I argue that in addressing worries about the validity and reliability of implicit measures of social cognition, theorists should draw on research concerning “entitativity perception.” In brief, an aggregate of people is perceived as highly “entitative” when its members exhibit a certain sort of unity. For example, think of the difference between the aggregate of people waiting in line at a bank versus a tight-knit group of friends: The latter seems more “groupy” than the former. I start by arguing (...) that entitativity perception modulates the activation of implicit biases and stereotypes. I then argue that recognizing this modulatory role will help researchers to address concerns surrounding the validity and reliability of implicit measures. (shrink)

Over the past decades a number of scholars have identified Johann Heinrich Bisterfeld as one of the most decisive early influences on Leibniz. In particular, the impressive similarity between their conceptions of universal harmony has been stressed. Since the issue of relations is at the heart of both Bisterfeld and Leibniz’s doctrines of universal harmony, the extent of the similarity between their doctrines will depend, however, on Bisterfeld and Leibniz’s respective theories of relations, and especially on their ontologies of relations. (...) This paper attempts to determine in more detail whether Bisterfeld’s ontology of relations contains at least the germ of the defining features of the ontology of relations later developed by Leibniz. It comes to the conclusion that, although Bisterfeld’s theory of relations is not as fully developed and explicit as that of Leibniz, it does contain all the key “ingredients” of it. (shrink)

This paper seeks to establish the reflexive fundamentals about the importance of language in initiave-functional college education, with the general objective of finding and developing categories that allow synthesizing schemes of different approaches to language, in order to contribute to the teaching practice with discourse analysis -/- techniques, which favor processes that promote the pupils’operative intellectual habits. To present this, we will show some propositions that underlie didactic strategies we have used, to motivate, stimulate, and provoke participation from the students (...) in the teaching-learning process of the topics raised in the different subjects that integrate the Sciences of Communication course at the National Autonomous University of Mexico (UNAM). -/- Therefore, the aim of this exposition of causes is to define: 1) our experiential context so to make explicit the limitations and challenges we experiment with and face in this academic exercise to provoke the pupils’ amazement or at least keep their interest; and 2) the theoretical assumptions that underlie our investigation about the relationship between observed language (system) and lived language (act). (shrink)

In this Chapter, Maria Kronfeldner discusses whether psychological essentialism is a necessary part of dehumanization. This involves different elements of essentialism, and a narrow and a broad way of conceptualizing psychological essentialism, the first akin to natural kind thinking, the second based on entitativity. She first presents authors that have connected essentialism with dehumanization. She then introduces the error theory of psychological essentialism regarding the category of the human, and distinguishes different elements of psychological essentialism. On that basis, Kronfeldner (...) connects historical, socio-psychological, and philosophical insights in order to show that although essentialism can act as a catalyst for dehumanization, it is not necessary for it. Examples relate to dehumanization in the context of colonialism and evolutionary thinking, to the history of dehumanizing women from Aristotle to 19th-century craniology, and to contemporary self-dehumanization and ‘lesser mind’ attribution. (shrink)

I examine the origins of ordinary racial thinking. In doing so, I argue against the thesis that it is the byproduct of a unique module. Instead, I defend a pluralistic thesis according to which different forms of racial thinking are driven by distinct mechanisms, each with their own etiology. I begin with the belief that visible features are diagnostic of race. I argue that the mechanisms responsible for face recognition have an important, albeit delimited, role to play in sustaining this (...) belief. I then argue that essentialist beliefs about race are driven by some of the mechanisms responsible for “entitativity perception”: the tendency to perceive some aggregates of people as more genuine groups than others. Finally, I argue that coalitional thinking about race is driven by a distinctive form of entitativity perception. However, I suggest that more data is needed to determine the prevalence of this form of racial thinking. (shrink)

On entend par survenance moral la thèse selon laquelle, nécessairement, si deux entités sont parfaitement similaires en ce qui concerne toutes leurs propriétés non-morales, elles sont parfaitement similaires en ce qui concerne leurs propriétés morales. En dépit de son apparente simplicité, cette définition pose de nombreux problèmes. Ainsi, alors que la survenance morale est souvent présentée comme l’une des rares thèses faisant consensus en philosophie, il s’avère à y regarder de près que son interprétation varie grandement selon les philosophes. Trois (...) questions, en particulier, demandent à être éclaircies, sur lesquelles nous nous concentrerons ici : 1. On fait souvent appel à la survenance dans le but d’expliquer les propriétés morales. Mais à strictement parler, la survenance ne revêt par elle-même aucun caractère explicatif : quelle relation la survenance morale entretient-elle avec la relation de fondation ou d’explication morale ? 2. On tient la survenance morale pour une thèse consensuelle, mais on s’accorde peu sur la base de survenance des valeurs morales6. D’aucuns la restreignent à des propriétés naturelles ; d’autres y incluent des propriétés non-naturelles, pour peu qu’elles ne soient pas normatives ; d’autres encore y incluent des propriétés normatives, pour peu qu’elles ne soient pas morales ; d’autres enfin y incluent les principes moraux eux-mêmes. Que recouvre exactement la base de survenance des propriétés morales ? La survenance est une thèse modale (« nécessairement... »). Mais quelle modalité entre-t-elle ici en jeu ? La nécessité qui sous-tend la survenance morale est-elle métaphysique, conceptuelle, normative...? (shrink)

Critico la teoría hermenéutica de Landgrebe sobre el cartesianismo de Husserl mostrando la estructura argumentativa en la que se inserta, lo que pretende y lo que está forzada a pretender. Su núcleo duro radica en los conceptos de crítica inmanente y lógica interna y tiene como meta final promover una idea de trascendental no-entitativa voluntarista y correlacional opuesta a la de un yo absoluto. Para probar esto, analizo tres niveles del cartesianismo de Landgrebe: primero, la síntesis contradictoria entre apodicticidad y (...) experiencia; segundo, su interpretación de Filosofía Primera, y, tercero, el objetivismo de Husserl. Concluyo de la función que juega el cartesianismo en este esquema y del fracaso de documentar con ejemplos la idea que el concepto no describe una noción en la filosofía de Husserl, sino que es una herramienta hermenéutica para controlar el sentido de trascendental en esta filosofía.I criticize Landgrebe’s hermeneutical theory about Husserl’s Cartesianism describing the structure of the argument where this concept is rooted, what it claims and what it is forced to claim. The theory’s hard core is based on the concepts of immanent critique and internal logic and it’s final goal consists in advancing a non-entitative voluntaristic and correlational definition of transcendental opposite to that of an absolute I. To prove this, I analyze three levels inside Landgrebe’s concept of Cartesianism: first, the contradictory synthesis of experience and apodicticity; second, his interpretation of First Philosophy, and, third, Husserl’s objectivism. I conclude from the goal that Cartesianism plays in this argument and the failure in documenting this idea with examples that Landgrebe’s Cartesianism is rather an hermeneutical tool made to control the definition of transcendental in Husserl’s philosophy than a concept describing Husserl’s thought. (shrink)

Ernst Mach, le célèbre physicien autrichien, est principalement connu en épistémologie et en philosophie de la psychologie pour avoir été l’auteur d’une théorie de l’expérience sensible qui le positionna, aux côtés de William James, comme l’un des représentants de ce courant philosophique connu sous le nom de « monisme neutre ». L’un des développements les plus fructueux de cette théorie de l’expérience semble avoir été la psychologie de la forme, tant dans la version qu’en a livrée l’École de Graz que (...) l’École de Berlin. Or, le concept de Gestalt est en contradiction fagrante avec la théorie moniste défendue par Mach. Si, comme il le soutient, l’expérience est reconductible à une série d’éléments, et à eux seuls, elle ne peut alors ni supporter unmode de structuration interne, qui présiderait à l’organisation de l’ensemble articulé de ses parties élémentaires, ni manifester, comme en supplément d’elle-même, un élément qui viendrait se surajouter aux éléments sensibles qui la constituent. Toute psychologie de la forme est dualiste dans son principe car elle présuppose que l’expérience ne se sufft pas d’une seule catégorie de constituants sensibles. Ce paradoxe doctrinal relevé, quel statut est-il dès lors permis d’accorder à la théorie de l’expérience élaborée par Mach dans la généalogie de la Gestaltpsychologie ? -/- Mon intention dans cette étude est de défendre la thèse que, loin de s’exclure, le projet d’une analyse des sensations et la notion de Gestalt se complètent dans la théorie de l’expérience développée par Mach. Je soutiendrai l’idée que l’on retrouve chez Mach une conception de l’expérience sensible selon laquelle la perception s’oriente dans le fux des sensations grâce à un processus de reconnaissance d’entités « unes et indivisibles », que l’on pourrait considérer comme des entités de nature fgurale. Selon cette ligne interprétative, la notion de Gestalt constitue l’un des développements nécessaires de la théorie des sensations proposée par Mach. Mais nous verrons cependant en quoi l’approche de Mach se distingue des approches canoniques du concept de Gestalt. (shrink)

L'éternalisme implique une forme exotique d'éternité : toute entité, aussi éphémère soit-elle et quelle que soit sa localisation dans le temps, existe relativement à toute autre localisation temporelle. Cet essai vise, premièrement, à défendre l'éternalisme en exhibant les difficultés rédhibitoires du présentisme et du non-futurisme, et deuxièmement à examiner de quelle manière l'éternalisme pourrait être amendé à l'aune d'une affirmation que l'on trouve sous la plume de certains physiciens, à savoir que, fondamentalement, le temps n'existe pas. La disparition du temps (...) est-elle compatible avec la thèse éternaliste ? Enfin, en guise de conclusion, nous examinerons brièvement une conséquence curieuse de l'éternalisme : bien que mortels, nous sommes des êtres éternels. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

J’ai lu de nombreuses discussions récentes sur les limites du calcul et de l’univers en tant qu’ordinateur, dans l’espoir de trouver quelques commentaires sur le travail étonnant du physicien polymathe et théoricien de la décision David Wolpert, mais n’ont pas trouvé une seule citation et je présente donc ce résumé très bref. Wolpert s’est avéré quelques théoricaux d’impossibilité ou d’incomplétude renversants (1992 à 2008-voir arxiv dot org) sur les limites de l’inférence (computation) qui sont si généraux qu’ils sont indépendants de (...) l’appareil faisant le calcul, et même indépendamment des lois de la physique, ainsi ils s’appliquent à travers les ordinateurs, la physique, et le comportement humain. Ils utilisent la diagonalisation de Cantor, le paradoxe menteur et les worldlines (lignes du monde) pour fournir ce qui peut être le théorème ultime dans Turing Machine Theory, et apparemment fournir des aperçus de l’impossibilité, l’incomplétude, les limites du calcul, et l’univers comme ordinateur, dans tous les univers possibles et tous les êtres ou mécanismes possibles, générant, entre autres, un principe d’incertitude mécanique non quantique et une preuve de monothéisme. Il existe des connexions évidentes à l’œuvre classique de Chaitin, Solomonoff, Komolgarov et Wittgenstein et à l’idée qu’aucun programme (et donc aucun dispositif) ne peut générer une séquence (ou un dispositif) avec une plus grande complexité qu’il ne possède. On pourrait dire que cet ensemble de travaux implique l’athéisme puisqu’il ne peut y avoir d’entité plus complexe que l’univers physique et du point de vue wittgensteinien, « plus complexe » n’a aucun sens (n’a pas de conditions de satisfaction, c’est-à-dire véridique ou test). Même un « Dieu » (c’est-à-dire un « dispositif » avec un temps/ espace et une énergie illimité) ne peut pas déterminer si un « nombre » donné est « aléatoire», ni trouver un certain moyen de montrer qu’une « formule » donnée, un « théorème » ou une « phrase » ou un « dispositif » (tous ces jeux de langage complexes) fait partie d’un « système » particulier. Ceux qui souhaitent un cadre complet à jour pour le comportement humain de la vue moderne de deux systemes peuvent consulter mon livre 'The Logical Structure of Philosophy, Psychology, Mind and Language in Ludwig Wittgenstein and John Searle' 2nd ed (2019). Ceux qui s’intéressent à plus de mes écrits peuvent voir 'Talking Monkeys --Philosophie, Psychologie, Science, Religion et Politique sur une planète condamnée --Articles et revues 2006-2019 2ème ed (2019) et Suicidal Utopian Delusions in the 21st Century 4th ed (2019) et autres. (shrink)

La présente étude utilise les outils du domaine de la méréotopologie (la théorie des parts, ensembles et frontières) pour élaborer les implications de certaines analogies entre la 'psychologie écologique' de J.J.Gibson et la phénoménologie de Edmund Husserl. On présentera une théorie ontologique de frontières spatiales et des entités possédant une extension spatiale. S'en rapportant aux exemples de la sphère de géographie, on démontre qu'aussi bien les frontières que les entités à extension spatiale appartiennent à deux vastes catégories: des objets qui (...) existent indépendamment de nos actes cognitifs (par exemple: la planète Terre, sa surface extérieure); et des objets qui existent seulement grâce à ces actes (par exemple: l'équateur, la Mer du Nord). Le champ visuel, lui aussi, peut être conçu comme un exemple d'une entité à extension spatiale qui est dépendante dans le sens proposé ci-dessus. L'étude présente suggère une extension de cette analogie en postulant les entités qui, pour les vrais jugements, seraient ce que le champ visuel est pour les actes de perception visuelle. Le champ de jugement est défini plus précisément comme une entité étendue complexe, contenant toutes les entités essentielles pour la vérité d'un (vrai) jugement donné. Il est possible de démontrer que le travail des linguistes cognitifs tel Talmy ou Langacker, si l'on l'interprète convenablement, produit une explication détaillée des structures des champs de jugement correspondant aux phrases de sortes différentes. Un genre nouveau de définition de la vérité en tant que correspondance pour les expressions de la langue naturelle peut donc être formulé sur cette base. (shrink)

[ENGLISH] This article discusses the potential of synthetic biology to address fundamental questions in the philosophy of biology regarding the nature of life and biological functions. Synthetic biology aims to reduce living organisms to their simplest forms by identifying the minimal components of a cell and also to create novel life forms through genetic reprogramming, biobrick assembly, or novel proteins. However, the technical success of these endeavors does not guarantee their conceptual success in defining life. There is a lack of (...) consensus among researchers on how to define and classify the entities produced in the lab, whether they should be considered living or categorized differently. The criteria for minimal cells and minimal life are subject to arbitrary choices and varying interpretations. The concept of function, crucial to synthetic biology, is also difficult to define. The article highlights the need to consider the minimal set of functions that characterize life before determining the smallest genomes that code for those functions. The arbitrary nature of defining both life and function complicates the understanding and classification of these entities. The article suggests that the traditional dichotomy between the living and the non-living may no longer be valid and that the concept of life itself may not require precise scientific definition. As synthetic biology advances, the article emphasizes the importance of redefining or constructing new categories to encompass the expanding possibilities and creations in the field. The ability to create new life forms raises questions about recognition, identification, and ethical implications, requiring a conceptual and philosophical engagement beyond the technical achievements of synthetic biology. -/- [FRENCH] L'article aborde le potentiel de la biologie synthétique pour répondre à des questions fondamentales de la philosophie de la biologie concernant la nature de la vie et des fonctions biologiques. La biologie synthétique vise à réduire les organismes vivants à leurs formes les plus simples en identifiant les composants minimaux d'une cellule et à créer de nouvelles formes de vie grâce à la reprogrammation génétique, à l'assemblage de biobriques ou à des protéines nouvelles. Cependant, le succès technique de ces approches ne garantit pas leur réussite conceptuelle dans la définition de la vie. Il n'y a pas de consensus parmi les chercheurs sur la façon de définir et de classer les entités produites en laboratoire, qu'elles doivent être considérées comme vivantes ou catégorisées différemment. Les critères des cellules minimales et de la vie minimale sont soumis à des choix arbitraires et à des interprétations variables. La notion de fonction, essentielle en biologie synthétique, est également difficile à définir. L'article met en évidence la nécessité de prendre en compte l'ensemble minimal de fonctions qui caractérisent la vie avant de déterminer les plus petits génomes qui codent ces fonctions. La nature arbitraire de la définition de la vie et de la fonction complique la compréhension et la classification de ces entités. L'article suggère que la dichotomie traditionnelle entre le vivant et le non-vivant pourrait ne plus être valable et que le concept même de vie ne nécessite pas une définition scientifique précise. À mesure que la biologie synthétique progresse, l'article souligne l'importance de redéfinir ou de construire de nouvelles catégories pour englober les possibilités et créations croissantes dans le domaine. La capacité à créer de nouvelles formes de vie soulève des questions de reconnaissance, d'identification et d'implications éthiques, nécessitant une réflexion conceptuelle et philosophique au-delà des avancées techniques de la biologie synthétique. (shrink)

Quand nous lisons un livre passionnant, quand nous passons une bonne soirée avec des amis ou quand nous dégustons des mets raffinés, nous nous trouvons parfois dans un état de plaisir. La notion de plaisir traverse de nombreux champs de recherche en philosophie. Une question centrale reste sans doute celle de sa nature : qu’est-ce donc que le plaisir ? Pour y répondre, une comparaison avec d'autres entités mentales plus familières se révèle fructueuse, et permet de mettre à jour ses (...) spécificités propres. La définition du plaisir doit rendre compte de sa diversité, puisque le plaisir semble toujours se présenter sous des formes multiples : qu'y a-t-il de commun parmi toutes les instances de plaisir ? Par ailleurs, le plaisir semble souvent avoir un objet, ce qui soulève une série de questions : Quel type de chose peut être un objet du plaisir ? Dans quelle mesure l'objet du plaisir constitue-t-il le plaisir lui-même ? Plus généralement, quelle est la nature du lien entre le plaisir et son objet ? Ces questions seront abordées dans la Section 1. Au-delà de ces questions définitionnelles, des questions plus spécifiques se posent concernant la manière dont on peut rendre compte du plaisir dans une optique naturaliste : dans quelle mesure le plaisir est-il une entité qui s’intègre dans une image unifiée du monde dans lequel on vit ? Puisqu'il est généralement entendu que la science manifeste cette ambition unificatrice, comment peut-on rendre compte du plaisir de manière scientifique ? La Section 2 est dédiée à ces questions. Une des principales difficultés rencontrées est que le plaisir ne semble pas neutre. Il paraît plutôt avoir une valeur affective positive, dans un sens qui reste bien sûr à éclaircir. Cette valeur se manifeste d'abord dans le fait que le plaisir est susceptible d'orienter nos actions et réactions : nous sommes typiquement attirés par le plaisir, de la même manière que nous cherchons à éviter la souffrance. C'est l'aspect motivationnel du plaisir. La valeur affective du plaisir semble cependant aller au-delà de son rôle motivationnel, pour donner lieu à des caractéristiques normatives. Non seulement le plaisir motive certaines actions, mais il les justifierait aussi, en fournissant des raisons d'agir qui semblent valides. Plus encore, le plaisir semble bon pour nous, ou nous faire du bien. Il semble donc avoir une valeur prudentielle, en ce qu'il contribuerait à rendre notre vie meilleure. Cela pourrait alors justifier son intégration dans le domaine de la morale. Ces considérations seront l’objet de la Section 3. (shrink)

Que signifie le fait d’avoir le statut de personne morale, c’est-à-dire d’avoir la capacité de responsabilité morale? Dans un important essai sur la question, Dennett a proposé six conditions qui définissent ce concept. Premièrement, l’entité à laquelle nous attribuerions le statut de personne morale doit être douée de rationalité. Deuxièmement, elle doit être capable d’adopter la position intentionnelle — c’est-à-dire qu’elle doit être capable d’attribuer des intentions aux autres. Troisièmement, elle doit pouvoir être l’objet d’une certaine attitude. Quatrièmement, elle doit (...) être capable de réciprocité de manière à pouvoir répondre à cette attitude. Cinquièmement, elle doit être capable de communiquer avec les autres. Les troisième, quatrième et cinquième conditions, de façon explicite et significative, impliquent des dimensions sociales, bien que, pour Dennett, la nature précise de ces dimensions sociales demeure une question encore ouverte. Enfin, ces cinq premières conditions sont nécessaires pour la sixième : l’entité doit être capable de conscience de soi. La conscience de soi est comprise ici comme étant un processus mental d’un ordre supérieur, dont, ainsi que le suggèrent Dennett et d’autres, les jeunes enfants sont incapables. Bien plus, dans une variété d’autres contextes, Dennett. (shrink)

La signification est un phénomène social qui ne peut être compris de manière satisfaisante que par rapport à deux entités duales : une communauté et un langage. Elle se manifeste dans la sphère publique en tant que réponse discriminative à un stimulus sémiotique, c'est-à-dire en tant que réaction typique à un stimulus vicariant (qui rend possibles les expériences indirectes). Les modèles ou les schémas d’action sémiotique émergent de la conformité générale des membres d’une communauté à certaines conventions de langage. Si (...) les réactions à un stimulus semblent contingentes ou complètement imprédictibles, on peut en déduire qu’aucune signification n’a été (re)produite. Les significations ne sont pas de propriétés des signes et ne sont pas déterminées causalement par ceux-ci. Par conséquent, elles ne peuvent pas être transférées d’une personne à l’autre en même temps que la transmission des stimuli sémiotiques. Lorsque les membres d’une communauté font l’effort de se conformer – en tant qu’agents rationnels normaux – aux conventions linguistiques en vigueur, ils (re)créent le significations à un niveau syntactique, sémantique et pragmatique, aussi bien au niveau du langage qu’au niveau du métalangage. De plus, ayant en vue les circonstances de la communication, ils préfèrent un certain degré de socialisation des significations véhiculées ; ce degré est situé entre le niveau strictement personnel des idiosyncrasies et le niveau conformiste des significations standardisées. Les communicateurs performants essaient d’éviter les deux extrêmes à la fois, étant suffisamment coopérants pour renforcer les conventions de langage existantes, qui rendent possibles les conventions de langage existantes, tout en rendant possible la compréhension ; en même temps, ils sont suffisamment hétérodoxes pour se rapporter à des significations qui stimulent leur ouverture, leur curiosité et leur flexibilité. (shrink)

Les sciences cognitives poursuivent un objectif fort ancien, qui consiste, sommairement dit, à décrire et à expliquer les comportements intelligents. Elles appliquent à cet effet des principes méthodologiques moins traditionnels, dont l'adoption définit ce qu'il est convenu d'appeler le "tournant cognitif". Je me propose ici d'exposer brièvement ces principes, de les illustrer par des exemples appropriés et d’en discuter la signification philosophique. Pour l’essentiel, j’ai mis en avant un domaine qui me semble particulièrement pertinent pour les philosophes: l'analyse de la (...) catégorisation, c'est-à-dire du processus par lequel un ensemble d'entités (stimuli sonores ou visuels, objets concrets ou abstraits) en vient à être classifié en catégories séparées, qui peuvent être de type perceptif (phonèmes, couleurs) ou conceptuel (espèces naturelles, types d'événements, catégories esthétiques et morales). (shrink)

L'éternalisme, la thèse selon laquelle les entités que nous catégorisons comme étant passées, présentes et futures existent tout autant, est la meilleure approche ontologique de l'existence temporelle qui soit en accord avec les théories de la relativité restreinte et de la relativité générale. Cependant, les théories de la relativité restreinte et générale ne sont pas fondamentales si bien que plusieurs programmes de recherche tentent de trouver une théorie plus fondamentale de la gravité quantique rassemblant tous les enseignements de la physique (...) relativiste et de la physique quantique. Certaines de ces approches soutiennent que le temps n'est pas fondamental. Toutefois, si le temps n'est pas fondamental, quelles en sont les conséquences pour l'éternalisme et les débats sur l'existence dans le temps ? Premièrement, je soutiendrai que la non-fondamentalité du temps que l'on rencontre dans la théorie des cordes mène à l'éternalisme standard. Deuxièmement, je soutiendrai que la non-fondamentalité du temps rencontrée dans la gravité quantique à boucles implique l'éternalisme atemporel, à savoir une nouvelle position qui demeure fidèle à l'esprit de l'éternalisme standard. (shrink)

Toutes les propriétés sont-elles sur un pied d’égalité ? Selon une réponse populaire, toutes les propriétés ne sont pas également fondamentales : certaines sont fondamentales ou rares (« sparses »), tandis que d’autres ne le sont pas. Une version de cette réponse soutient que les propriétés fondamentales sont les propriétés causalement efficaces. Une autre version soutient que les propriétés fondamentales sont des entités temporelles ou même des forces ou des pouvoirs. Une autre version encore soutient que les propriétés positives, contrairement (...) aux propriétés négatives ou disjonctives, sont fondamentales. (shrink)

After an initial premise of historical contextualization, the article presents Suárez’s theory of matter, contained above all in the Disputatio metaphysica XIII, as a renewal and conceptual and terminological improvement of the Scotist theory of prime matter exposed in Lectura II, d. 12. Based on the Scotist idea of matter as aliquid (something) endowed with a positive entitas in so far as founded on the theological notion of creation, Suárez elaborates a new ontological statute of matter, of a non-Aristotelian nature, (...) on new theoretical bases: the hipostatization of the prime matter, the immediate inhesion of the quantity on matter, the loss of unity of the material substance (and the appeal of the mode of substantial union to remedy it) and the distinction between entitative extension and quantitative extension. (shrink)

Le concept d'hétérotopie numérique est un moyen de décrire et d'analyser la relation particulière et évolutive entre l'État contemporain et la monnaie numérique, y compris les crypto-monnaies passant par la blockchain. Les caractéristiques de l'État sont affectées par la connexion avec les monnaies numériques. Les technologies numériques peuvent également être interprétées comme des technologies notationnelles, résultant respectivement de la notation syntaxique dans un champ de référence (système notationnel). L'ontologie sociale s'intéresse à la nature du monde social, aux constituants ou aux (...) éléments constitutifs des entités sociales en général. DOI: 10.13140/RG.2.2.29738.98244. (shrink)

Dans son article From Nihilism to Monism, Jonathan Schaffer montre que les partisans du Nihilisme de la Composition ont de bonnes raisons d’accepter le Monisme d’Existence plutôt que le Nihilisme. De manière analogue, nous souhaitons montrer ici que les partisans de l’Universalisme de la Composition ont de bonnes raisons d’accepter le Monisme de Priorité. Pour montrer cela, nous allons proposer et défendre l’argument suivant : Prémisse 1. Si l’Universalisme de la Composition est vrai alors le Cosmos existe. Prémisse 2. Si (...) le Cosmos existe alors le Cosmos est la seule entité concrète basique. Conclusion. Si l’Universalisme de la Composition est vrai alors le Cosmos est la seule entité concrète basique. (shrink)

Les principaux aspects psychologiques et philosophiques détachés du film Solaris réalisé par Andrei Tarkovski, ainsi que les techniques cinématographiques utilisées par le réalisateur pour transmettre ses messages aux spectateurs. Dans « Introduction », je présente brièvement les éléments pertinents de la biographie de Tarkovski et un aperçu du roman Solaris de Stanislav Lem et du film Solaris réalisé par Andrei Tarkovsky. Dans « Technique cinématographique », je parle du rythme spécifique des scènes, du mouvement radical déclenché par Tarkovski dans le (...) cinéma moderne, du rôle des éléments symboliques et iconiques et des affinités avec le fantastique domaine de la littérature russe. Dans « Aspects psychologiques », j'analyse la question de la communication dans une société humaine de l'avenir considéré par Tarkovski comme rigide, de l'obsession de la maison et de l'évolution personnelle de Kris, Hari et de leurs relations. Dans « Aspects philosophiques », le film est analysé à travers la philosophie de l’esprit (dualisme cartésien, réductionnisme et fonctionnalisme), le problème de l’identité personnelle, la théorie des espaces hétérotopiques développée par Michel Foucault et les interprétations sémantiques pouvant être déduites du film. J'analyse également la question de l'identité personnelle à travers la philosophie de Locke. Les « Conclusions » montrent les idées générales de cet essai, à savoir que les tentatives de l'homme pour classer et maintenir des formes d'interaction avec des entités inconnues seront toujours condamnées à l'échec et refléteront une erreur majeure du monde panoptique dans lequel nous vivons. Dans ce cadre d'analyse de la philosophie de l'esprit, le fonctionnalisme semble être le plus intuitif. Solaris est toutefois un film qui commence par une recherche de réponses et vient apporter à ces réponses toute une gamme de questions différentes. -/- SOMMAIRE: -/- Abstract Introduction 1 Technique cinématographique 2. Aspects psychologiques 3. Aspects philosophiques Conclusions Bibliographie Notes -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.20367.53929 . (shrink)

Filosofia limbajului are legătură cu studiul modului în care limbajul nostru se implică și interacționează cu gândirea noastră. Studierea logicii și relația dintre logică și vorbirea obișnuită poate ajuta o persoană să își structureze mai bine propriile argumente și să critice argumentele celorlalți. Înțelesul este modul în care pot fi considerate în mod corespunzător cuvinte, simboluri, idei și convingeri, definiția sa depinzând de teoria abordată, precum teoria corespondenței, teoria coerenței, teoria constructivistă, teoria consensului sau teoria pragmatică. Există mai multe explicații (...) distince despre ceea ce înseamnă un „sens” lingvistic, în funcție de diverse teorii (ideologice, adevăr-condiționale, de utilizare a limbajului, constructiviste, de referință, verificaționiste, pragmatice, etc.) Investigațiile privind modul în care limbajul interacționează cu lumea sunt numite teorii de referință. Sensul unei propoziții este gândul pe care îl exprimă. Un astfel de gând este abstract, universal și obiectiv. Sensurile determină referința și sunt, de asemenea, modurile de prezentare a obiectelor la care se referă expresiile. Referințele sunt obiectele din lume despre care vorbesc cuvintele. Filosofia limbajului explorează relația dintre limbă și realitate, în special filosofia problemelor de studiu lingvistic care nu pot fi abordate de alte domenii. Logica filozofică se ocupă de descrieri formale ale limbajului obișnuit, nespecializat („natural”). -/- CUPRINS: -/- 1. Filosofia limbajului - 1.1 Istorie - - Filosofia antică - - Filosofia medievală - - Filosofia modernă - - Filosofia contemporană - 1.2 Subiecte și sub-domenii majore - - Compoziție și părți - - Natura sensului - - Referinţă - - Mintea și limba - - - Înnăscut și învățat - - - Limba și gândul - - Interacțiunea socială și limba - 1.3 Limbajul și filozofia continentală - 1.4 Probleme în filosofia limbajului - - Imprecizia - - Problema universalului și a compoziției - - Natura limbajului - - Abordări formale versus informale - - Traducere și interpretare - 1.5 Nominalism - - Istorie - - - Filozofia greacă veche - - - Filozofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului 2. Înțeles - 2.1 Adevăr și înțeles - - Teorii majore ale înțelesului - - - Teoria corespondenței - - - Teoria coerenței - - - Teoria constructivistă - - - Teoria consensului - - - Teoria pragmatică - - Teorii și comentarii asociate - - - Logica și limbajul - - - Gottlob Frege - - - Bertrand Russell - - - Alte teorii ale adevărului - - - Saul Kripke - - - Criticile teoriilor de adevăr ale înțelesului - 2.2 Bertrand Russell, Despre denotare - - "Fraza care denotă" - - - Concepția lui Russell despre o frază care denotă - - - Referința la ceva care nu există - - - Epistemologie - - Teoria descrierilor - - - Descrierea matematică - - - Ilustrare - - - Meinong - - Rezolvarea problemei existențialelor negative - - - Declarații despre concepte în care obiectul nu există - - - Ambiguitate - - - Nume fictive - - Critici - 2.3 Sens și referință - - Precursori - - - Antistene - - - John Stuart Mill - 2.3.1 Sens - - Sens și descriere - - Traducerea Bedeutung - - Natura sensului - 2.3.2 Referinţă - 2.4 Nume proprii - - Problema - 2.4.1 Teorii - - Teoria lui Mill - - Teoria bazată pe sensul numelor - - Teoria descriptivă - - Teoria cauzală a numelor - - Teorii de referință directă - - Filosofia continentală - 2.5 Gottlob Frege, Despre sens și referință - 2.6 Teorii cauzale ale referinței - - Motivaţie - - Variații - 2.6.1 Teoria cauzală a referinței a lui Saul Kripke - 2.6.2 Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans - 2.6.3 Teoria cauzală a referinței a lui Michael Devitt - 2.6.4 Blockchain și arborele cauzal al referinței - 2.6.5 Perspective - 2.7 Saul Kripke, Numire și necesitate - 2.7.1 Prelegerea I - 2.7.2 Prelegerea II - 2.7.3 Prelegerea III - 2.7.4 Concluzii - 2.8 Kit Fine, Relaționismul semantic - - A. Antinomia variabilei - - B. Abordarea tarskiană - - C. Respingerea rolului semantic - - D. Abordarea instanțială - - E. Abordarea algebrică - - F. Abordarea relațională - - G. Semantica relațională pentru logica de primul ordin 3. Logica - Concepte - - Forma logică - - Semantică - - Inferență - - Sisteme logice - - Logică și raționalitate - - Concepte rivale - Tipuri - - Logica silogistică - - Logica propozițională - - Logica predicatelor - - Logica modală - - Raționament informal și dialectică - - Logica matematică - - Logica filozofică - - Logica computațională - - Logica non-clasică - Controverse - - "Este logica empirică?" - - Implicare: Strictă sau materială - - Tolerarea imposibilului - - Respingerea adevărului logic - 3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.7 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 3.8 Actualism - - Exemplu - - Puncte de vedere filosofice - - Analiza indexicală a actualității - 3.9 Lumi posibile - - Posibilitate, necesitate și contingență - - Semantica formală a logicii modale - - De la logica modală la instrumentul filosofic - - Teoria lumii posibile în studiile literare - 3.9.1 Lumi reale, ne-reale dar posibile, și imposibile - - Lumi posibile logic - - Constituienții lumilor posibile - 3.10 Saul Kripke - - Wittgenstein - - Adevăr - 3.10.1 Logica modală - - Modele canonice - - Modele Carlson - 3.10.2 Logica intuiționistă - - Logica intuiționistă de ordinul întâi - 3.10.3 Nume și Necesitate - - "Un puzzle despre credință" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Une analogie entre les aspects épistémologiques et méthodologiques de l'activité des services de renseignement et certaines disciplines scientifiques, en préconisant une approche plus scientifique du processus de collecte et d'analyse de l'information au sein du cycle du renseignement. J'affirme que les aspects théoriques, ontologiques et épistémologiques de l'activité de nombreux services de renseignement sont sous-estimés, ce qui conduit à une compréhension incomplète des phénomènes actuels et à une confusion dans la collaboration interinstitutionnelle. Après une brève Introduction, qui inclut un historique (...) de l'évolution du concept de service de renseignement après la Seconde Guerre mondiale, Renseignement définit les objectifs et l'organisation des services de renseignement, le modèle de base de ces organisations (le cycle du renseignement) et les aspects pertinents de la collection de l'information et l'analyse du renseignement. Dans la section Ontologie, je souligne les aspects ontologiques et les entités qui menacent et qui sont menacés. La section Épistémologie comprend des aspects spécifiques à l'activité de renseignement, avec l'analyse du modèle traditionnel (Singer) utilisé traditionnellement, et j'expose une approche épistémologique possible à travers le concept de connaissance tacite développé par le scientifique Michael Polanyi. La section Méthodologie contient diverses théories méthodologiques mettant l’accent sur les techniques analytiques structurelles ainsi que certaines analogies avec la science, l’archéologie, les affaires et la médecine. L'article se termine par les Conclusions sur la possibilité d'une approche plus scientifique des méthodes de collecte d'information et d'analyse des services de renseignement. SOMMAIRE: Abstract 1. Introduction 1.1. Histoire du renseignement 2. Renseignement 2.1. Organisations 2.2. Cycle du renseignement 2.3. La collecte du renseignement 2.4. Analyse du renseignement 2.5. Contre-espionnage 2.6. Communautés épistémiques 3. Ontologie 4. Épistémologie 4.1. La connaissance tacite (Polanyi) 5. Méthodologies 6. Analogies avec d'autres disciplines 6.1. Science 6.2. Archéologie 6.3. Affaires 6.4. Médecine 7. Conclusions Bibliographie DOI: 10.13140/RG.2.2.35970.22729 . (shrink)

Dans l'activité de renseignement, le problème ontologique est lié à la nature et aux caractéristiques des entités qui menacent et sont menacées. La menace est un objet ontologique très complexe et, par conséquent, une ontologie appropriée doit être construite conformément aux principes métaphysiques formels qui peuvent prendre en compte la complexité des objets, des attributs, des processus, des événements et des relations qui composent ces états de choses. DOI: 10.13140/RG.2.2.22693.73446.

L'étude des virus soulève des questions conceptuelles et philosophiques pressantes sur leur nature, leur classification et leur place dans le monde biologique. Un ensemble majeur de problèmes concerne l'individualité et l'identité diachronique d'un virus: qu'est-ce que le virus, la particule virale (virion) ou l'ensemble du cycle viral? L'identification correcte du virus a des conséquences ontologiques importantes, également liées au lieu et au moment où les entités biologiques commencent et se terminent. DOI: 10.13140/RG.2.2.32904.24327.