intervention. In conclusion, we argue that an interdisciplinary approach to the phenomenology of AVH can nourish the ethical core of scientific enquiry by challenging its interpretive paradigms, and offer voice hearers richer, potentially more empowering ways to make sense of their experiences. (shrink)

Several European countries are approving legislative reforms moving to a presumed consent system in order to increase organ donation rates. Nevertheless, irrespective of the consent system in force, family's decisional capacity probably causes a greater impact on such rates. In this contribution we have developed a systematic methodology in order to analyse and compare European organ procurement laws, and we clarify the weight given by each European law to relatives' decisional capacity over individual's preferences (expressed or not while alive) regarding (...) the destination of his or her organs after death. In this sense, the results constitute the first comprehensive and comparative legislative mapping on European transplantation laws. (shrink)

This study aimed to assess the influence of peer relationships on the self-consciousness and social adaptation of school-aged children in the Enugu North Local Government Area of Enugu State. A descriptive cross-sectional survey design was used, with a population of 60,780 (29,968 males and 30,812 females). A multi-stage sampling method was employed to select 602 school-aged children from 58 schools in the Local Government Area, forming the sample for the study. For data collection, the study used questionnaires. Data were analyzed (...) with descriptive statistics and inferential statistics. The findings revealed that more than half of the respondents (62.6%) showed moderate social adaptation, particularly when they were with their families (mean score of 4.53±2.31). The majority (76.6%) had low peer relationships, while 80.6% had high self-consciousness. The mean scores for peer relationships, self-consciousness, and social adaptation differed between male and female respondents. Females had higher peer relationships and social adaptation. The mean score for peer relationships was higher among students in private schools compared to those in public schools. A moderate positive relationship was found between peer relationships and social adaptation at a significance level of p<0.05. It is recommended that governmental and non-governmental organizations organize programs to facilitate peer relationships and social adaptation among school-aged children. Furthermore, teachers and parents should be educated to provide support to children in these areas. (shrink)

Tato studie pojednává o rané fázi mikroskopického zkoumání přírody, které ve svém díle Micrographia představil Robert Hooke. Vzhledem k obsáhlosti díla se zaměřuje na pasáže, které Hooke věnoval výzkumu hmyzu. Předmětem analýzy je především metodologie Hookova výzkumu: způsob, jakým tento experimentátor využíval mikroskop ke zkoumání mravenců, much, komárů a jiného hmyzu. Dále je pozornost věnována způsobu, jakým Hooke představoval výsledky svého pozorování, tedy popisům a ilustracím hmyzu. A konečně, příspěvek se také pokouší vyložit vybrané záznamy mikroskopických pozorování v Micrographii a (...) objasnit jejich vazbu na filosofickou a náboženskou interpretaci přírody sedmnáctého století. (shrink)

Kant says that there is a close affinity between the sublime and moral feelings of respect. This suggests a relatively unexplored way that aesthetic experience could be morally improving. We could come to respect persons by experiencing them as sublime. Unfortunately, this is not at all our ordinary experience of people, and it’s not clear how one would come to it. In this paper I argue that this possibility is realized in the portraits of Thomas Eakins. Through a handful of (...) specific techniques, Eakins suggests an incomparable psychological depth to the subjects of his portraits, a suggestion that causes the viewer to experience that subject as sublime in a way not unlike their experience of a vast ocean or endless abyss. -/- . (shrink)

In the ontology of the artwork and its regimes of existence, Gérard Genette gives but little room to the theory and practice of restoration. However, restoration is seen in relation to the identity of the work itself and to its material and pragmatic temporality and anachronism. In the wake of Nelson Goodman, it is also understood as a form of actuation and implementaion of the aesthetic experience. Starting from these premises, the present essay intends to examine the relationship between Genette’s (...) and Daniel Arasse’s reflections on restoration and the history of art, highlighting their similarities and differences with Cesare Brandi’s theory of restoration and, therefore, pointing out their as yet undischarged debts to Sartre’s phenomenology of image. (shrink)

Amy saves a man from drowning despite the risk to herself, because she is moved by his plight. This is a quintessentially supererogatory act: an act that goes above and beyond the call of duty. Beth, on the other hand, saves a man from drowning because she wants to get her name in the paper. On this second example, opinions differ. One view of supererogation holds that, despite being optional and good, Beth’s act is not supererogatory because she is not (...) praiseworthy; the other agrees that Beth is not praiseworthy but holds that her act is nevertheless supererogatory because, while supererogatory actions are generally performed by praiseworthy agents, an individual need not be praiseworthy for their act to be supererogatory. In this paper, I raise a problem for this latter position, which I shall call the Anti-Motivation View of supererogation. While the Anti-Motivation View rejects the claim that the agent’s motivations are important, it accepts that the agent’s intentions are. Thus, this view assumes that a clear, coherent distinction can be drawn between intentions and motivations in the context of supererogation. This distinction is often attributed to Mill; however, his original discussion reveals an inconsistency. Consider Clara, who saves a man from drowning because she wants to torture him later. According to Mill, Clara’s act is not morally good; those who follow Mill will have to accept that it is therefore not supererogatory. Mill asserts that Clara’s act differs from Amy’s and Beth’s not just in motivation but also in intention. I question this explanation and demonstrate that the distinction between motivation and intention is not as clear as the Anti-Motivation View has supposed and that the gap between the Anti-Motivation View and the alternative Praise-Based View is either much greater or much smaller than previously thought. (shrink)

I. Introduzione. I.1. Un’editio minor come sfida aperta. I.2 Per una più selettiva eliminatio. II.1 Sulla storia del problema : l’eredità del XIX secolo (Brandis 1823, Christ 1885, Gercke 1892) nelle edizioni del XX (Ross 1924, Jaeger 1957). II.2. Studi recenti : la necessità di un superamento. II.3. Lo stemma di riferimento : Harlfinger (1979). II.4. L’applicazione dello stemma nel libro Alpha edito da Primavesi. II.5. La revisione dello stemma, proposta per Kappa e Lambda (2009, 2010). II.6. La reazione : (...) discussioni sul ruolo della tradizione β in Kappa e Lambda (2015). III. Una verifica dello stemma in agenda : la divisione delle due famiglie. III.1 Fra i codici β : L’Ambrosianus F 113 Sup. come codex descriptus ? (libri I-IX inc.). III.2. L’ipotesi dell’ interpositus ε e le sue implicazioni sistematiche. III.3 Allievo e maestro nel XV secolo : Matthaios Chamariotes (C) e Giorgio Scholarios, Gennadeios II (Vk). III.4. Il non liquet sulle parti inferiori dello stemma e il concetto di contaminazione. IV.1. Rivedendo lo stemma dall’interno : il problema critico degli errori-guida (Leitfehler). IV.2. Iudicium e valutazione degli errori. IV.3. Errori separativi ed errori congiuntivi secondo la Textkritik di Paul Maas. IV.4. Una verifica importante : il ruolo di γ. V. Un’ipotesi alternativa . V.1. Il testo della Metafisica nei codici poziori. V.2. Un ritorno alla sigla ". V.3. Un nuovo stemma dei codici principali della Metafisica. Appendice : una verifica sull’ipotesi γ. (shrink)

In the ontology of the artwork and its regimes of existence, Gérard Genette gives but little room to the theory and practice of restoration. However, restoration is seen in relation to the identity of the work itself and to its material and pragmatic temporality and anachronism. In the wake of Nelson Goodman, it is also understood as a form of actuation and implementaion of the aesthetic experience. Starting from these premises, the present essay intends to examine the relationship between Genette’s (...) and Daniel Arasse’s reflections on restoration and the history of art, highlighting their similarities and differences with Cesare Brandi’s theory of restoration and, therefore, pointing out their as yet undischarged debts to Sartre’s phenomenology of image. (shrink)

En la obra de Hegel la filosofía de lo bello es eminentemente filosofía del espíritu. Uno de los temas insoslayables acerca de la belleza es su presencia en la naturaleza y en el arte. En las Lecciones de Estética la belleza del arte se pondera como la más excelente. En este punto la postura hegeliana diverge llamativamente de la de Schelling; quien trató explícitamente de la relación de las artes plásticas con la naturaleza, como consta en el texto que lleva (...) este tema por título (generalmente llamado “discurso de la academia”). Su propuesta es clara: la superioridad de la naturaleza frente a las artes plásticas. Lo más interesante de esta disputa no es el desacuerdo en sí mismo, sino las argumentaciones que uno y otro autor alegan a favor de sus tesis respectivas. (cuánto se parece y cuánto divergen) A través de ellas se pueden ver los diversos matices en torno a los conceptos de belleza y de espíritu. A esta cuestión es a lo que se dedicará esta comunicación: a analizar brevemente algunos argumentos de ambos autores acerca de la belleza en la naturaleza y en el arte. A lo largo de este artículo se lleva a cabo una comparación de textos, de algunas discrepancias concretas: en todas ellas lo llamativo es cómo son a la vez tan cercanos y tan contrarios. Tanto para Schelling como para Hegel, la belleza es del espíritu: lo más bello es lo que está penetrado de espíritu y es vivificado por él. Pero más allá de estos principios comunes hay mil matices que acaban desembocando en dos posturas contrapuestas. (shrink)

Nuestro objetivo consiste en caracterizar la ontología corporal de las mujeres indígenas mapuce desde el esquema epistemológico sujeto-sujeto, propio de las teorías decoloniales. En este aspecto, nos interesa desnaturalizar ciertos mecanismos de subalternización, en tanto huellas de la colonialidad, que siguen operando no solo en la construcción de sentidos, sino también como reproductores de la opresión interseccional que experimentan estas mujeres. Preliminarmente, para este planteo, nos enfocaremos en la delimitación del concepto de interseccionalidad. Luego, intentaremos articular, desde un planteo feminista (...) decolonial, diversas narrativas de estas mujeres mapuce, vinculadas a la precarización de sus vidas y su salud, como parte de las violencias instituidas por la cultura hegemónica. Finalmente, nos resulta fundamental poner de relieve la resiliencia de las culturas subalternizadas, como forma horizontalizada de narrativizar un sentir decolonial desde la memoria performativa del cuerpo, contra ciertos dispositivos de subalternización, a partir de la clara referencia a las luchas y re-existencias de las mujeres indígenas mapuce, en el marco de una perspectiva situada en la decolonización, la emancipación y la liberación de los pueblos oprimidos. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

En este artículo argumento que, pese al llamado “escepticismo cartesiano”, el significado y alcance de la refutación cartesiana del escéptico y del ateo pueden comprenderse a la luz de tres hitos metafísicos. En la primera sección examino de qué forma este filósofo emplea argumentos escépticos como método, no como fin. Tal como enfatizo, el cogito es el punto en que la duda hiperbólica debe detenerse. Luego, en la segunda sección, discuto por qué Descartes es contrario al fideísmo. Debido a que (...) este se relaciona con el escepticismo, y con la imposibilidad de probar la existencia de Dios, Descartes prueba que Él existe. Sostengo, en la sección final, que Dios es garante de la certeza epistemológica, incluso en el caso de las ideas claras y distintas, cuya confiabilidad pareciera en peligro debido a la hipótesis escéptica del genio maligno. Según el francés, entonces, probar que Dios existe es necesario para garantizar el conocimiento cierto, y es base para inferir la existencia del mundo externo. Los tres hitos, entonces, parecen suficientes para delimitar el sentido y alcance del llamado escepticismo cartesiano. (shrink)

Propomos uma tipologia dos artefatos de representação para as áreas de saúde e ciências biológicas, e a associação dessa tipologia com diferentes tipos de ontologia formal e lógica, chegando a conclusões quanto aos pontos fortes e limitações da ontologia de diferentes tipos de recursos lógicos, enquanto mantemos o foco na lógica descritiva. Consideramos quatro tipos de representação de área: (i) representação léxico-semântica, (ii) representação de tipos de entidades, (iii) representação de conhecimento prévio, e (iv) representação de indivíduos. Defendemos uma (...) class='Hi'>clara distinção entre os quatro tipos de representação, de forma a oferecer uma base mais racional para o uso das ontologias e artefatos relacionados no avanço da integração de dados e interoperabilidade de sistemas de raciocínio associados. Destacamos que apenas uma pequena porção de fatos cientificamente relevantes em áreas como a biomedicina pode ser adequadamente representada por ontologias formais, quando estas últimas são concebidas como representações de tipos de entidades. Particularmente, a tentativa de codificar conhecimento padrão ou probabilístico pela utilização de ontologias assim concebidas é fadada à produção de modelos não intencionais e errôneos. (shrink)

Este artigo é uma introdução crítica ao problema da vagueza. Não vou explicar ou avaliar as teorias da vagueza aqui. Meu objetivo é introduzir e discutir o próprio problema, com o intuito de alcançar uma formulação clara do mesmo. Minha formulação tornará claro quais condições uma teoria ideal da vagueza deveria satisfazer, assim como os principais obstáculos para desenvolver teorias que satisfaçam estas condições.

La psicología contemporánea parece caracterizarse desde sus propios orígenes por la multiplicidad de sus contenidos, además de por su casi infinita fragmentación en corrientes encontradas. Esto crea importantes dificultades, no sólo a quienes quieran tener una primera aproximación, sino también a los especialistas, que muchas veces no llegan a una opinión suficientemente clara sobre la naturaleza epistemológica de la psicología, ni sobre su unidad disciplinar. Esta obra, sin descuidar el problema global, se centra en un aspecto particular: el que (...) presenta la praxis de la psicología, en particular la psicoterapia y sus fundamentos teóricos. Se pone especial interés en una visión crítica del psicoanálisis, punto de referencia inevitable (positivo o negativo) para la mayoría de las corrientes de psicoterapia. Pero este intento de esclarecimiento epistemológico y práctico se lleva a cabo desde un punto de vista original: a la luz del pensamiento de Santo Tomás de Aquino (1225-1274), conocido como uno de los más grandes teólogos y filósofos de la Iglesia Católica. Las calidades del Aquinate como epistemológico son sobradamente conocidas. Menos conocida es su faceta de psicólogo, que esta obra quiere poner de manifiesto con gran detalle para evidenciar la actualidad de las líneas maestras de la psicología de Santo Tomás, como también la posibilidad de practicar hoy la psicología bajo la guía fundamental del Doctor Humanitatis.\n. (shrink)

Resenha - DIAS, Maria Clara (org.). O que é filosofia? Ouro Preto: Instituto de Filosofia, Artes e Cultura / Universidade Federal de Ouro Preto, 1996. 154 p.

In a world in which emotions and feelings occupy a dominant place in daily human life and especially in decision-making circumstances, it is important for us to ask ourselves whether it is possible to talk about “new” ethics or “renewed ethics.” Actually, we do not face a re-creation of principles and values, but rather we face a need for deepening our understanding of human anthropology. Thinkers such as Dietrich von Hildebrand have proposed that affectivity can shed light on ethics comprehension. (...) By means of a study of some of the works of this contemporary philosopher, we state that ethics is the result of a harmony between a clear objective comprehension of reality and a straight comprehension of that reality within the sphere of an educated, formed and well-known affectivity of the human person, which would lead us beyond the common place understanding of ethics as something rigid and full of rules and restrictions. -/- En un mundo en el que las emociones y los sentimientos ocupan un lugar preponderante en la vida cotidiana de las personas y especialmente en las decisiones que toman, cabe preguntarnos si podemos hablar de una nueva ética o de una ética renovada. En realidad no nos enfrentamos a una recreación de nuevos principios y valores, sino a una necesidad de ahondar en la antropología de la persona humana. En esta profundización se ha revalorado el importante papel que juega la afectividad en la vida humana. Pensadores como Dietrich von Hildebrand han propuesto que la afectividad puede dar luces en la comprensión de la ética. A partir de un estudio de algunas de las obras de este filósofo contemporáneo proponemos que la ética vendría siendo el resultado de una armonía entre la clara comprensión objetiva de la realidad y una recta comprensión de dicha realidad dentro de una esfera afectiva educada, formada, y ante todo conocida por la propia persona, lo cual nos conduce más allá de una ética entendida muchas veces como algo rígido lleno de normas y restricciones. (shrink)

Aspásia de Mileto (470?-400?) é uma figura cuja história nos é nebulosa e ao mesmo tempo muito clara. Nebulosa pois, como sugere Marta Andrade (2022, p. 24), trata-se de uma existência, como muitas outras, cuja memória a posteridade raramente se ocupou ou simplesmente esqueceu. Mas também clara pois Aspásia possui uma persona constituída no que chamamos de "tradição". A amante de Péricles. A professora de Sócrates. A esposa de Lísicles. Sua figura é frequentemente resgatada à sombra das figuras (...) masculinas com as quais se envolveu. Em grande medida porque as fontes que a resgatam trazem seu nome à margem, mas também em parte devido a uma postura metodológica que, por vezes, ignora nomes de mulheres. Neste artigo, viso recorrer às fontes para trazer à tona o protagonismo de Aspásia no que tange à educação e seu pioneirismo no pensamento retórico. Na primeira seção, desenvolverei uma breve biografia de Aspásia, sua possível influência política e suas habilidades pedagógicas. Na segunda seção, tratarei especialmente de suas contribuições para a retórica, abordando o discurso atribuído a si no Menêxeno de Platão e a Oração Fúnebre atribuída a Péricles por Tucídides. Por fim, na conclusão, diante das teses desenvolvidas, chegaremos a uma imagem mais digna de Aspásia, vislumbrando o retrato de uma mulher que dirige um elogio à coragem e cuja opinião incide diretamente em seu corpo social e político. Desse modo, compreenderemos melhor seus avanços nos âmbitos pedagógicos e retóricos, tidos como cruciais para o desenvolvimento dos cidadãos gregos. (shrink)

Las actuales circunstancias políticas y culturales nos sumergen en una realidad paradojal, por un lado se exaltan la subjetividad, la autonomía, la independencia y al mismo tiempo se constriñen las libertades pretendiendo reducir todas las voluntades a una masa informe pero obediente al mandato de una conciencia colectiva omnipresente. Para una cabal comprensión de la realidad y alcances de la libertad humana se hace imprescindible entonces remitirnos a los horizontes de comprensión que nos brinda la Antropología, particularmente la Antropología Trascendental, (...) pues emerge como una respuesta clara, profunda y a grandes interrogantes de nuestro tiempo. (shrink)

A tradução a seguir tem como pretensão demonstrar o modo como Gaston Berger (1896-1960) em seu texto Husserl et Hume, promove uma articulação entre a fenomenologia de Edmund Husserl e o empirismo de David Hume. No texto, o autor apresenta a maneira como a fenomenologia ao valorizar a experiência (tendo-a como imprescindível) se aproxima da filosofia de Hume, e ao tratá-la como insuficiente por si mesma, acaba por estabelecer uma estreita relação com o idealismo transcendental kantiano. O fato é que (...) por mais que Husserl acredite ter superado a imediaticidade dos fatos empíricos vindo a construir um novo sistema de idealismo transcendental, a sua fenomenologia jamais deixou de clara fazer referência a Hume. (shrink)

El materialismo de la Edad Moderna nos describe al hombre como una máquina, comparable a un complejo artilugio mecánico. Cabe entonces imaginar que una máquina no-biológica pueda constituir un ser pensante como lo son los seres humanos, e incluso cabría pensar en la posibilidad de codificación de una mente humana real para su posterior trasvase a un sustrato artificial. Considero que estas últimas posiciones son más propias de la cultura friki o de amantes de la ciencia ficción que de una (...) cultura humanista seria. En cualquier caso, una cosa parece clara: la simulación por ordenador de cualquier tipo de materia no es la materia misma. Una simulación por ordenador de una estrella no emite luz ni calor, y del mismo modo tampoco ofrece calor humano (en términos materiales) ni voluntad de vivir una máquina que hipotéticamente pueda contener toda la información sobre el ser humano y simular sus respuestas. -/- English translation: The materialism of the Modern Age describes human beings as machines, comparable to complex mechanical devices. It is then possible to imagine that a non-biological machine can constitute a thinking being as humans are, and one could even think of the possibility of coding a real human mind for its subsequent transfer to an artificial substrate. I think that these latter positions are more typical of the geek culture or of science fiction lovers than of a serious humanist culture. In any case, one thing seems clear: the computer simulation of any type of matter is not the matter itself. A computer simulation of a star does not emit light or heat, and likewise a machine that hypothetically can contain all the information about a human being and simulate his/her responses offers neither human heat (in material terms) nor will to live. (shrink)

En su artículo clásico, Gould y Lewontin (1979) han esgrimido críticas no siempre claras - contra el así llamado "programa adaptacionista". Puesto que una "adaptación" en uno de los sentidos más utilizados del vocablo - refiere a un rasgo cuya fijación en una población se explica por selección natural, el encuentro de adaptaciones ha sido considerado una heurística que guía a los biólogos en la aplicación de la teoría de la evolución por selección natural, procurando extender el campo de aplicación (...) de la teoría a priori, y sin restricción alguna, al mejor estilo kuhneano. Este trabajo procura elucidar, breve, pero integralmente, las críticas contenidas en el artículo aludido, donde se reconocen objeciones de diversa índole, a saber: empíricas, metodológicas, conceptuales, y pragmáticas, aunque con solapamientos. Se evalúa el filo de algunas de ellas, y se estipula la utilidad potencial que elucidaciones conceptuales como las que se ofrecen aquí pueden tener para con la filosofía de la biología. (shrink)

Aunque la bioética surgió en un contexto de investigación biomédica y del ejercicio de las ciencias de la salud, no se limitó a este ámbito. V. R. Potter propuso una bioética global, en la cual el medio ambiente debía ser también protagonista. Una de las tareas fundamentales de la bioética, desde sus orígenes, es devolverle al ejercicio de la medicina el componente humano que los desarrollos biotecnológicos amenazan con erosionar. La bioética debe servir también para reconciliar al ser humano consigo (...) mismo, con los demás y con el medio ambiente del que forma parte, pues lo interviene y modifica con un saldo negativo para la naturaleza. Otro cometido principal de la bioética consiste en contribuir al reconocimiento del valor de la vida humana y fortalecer una cultura de la vida, frente a los desafíos que plantean los conflictos armados e intereses economicistas. Para alcanzar estos objetivos, es indispensable contar con un adecuado respaldo biojurídico, del que son especialmente garantes los cuerpos legislativos, quienes tienen una precisa y clara responsabilidad para legislar en conformidad con la Constitución Política de los Estados. Es crucial que las nuevas generaciones adquieran, desde tempranas edades, conceptos, hábitos y actitudes que garanticen una sabiduría de vida reflejada en la cotidianidad. Esta sabiduría debe articular bienes, virtudes y normas que garanticen la convivencia humana y la consolidación de sociedades justas, solidarias y verdaderamente libres. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Neste trabalho, pretendemos investigar como deve ser compreendida a questão “o que é o melhor?”, enunciada por Aristóteles no início de Ética Eudêmia I 8. Pretendemos, com isso, determinar quais são as suposições a partir das quais Aristóteles aborda essa pergunta em I 8, qual o tipo de resposta que a ela deve ser fornecida e como essa questão insere-se na investigação desenvolvida nos capítulos anteriores. Sustentaremos que, em I 8, Aristóteles pretende dar continuidade à tarefa que é iniciada em (...) I 7 e que consiste em tornar mais clara uma concepção geral de felicidade que não é posta em questão. Parte dessa concepção de felicidade consiste na ideia segundo a qual o melhor corresponde ao fim. A I 8 caberia tornar mais claro o que significa dizer do fim, que ele é aquilo que é o melhor. (shrink)

É relativamente recente a perspectiva revisionista dos intentos filosóficos de Platão. Apesar disso, a ideia de um filósofo preocupado apenas em construir um edifício sistemático e hermético tem se mostrado cada vez menos sustentável, principalmente quando se observam as diversas fontes que apontam para interesses que não se restringem à filosofia, bem como para o desenvolvimento dos aspectos dramáticos presentes no corpus platônico como um todo. A ideia de que a literatura tem uma influência na obra platônica parece clara (...) e um consenso entre os estudiosos, visto as inúmeras referências que Platão faz, por exemplo, à poesia épica nas figuras de Homero e Hesíodo. Mas pouco parece ter sido dito a respeito do inverso: da influência que Platão poderia ter exercido na literatura posterior. Visando lidar com esse obscurecimento, o presente estudo tem como intento primordial identificar e analisar a possível existência de elementos platônicos em dois romances do período imperial grego, a saber, em Quéreas e Calírroe de Cáriton de Afrodísias e em Dáfnis e Cloé de Longo. Em seguida, intenta demonstrar de que modo Platão, ao exercer uma clara influência na literatura posterior, deixou atrás de si não somente o já reconhecido legado filosófico, mas contribuiu substancialmente para o desenvolvimento da atividade literária, efetuando uma síntese complexa entre filosofia e literatura, ao mesmo tempo em que nos leva a questionar a suposta rigidez inflexível que as distinguem. (shrink)