L’objectivité permettrait d’assurer la supériorité de la science par rapport à d’autres modes de connaissance. Elle doit donc être défendue, surtout en cette « ère de post-vérité » où les « faits alternatifs » remplacent les faits avérés, en politique comme ailleurs. Or les attaques proviennent autant de l’extérieur que de l’intérieur de la sphère philosophique. Il convient donc de tenter d’opérer la réconciliation la plus large possible avec deux représentants de clans (très) opposés, Mario Bunge et Bruno Latour. Réinvestissant (...) les grandes conceptions de la notion d’objectivité, je propose ici trois chantiers pour cette réconciliation : la mise au rancart des conceptions naïves et parfois insincères de la science, la réévaluation des contextes de découverte et de justification, et celle de la distinction faits-valeurs. (shrink)

This study of Greek time before Aristotle’s philosophy starts with a commentary on his first text, the Protrepticus. We shall see two distinct forms of time emerge: one initiatory, circular and Platonic in inspiration, the other its diametrical opposite, advanced by Aristotle. We shall explore this dichotomy through a return to poetic conceptions. The Tragedians will give us an initial outline of the notion of time in the Greek world (Fate); we shall then turn to Homer in order to better (...) grasp the complex relations between time and the religious sphere (the Hero); the work of the great theologian Hesiod will confirm this initiatory vision, later set out in remarkable fashion by Nietzsche (Myths); we shall then dive deep into Pythagoreanism to complete our account (Mysteries). Having understood this current of thought, powerfully influenced by the Iranian theogony, we shall be able to discern its clear differences from the so-called “Ionian” current, and thus to move away from Plato (Ideology). Lastly, we shall return to the early Ionian thinkers Thales and Anaximander to analyse whether this really was the vision of the world that Aristotle adopted in developing the first model of time (Science). In the second volume we shall see the return of the thought of the theologoi within the Aristotelian corpus itself, and will question our distinction between the being and existence of time. Régis Laurent is a philosopher and member of the association Kairos Kai logos (Centre for the study of ancient philosophy). This book is the first part of his doctoral thesis in philosophy, undertaken under the aegis of three French universities (Grenoble, Clermont-Ferrand and Rennes). In addition to his philosophical training, the author is also qualified to Masters level in linguistics and in general psychology, and studied theology at the Thomist University in Paris (ULSH) and at the CEJ of the EHESS. (shrink)

Notre étude sur le temps grec précédant la pensée d Aristote commencera d'abord par un commentaire de son premier texte, le Protreptique. Nous verrons se dégager deux temps distincts : l'un initiatique, circulaire et d'inspiration platonicienne, et l'autre diamétralement opposé dont Aristote serait le défenseur. Afin d'interroger cette dichotomie, nous retournerons aux conceptions poétiques. Les Tragiques nous permettront d'offrir une première esquisse de cette notion dans l'univers grec (Du destin...). Ensuite, l'oeuvre épique d'Homère sera l'occasion de mieux saisir le nouage (...) existant entre le temps et la sphère religieuse (Des héros...). Le travail du grand théologue Hésiode viendra confirmer cette vision initiatique, comme l'avait déjà remarquablement exposée F. Nietzsche (Des mythes...). C'est alors que nous plongerons au sein du pythagorisme afin de parachever cette vision (Des mystères...). Notre compréhension de ce courant, traversé par la théogonie iranienne, nous permettra, ensuite, de bien le distinguer de celui dit «ionien» et ainsi de s'éloigner de la parole platonicienne (De l'idéologie...). Enfin, en revenant aux premiers penseurs ioniens que furent Thalès et Anaximandre, nous analyserons si c'est effectivement cette vision du monde qui a été retenue par le Stagirite afin de fonder la première modélisation du concept de temps (De la science...). -/- Dans le deuxième volume, nous verrons revenir la pensée des théologoï au sein même du corpus aristotélicien et c'est alors que nous interrogerons notre division entre être et existence du temps. -/- Régis LAURENT est philosophe, membre de l'association Kairos kai logos (Centre d'études sur la pensée antique).Ce livre est le premier volet de son travail de thèse de doctorat en philosophie effectué au sein de trois Universités françaises (Grenoble, Clermont-Ferrand et Rennes).Outre cette formation philosophique,l'auteur est également diplômé en sciences humaines (Maîtrise des sciences du langage et maîtrise de psychologie). Par ailleurs, sa formation en théologie a été effectuée à l'Université thomiste de Paris (U.L.S.H = CEPHI) et au C.E.J de l'E.H.E.S.S. (shrink)

Anton Marty (1847-1914) is known to be the most faithful pupil of Franz Brentano. As a matter of fact, most of his philosophical ideas find their source in the works of his master. Yet, the faithfulness of Marty is not constant. As the rich correspondence between the two thinkers shows, Marty elaborates an original theory of intentionality from ca. 1904 onward. This theory is based on the idea that intentionality is a process of mental assimilation (ideelle Verähnlichung), a process at (...) the core of which lies a sui generis relation of “ideal similitude” holding between a thinking subject and its object. This study spells out the Martyian notion of mental assimilation and traces back Marty’s evolution from his earlier position (prominently described in the recently published Deskriptive Psychologie of 1893-1894) to his final view as it is found in the Untersuchungen of 1908. It turns out that besides Brentano, Husserl is a key figure in that evolution. Such a “genetic”elucidation of Marty’s last theory is required in order to reach the main goal of this paper, namely: the clarification of Marty’s degree of dependence upon Brentano with respect to the theory of intentionality. That being said, we do not merely intend to compare the mature Marty with Brentano: our “genetic” considerations will also allow us to describe the interaction between the two thinkers before 1904. Accordingly, we begin by presenting Brentano’s own position on intentionality in discussing its two currently competing readings, namely the “discontinuist” and the “continuist” one. Against a recent interpretation, we argue that Marty’s endorsement of a “discontinuist” reading is not based on a misunderstanding of Brentano’s position. (shrink)

The Swiss philosopher Anton Marty (Schwyz, 1847 - Prague, 1914) belongs, with Carl Stumpf, to the first circle of Brentano’s pupils. Within Brentano’s school (and, to some extent, in the secondary literature), Marty has often been considered (in particular by Meinong) a kind of would-be epigone of his master (Fisette & Fréchette 2007: 61-2). There is no doubt that Brentano’s doctrine often provides Marty with his philosophical starting points. But Marty often arrives at original conclusions which are diametrically opposed to (...) Brentano’s views. This is true of his views about space and time and about judgment, emotions and intentionality. In the latter case, for example, Marty develops Brentano’s view and its implications in great detail (Mulligan 1989; Rollinger 2004), but uses them to formulate a very unBrentanian account of intentionality as a relation of ideal assimilation (Chrudzimski 1999; Cesalli & Taieb 2013). Marty’s philosophy of language, on the other hand, is one of the first philosophies worthy of the name. In what follows, we contrast briefly their accounts of (i) judgment and states of affairs and of (ii) emotings and value (two topics of foremost significance, for Brentano and Marty’s theoretical and practical philosophies respectively) (§1), and their philosophies of language (§2). Brentano’s view of language is based on his philosophy of mind. Marty takes over the latter and turns a couple of claims by Brentano about language into a sophisticated philosophy of language of a kind made familiar much later by Grice. Marty’s philosophy of states of affairs and value and of the mind’s relations to these also takes off from views sketched by the early Brentano, views forcefully rejected by the later Brentano. (shrink)

The purpose of this article is to present several immediate consequences of the introduction of a new constant called Lambda in order to represent the object ``nothing" or ``void" into a standard set theory. The use of Lambda will appear natural thanks to its role of condition of possibility of sets. On a conceptual level, the use of Lambda leads to a legitimation of the empty set and to a redefinition of the notion of set. It lets also clearly appear (...) the distinction between the empty set, the nothing and the ur-elements. On a technical level, we introduce the notion of pre-element and we suggest a formal definition of the nothing distinct of that of the null-class. Among other results, we get a relative resolution of the anomaly of the intersection of a family free of sets and the possibility of building the empty set from ``nothing". The theory is presented with equi-consistency results . On both conceptual and technical levels, the introduction of Lambda leads to a resolution of the Russell's puzzle of the null-class. (shrink)

Environmentalism has been a part of the ideological landscape of liberal societies for nearly three decades. Classical liberals have not yet succeeded, however, in articulating a coherent response that would be relevant to politically active environmentalists, as well as to liberals receptive to postmodern ideas. Robert C. Paehlke argues that, conservative liberals being in fact hostile to environmental thinking, moderate progressivism and environmentalism should enter into a close alliance. This paper challenges both assertions. Admittedly, not all currents within contemporary conservative (...) liberalism could play a part in the development of a neoliberal environmentalist movement. One current, however, the skeptical tradition, whose origin can be traced back to the Scottish Englightenment, is remarkably well suited to this task. Progressivism, on the other hand, could end up smothering the environmental movement under the weight of its own certainties. (shrink)

The Swiss philosopher Anton Marty (Schwyz, 1847 - Prague, 1914) belongs, with Carl Stumpf, to the first circle of Brentano’s pupils. Within Brentano’s school (and, to some extent, in the secondary literature), Marty has often been considered (in particular by Meinong) a kind of would-be epigone of his master (Fisette & Fréchette 2007: 61-2). There is no doubt that Brentano’s doctrine often provides Marty with his philosophical starting points. But Marty often arrives at original conclusions which are diametrically opposed to (...) Brentano’s views. This is true of his views about space and time and about judgment, emotions and intentionality. In the latter case, for example, Marty develops Brentano’s view and its implications in great detail (Mulligan 1989; Rollinger 2004), but uses them to formulate a very unBrentanian account of intentionality as a relation of ideal assimilation (Chrudzimski 1999; Cesalli & Taieb 2013). Marty’s philosophy of language, on the other hand, is one of the first philosophies worthy of the name. In what follows, we contrast briefly their accounts of (i) judgment and states of affairs and of (ii) emotings and value (two topics of foremost significance, for Brentano and Marty’s theoretical and practical philosophies respectively) (§1), and their philosophies of language (§2). Brentano’s view of language is based on his philosophy of mind. Marty takes over the latter and turns a couple of claims by Brentano about language into a sophisticated philosophy of language of a kind made familiar much later by Grice. Marty’s philosophy of states of affairs and value and of the mind’s relations to these also takes off from views sketched by the early Brentano, views forcefully rejected by the later Brentano. (shrink)

La division entre "Intellect Agent" (intellectus agens) et "intellect Patient" (noûs pathêtikos) est-elle historique et donc culturelle ? Si oui , y a-t-il un intellect Uni-versel entre les deux ?

Puisque nous n'avons pu trouver un fondement logique à la dialectique, nous avons alors compris que la dialectique était historique. Il ne restait plus alors qu'à trouver la culture d'origine que nous avons localisée en Perse. -/- Since we could not find a logical foundation for the dialectic, we then understood that the dialectic was historical. All that remained was to find the culture of origin, which we located in Persia.

On abordera ici l'échec du pseudo-théologien Heidegger à venir se saisir de l'irrationnel augustinien et soulignerons la différence entre l'irrationnel dorien (au bout du langage) et l'irrationnel ionien (au bout du monde) autour de la mesure.

This article-testimony can be seen as an example of a maybe new discipline that could be called "scientific metaphysics" made of thoughts experiments, definitions, some proofs, some explanations, some conjectures. Of course, to be called science, the discipline needs some possibility of "verification" too. We will see if it can be considered. -/- We start from a thought experiment: -/- Can the universe defined as U_Def be aware conscious of itself as whole? -/- This question is a variant of the (...) more familiar: -/- Can the universe be aware conscious? -/- We can distinguish two main approaches in human history in the attempts at answering this second question: 1) the approach by the bottom with a weak version of consciousness: it includes "panpsychic" like theories. 2) the approach by the head with a strong version of consciousness: it includes "holistic" theories. Spinoza's "Pantheism", for example, can be considered as one of them, even if some interpretations of Spinoza's metaphysics are not satisfied with the equation "god = universe". -/- The purpose developed in this article belongs to the second kind of approach. After a definition of the universe \emph{U}$_{\textit{Def}} $ in 7 points and the introduction of 3 premisses, one of them being devoted to our definition of "strong consciousness", we suggest an answer to the initial question and we draw the most important among numerous consequences: - semantical jump by META-abstraction and introduction of the holistic semantics; - extension of the natural language to a supra-natural language; - highlighting of a higher-order solipsism; - etc. -/- We devote some attention to the notion of "model" in its logical and philosophical acceptation and we introduce the notion of evolutional self-modelization. (shrink)

ARISTOTE contre LEIBNITZ : En quoi le concept d'Entéléchie aristotélicien est-il totalement opposé au concept d'Harmonie platonicien et leibnitzien ?

The phenomenon of sexbots has lately been receiving increasing academic attention. The forms and uses of this humanoid sexual technology with AI have been analyzed and discussed by philosophers, sexologists, ethicists, and legal experts. Ethical debates about possible designs and uses receive the most attention in academic discussions. Quantitative and qualitative studies on how people outside this context look at and think about sexbots are scarce. Especially research with the online context as a research site seems to be missing. However, (...) This research site can be fruitful to explore people's (moral) attitudes, arguments, and intuitions. An inductive thematic analysis of online discussions about sexbots was carried out on three different subreddits on Reddit. Three themes were constructed. Themes include the assumed role of sexbots as seen from incel ideology, reasonings on hypothetical experiences of using a sexbot, and the use and meaning of sexbots in a context of political and sexual identity. The language in the discussions indicated a dominant male heteronormative perspective. Although similar elements to the scholarly debate like the use of sexbots to channel sexual misconduct or making analogies between the believed effects of the use of sexbots and pornography occurred, differences to the debate occurred in the themes of the hypothetical tendency to use a sexbot, and the indications on how it could change our definitions of ‘having sex’. These elements point toward a research gap in the academic discourse. Finally, the themes were aligned with the feminist discussion on sexbots. Richardon’s call for a ban and Kubes’ queer reading of sexbots were linked to our analysis. Further research could include exploring multiple online research sites to complement or contrast the indicated male heteronormative perspective with other perspectives ( LGBTQAI+,...) on the phenomenon of sexbots. (shrink)

Rejet de la dialectique comme objet pouvant rentrer au sein de la logique. Refoulement de la dialectique dans l'histoire. Or si la dialectique est historique alors nous pouvons la situer spatialement dans l'histoire.

Le structuralisme, en le rapprochant du langage, a détruit le concept freudien de "Verdichtung" (condensation). Il s'agissait chez Freud d'un mouvement irrationnel dont la rationalité ne venait que de la cause finale qu'était le désir (inconscient). Avec sa notion de "Volonté de Puissance" (Der Wille zur Macht), Nietzsche tente de la même manière de déterminer l'intention et l’extension de ce mouvement de sens sans introduire la cause finale comme le fit Freud. Il s'approche alors de la dialectique platonicienne et de (...) son fondement, avant de plonger dans l'abyme de la source iranienne (perse). L'échec de la métabiologie de Nietzsche sera le départ de notre approche métabiologique appuyée sur la métaphysique d'Aristote et Kant. (shrink)

Comment l'Etre s'ouvre-t-il ? Réponse définitive au sophiste Heidegger.

Premier ouvrage de l’histoire de la philosophie à être totalement consacré au concept d’entéléchie, il ne s’agira pas de proposer un essai historique allant de la mise en place de cette notion chez Aristote jusqu’à la conception biologique développée par Hans Driesch. Inscrit dans un projet plus global de compréhension du temps aristotélicien, c’est à une véritable refondation métaphysique du concept que ce travail nous convie. Si Kant, à l’ultime fin de sa première critique, avait admis qu’il n’existait que deux (...) voies possibles de fondation de l’a priori - la voie historique (platonicienne) empruntée par Hegel et la voie physiologique (aristotélicienne) qui sera la nôtre - la première partie de ce second volume prendra pour acquis qu’il n’existe pas de théorie qui puisse unifier ces deux pôles du savoir. Cela impliquera une scission entre deux mouvements irrationnels que sont le mouvement entéléchique aristotélicien et le mouvement dialectique platonicien. A partir du corps a priori du surhomme, le premier mouvement sera à la racine de la théorie de la connaissance (De la science) alors que le second sera au fondement de la théorie des valeurs (De l’Idéologie). En circonscrivant le mouvement dialectique dorien autour du noûs perse (iranien), ce travail offrira une première définition totalement négative du mouvement entéléchique appuyé, lui, sur le noûs ionien (« phénicien ») dont la seconde partie sera l’objet. De l’analyse de la substance première en passant par l’étude phénoménologique des schèmes de la camusité et du membre moteur, cette étude reviendra sur l’élasticité du tendon afin d’approcher non-phénoménalement le concept lui-même et tenter ainsi une première symphyse avec les rythmes circadiens de la biologie contemporaine. (shrink)

Since the first discussion of Brentano’s relation to (and account of) medieval philosophy by Spiegelberg in 1936, a fair amount of studies have been dedicated to the topic. And if those studies focused on some systematic issue at all, the beloved topic of intentionality clearly occupied a hegemonic position in the scholarly landscape . The following pages consider the question from the point of view of ontology, and in a twofold perspective: What did Brentano know about medieval ontology and what (...) kind of access did he have to that material (section 1)? What kind of use did Brentano make of medieval material in his own philosophy, and with what kind of results (section 2)? (shrink)

This article consists in two parts that are complementary and autonomous at the same time. -/- In the first one, we develop some surprising consequences of the introduction of a new constant called Lambda in order to represent the object ``nothing" or ``void" into a standard set theory. On a conceptual level, it allows to see sets in a new light and to give a legitimacy to the empty set. On a technical level, it leads to a relative resolution of (...) the anomaly of the intersection of a family free of sets. -/- In the second part, we show the interest of introducing an operator of potentiality into a standard set theory. Among other results, this operator allows to prove the existence of a hierarchy of empty sets and to propose a solution to the puzzle of "ubiquity" of the empty set. -/- Both theories are presented with equi-consistency results (model and interpretation). -/- Here is a declaration of intent : in each case, the starting point is a conceptual questionning; the technical tools come in a second time\\[0.4cm] \textbf{Keywords:} nothing, void, empty set, null-class, zero-order logic with quantifiers, potential, effective, empty set, ubiquity, hierarchy, equality, equality by the bottom, identity, identification. (shrink)

The moral status of sexbots was analyzed while using consequentialism and feminism as the guiding frameworks. Sexbots are humanoid robots with a certain level of AI that represents personality-scripts. The thesis contained three main questions: A) What moral pain points can be identified in producing and using sex bots? B) Is it necessary to conclude from these moral issues that these practices are inherently immoral? C) What ethical conditions and contexts can be formulated in which sex bots can be used (...) and used positively and morally? -/- First of all a brief summary is given on the psychology behind our relationships with robots/sexbots to show the weight of the dynamics behind this relationship between sexual subject and the sexual technology of sexbots. Second, The Campaign Against Sex Robots from Richardson was used as a starting point to explore a more contextual approach of the moral uses and designs of sexbots. The claims about what sexbots represent and what possible effects they have were analyzed to find an opening that does not a priori ban the production of sexbots (as Richardson postulates). -/- Through the thesis, tentative explorations of moral designs and uses of sexbots can be found. This includes an analysis on the hardware and software behind a sexbot going from scripts and programming concerning consent and designs that are meant for different (for example; therapeutical) contexts. To conclude, the use of a non-essentialistic feminist new-materialism was used for a first exploration of the political value of sexbots as tools of empowerment, instead of oppression. (shrink)

Nous comparons les notions d’usage et de signification chez Ludwig Wittgenstein et Martin Heidegger. Contrairement à Jocelyn Benoist, nous pensons que l’analogie entre Wittgenstein et Heidegger n’est pas superficielle. La métaphysique de Heidegger explicite certaines présuppositions implicites de la seconde philosophie de Wittgenstein. Le pragmatisme naturaliste de Wittgenstein peut être théorisé. Notamment la notion wittgensteinienne d’usage, ou de jeu de langage, peut être comprise comme une pratique à la fois naturelle et normative régie par des règles. -/- Wittgenstein’s notions of (...) use and meaning are compared with the corresponding Heidegger’s ones. Unlike Jocelyn Benoist, we suggest that the analogy between Wittgenstein and Heidegger is not superficial. Heidegger’s metaphysics makes explicit some of the implicit presuppositions of Wittgenstein’s philosophy. Wittgenstein’s naturalistic pragmatism can be theorized. In particular, Wittgenstein’s notion of use, or language game, can be understood as both natural and normative rule- governing practice. (shrink)

Cet article explore sous l’angle éthique les attentes, surprises et déceptions vécues par les étu- diants inscrits à un atelier de design participatif avec des jeunes de 10-14 ans. Cette expérience, inscrite dans le programme Growing up in Cities, devait aboutir à des résultats de recherche et des projets d’aménagement réalistes en impliquant les jeunes comme collaborateurs dans la conception. Face à ces objectifs ambitieux, le bilan pour les jeunes est mitigé sur le plan des retombées et du caractère égalitaire (...) des rapports. En revanche, on se rend compte que les étu- diants ont cherché diverses manières de traiter les jeunes comme des personnes intelligentes, sensibles et autonomes. Cet article propose quelques pistes pour éclairer les choix en termes de démarche de participation. (shrink)

: This paper addresses the need to examine teaching practices from the observation that they are beyond what they should be. This task devolved to scientists of education is to learn about teaching practices in their relationship to student learning in order to build the database useful to teacher educators and reflexivity necessary for any teacher about their own practice. The concepts of competence, pattern and are useful instrument in this endeavor of explanation and understanding of the practices. The proposed (...) theoretical framework is illustrated by a perspective of teaching practices of teachers in schools and colleges. These differ in many aspects and this requires the testing of new hypotheses to explain -/- La présente contribution traite de la nécessité d’étudier les pratiques d’enseignement à partir du constat de ce qu’elles sont au delà de ce qu’elles devraient être. Cette tâche dévolue aux chercheurs en sciences de l’éducation vise à mieux connaître les pratiques d’enseignement dans leurs relations aux apprentissages des élèves afin de constituer la base de données utiles aux formateurs d’enseignants et nécessaire à toute réflexivité des enseignants à propos de leur propre pratique. Les notions de compétence, de schème et d’instrument sont utiles à cette entreprise d’explication et de compréhension des pratiques. La proposition de cadrage théorique est illustrée par une mise en perspective des pratiques d’enseignement de professeurs des écoles et de collèges. Celles-ci se distinguent sur bien des aspects ce qui réclame la mise à l’épreuve de nouvelles hypothèses explicatives. (shrink)

Les pensées de l’action de Weil et de Camus se heurtent à une même antinomie : la volonté d’agir raisonnablement implique à la fois de renoncer à toute action, car une action ne peut être efficace que si elle est potentiellement violente, et d’agir, car s’abstenir de toute action signifie accepter la violence présente. L’agent doit dès lors justifier la violence qu’il met en œuvre. En conséquence, cet article confronte la manière dont ces deux auteurs s’efforcent de résoudre cette difficulté. (...) Une telle confrontation nous permet, d’une part, de trouver chez Weil les fondements philosophiques qui manquent à la pensée camusienne. D’autre part, la lecture de Camus nous prémunit contre une interprétation erronée de la justification weilienne de moyens violents par une fin raisonnable. (shrink)

One of the most important ideas of our times is the conviction that, despite their diversity, all humans have an equal basic moral status (or an equal fundamental worth and dignity), that they are, as Thomas Jefferson famously stated, “created equals” and they should (because they are entitled to) be treated as equals. In this article I defend the suggestion – stated by philosophers like Brian Barry, Ronald Dworkin or Joel Feinberg – that the principle of equal human worth is (...) indemonstrable and has no other basis than itself. I argue, essentially, that all other theories about the basis of equality are false or at least problematic. In the last section I also try to show that, most probably, the truth of the principle of basic human equality cannot be established through any of the usual methods of argumentation and/or justification. (shrink)

Cunoașterea științifică e o funcție a psihicului uman, a conștiinței de sine. Pentru a defini acest termen în mod inechivoc, va trebui în primul rând să abordăm analitic conștiința umană ca atare, un subiect mult controversat, și pe drept.

Preocuparea pentru funcția de marketing a topurilor universitare îi face pe manageri să ignore modul neglijent în care ele sunt concepute, deoarece adesea „clasamentele servesc în mod strategic celor care, doritori să reformeze sistemul universitar din țara lor, le folosesc în mod oportunist pentru a justifica politici deja decise”. Ei nu numai că sunt pregătiți să accepte schimbările dramatice în clasamente (care, de cele mai multe ori dovedesc de fapt inadecvarea instrumentelor de evaluare), dar se străduiesc din răsputeri să îmbunătățească (...) artificial propria poziție, angajând, spre exemplu, personalități științifice cu un CV impresionant. Iar obsesia clasamentelor, una dintre sursele importante ale corupției intelectuale în mediul academic, nu apare de la sine. Este strâns legată de comercializarea intensivă a cunoașterii și de reducerea finanțării publice a universităților. „Importanța acordată brusc clasamentelor universităților” - susține Gingras, adăugând exemple concrete de abordări cinice ale unor manageri care, înțelegând erorile sistemice, consimt să participe la acreditarea lor - „este de asemenea un efect al discursurilor pe tema internaționalizării «pieței universitare» și a căutării unei clientele străine lucrative care să compenseze veniturile scăzute ce provin de la guvern și descreșterea numărului de studenți locali. Numeroși conducători ai universităților care pleacă în delegație în China sau în India par a identifica acolo o «piață» potențial lucrativă care nu ar trebui lăsată numai pe mâinile universităților americane, australiene sau britanice.” Există, de altfel, un sistem foarte complex de stimuli care îi determină pe membrii comunității academice să accepte denaturarea treptată a valorilor fundamentale de care depinde prestigiul intelectual, validând-o. Astfel, pentru a folosi metafora aceluiași autor, foarte mulți văd că hainele noi ale universităților sunt de fapt imaginare, dar puțini ar dori să o spună. (shrink)

Educaţia religioasă îşi asumă rolul de călăuzitor către drumul cunoaşterii şi asemănării cu Dumnezeu, căutând ca Evanghelia lui Hristos să devină dreptarul vieţii prin îndreptarea voinţei şi aspiraţiilor numai spre înfăptuirea binelui şi a virtuţii, cultivarea conştiinţei, a demnităţii omului şi a valorilor sale unice.

The Italian philosopher Augusto Del Noce (1910-1989) gave an original interpretation of the modern secular age. In this paper, I analyze the reasons why Del Noce saw in Descartes and in Rousseau two fundamental expressions of secularization: according to the two French philosophers, the human being is characterized by an original goodness (status naturae purae). Del Noce noted that this anthropological optimism, widespread in modernity, made superfluous the Christian faith: without the presence of original sin (an evil in human nature), (...) the redemption is no longer necessary. In the last part of the paper it is examined “the Rousseau problem”, i.e. the constitutive ambiguity of the Genevan thinker. Rightly Del Noce pointed out that Rousseau was, at the same time, a religious and revolutionary philosopher: on the one hand, Rousseau criticized modern rationalists and reevaluated the sphere of human feelings (including religious feelings), but on the other, he theorized a revolutionary and Jacobin thought. Therefore, Rousseau can be interpreted as a philosopher who emblematically expressed the ambiguities of the modern process of secularization. (shrink)

Contributors: Steven Barbone, Laurent Bove, Edwin Curley, Valérie Debuiche, Michael Della Rocca, Simon B. Duffy, Daniel Garber, Pascale Gillot, Céline Hervet, Jonathan Israel, Chantal Jaquet, Mogens Lærke, Jacqueline Lagrée, Martin Lin, Yitzhak Y. Melamed, Pierre-François Moreau, Steven Nadler, Knox Peden, Alison Peterman, Charles Ramond, Michael A. Rosenthal, Pascal Sévérac, Hasana Sharp, Jack Stetter, Ariel Suhamy, Lorenzo Vinciguerra.

Una din cele mai citite cărți din lume, considerată o metaforă a condiției umane, și pretabilă la o pluralitate de interpretări, Aventurile lui Pinocchio a avut un impact mare asupra culturii mondiale. Cartea răspunde unei prerogative care aparține doar capodoperelor: aceea de a fi în afara timpului. Cartea pune accent pe investigarea psihologică a personajului său central Pinocchio, în timp ce încearcă să descopere o umanitate pierdută în vidul tehnologiei și al științei. Mitul Pinocchio este folosit pentru a condamna cultura (...) violenței și a consumerismului. Collodi apelează cu succes la interacțiunile metaforice, bipolaritățile, și miracolele ambigue. Identitatea lui Pinocchio este adesea jucată la limită, imaginată de el însuși și de toți cei pe care îi întâlnește în drum. Pinocchio este numele vieții care este simultan anorganică, umană și animală. Aventurile lui Pinocchio explorează modul în care experiențele câștigate în spațiul heterotopic oferă individului capacitatea de a modifica viziunea panoramică, și cum aceste experiențe ne pot arăta în cele din urmă cum putem recupera sau restabili existența noastră ca subiecți individuali. -/- CUPRINS: -/- Abstract Carlo Collodi Aventurile lui Pinocchio Pinocchio Mitul Psihologia Dualitatea Heterotopia Identitatea Inteligența artificială Umanismul Devenirea Demiurgul Educația Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.22089.67688. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Dan D. FARCAȘ Limite ale cunoașterii în cuvânt, logică, matematică și teorii Limits of knowledge in words, logic, mathematics and theories Nicolae SFETCU Cunoașterea științifică – Metodologii Scientific knowledge – Methodologies Nicolae SFETCU Știința schimbărilor climatice The science of climate change Nicolae SFETCU Știință sau pseudoștiință? Science or Pseudoscience? -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE (...) -/- Nicolae SFETCU Epistemologia gravitației cuantice Epistemology of Quantum Gravity Nicolae SFETCU Fabrica de apă grea Drobeta Turnu Severin: Construcția Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: Construction Nicolae SFETCU Fabrica de apă grea Drobeta Turnu Severin: Funcționarea și oprirea Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: Functioning and Shutting Down Albert TORMA PandemiA: Femei și polițiste Pandemia: Women and Policewomen Adrian KLEIN, Robert Neil BOYD Interacțiuni între creier, biocâmpuri și lumea fizică Interactions between the brain, the biofields, and the physical Adrian KLEIN Conectivitatea psiho-neuronală The Psycho-Neural Connectivity Nicolae SFETCU Probleme cu teoria corzilor din gravitația cuantică Problems with String Theory in Quantum Gravity -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Miriam MIRCEA Manipularea ca fenomen corelativ al puterii politice – o sinteză Manipulation as a correlative phenomenon of political power – a synthesis Daniela Georgiana GOLES, Oana Ștefania COȘA Repetabilitatea istorica a problemelor de securitate manageriale și noile cerințe in contextul economic actual The historical repeatability of managerial security issues and the new requirements in the current economic context Ionuț IORDACHE Reglementări internaționale privind falimentul International bankruptcy regulations Vlad BARBU, Ionuț IORDACHE, Adrian-Călin CUCULIS, Naciu Costin MERGEANE Rolul statului în relațiile de muncă The Role of the State in Labour Relations Tiberiu TĂNASE 24 Ianuarie, o zi cu dublă semnificație națională January 24, a day with double national significance Stan PETRESCU Iuliu Maniu – Lumini și umbre: O viață închinată Marii Uniri și propășirii României Mari Iuliu Maniu – Lights and shadows: A life devoted to the Great Union and the prosperity of Greater Romania Dumitru MAZILU Parohia în textul sfintelor canoane și în practică bisericească The parish in the text of the holy canons and in church practice Dumitru MAZILU Despre calitatea de paroh-administrator în funcționarea unei unități parohiale moderne About the quality of parish administrator in the operation of a modern parish unit Alexandra MOCANU Cultura anime în România Anime culture in Romania Alexandra MOCANU Abandonul școlar în România School dropout rate in Romania Emilian M. DOBRESCU Importanța pământurilor rare pentru economia mondială The Importance of the Rare Earths for the World Economy Nicolae SFETCU Modele ale inteligenței emoționale în cercetare și educație Models of Emotional Intelligence in Research and Education Nicolae SFETCU Aventurile lui Pinocchio – Educația The Adventures of Pinocchio – Education Dan D. FARCAȘ Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1) Some opinions regarding the ethnogenesis of the Romanians (1) Denisa Oana PĂTRAȘCU Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție International sanctions, supra-state measure of coercion Tiberiu TĂNASE Puncte de vedere asupra proiectului de democratizare a Orientului Mijlociu Extins Viewpoints on the project of democratization of Middle East Extended -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Alida Monica Doriana BARBU Aplicații ale AI, machine learning, deep learning și big data în domeniul militar Applications of AI, machine learning, deep learning and big data in the military field Nicolae SFETCU Identitatea și inteligența artificială în Aventurile lui Pinocchio Identity and Artificial Intelligence in The Adventures of Pinocchio Sebastian BIDAȘCĂ Etica în inteligența artificială: provocări și perspective Ethics in Artificial Intelligence: Challenges and Prospects Nicolae SFETCU Măsurarea formei populației pentru înțelegerea tendințelor demografice Measuring population shape to understand demographic trends -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Adrian KLEIN Legea karmică – O abordare sinoptică Karmic Law – A Synoptic Approach Adrian KLEIN, Robert Neil BOYD Principiile subcuantice ale vieții și conștiinței Subquantum Principles of Life and Consciousness Silviu PETRE Pentru un realism al secolului XXI For a 21st century realism Dan D. FARCAȘ Câteva reflecții privind contactele extrasenzoriale Some reflections on extrasensory contacts Nicolae SFETCU Teorii cauzale ale referinței Causal theories of reference Nicolae SFETCU Filosofia inteligenței emoționale Philosophy of Emotional Intelligence -/- RECENZII CĂRȚI / BOOK REVIEWS -/- Traian OSTAHIE Nicolae Mavrocordat – disimulare și prudență la început de secol XVIII - Răgazurile lui Filotheu Nicolae Mavrocordat - concealment and prudence at the beginning of the 18th century - Răgazurile lui Filotheu Nicolae SFETCU Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare The rational reconstruction of science through research programs Nicolae SFETCU Umanism, devenire și demiurgul în Aventurile lui Pinocchio Humanism, Becoming and the Demiurge in The Adventures of Pinocchio -/- ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS49741. (shrink)

Istoria antropologiei culturale a înregistrat nu puţine descrieri mitologice sau interpretări ficţionale ale datelor etnografice, în așa măsură încât recursul la imaginaţie în caracterizarea „naturii umane” sau a diverselor grupuri sociale constituie un subiect de studiu în sine. El prezintă o cazuistică impresionantă când vine vorba de referirile la trăsăturile distinctive ale grupurilor etnice sau ale tradiţiilor naţionale, discursul politic despre acestea fiind încărcat de stereotipuri și reprezentări antropologice itologizate, care spun mai multe despre cei ce le vehiculează decât despre (...) obiectul la care se referă. Studiul de faţă prezintă comparativ două exemple de manifestare a acestor reprezentări ficţionale cu implicaţii antropologice în discursul public românesc post-socialist. (shrink)

Storrs McCall continues the tradition of Lucas and Penrose in an attempt to refute mechanism by appealing to Gödel’s incompleteness theorem. That is, McCall argues that Gödel’s theorem “reveals a sharp dividing line between human and machine thinking”. According to McCall, “[h]uman beings are familiar with the distinction between truth and theoremhood, but Turing machines cannot look beyond their own output”. However, although McCall’s argumentation is slightly more sophisticated than the earlier Gödelian anti-mechanist arguments, in the end it fails badly, (...) as it is at odds with the logical facts. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

Cosmopolis A Review of Cosmopolitics -/- 2015/3-4 -/- Editorial Dominique de Courcelles & Paul Ghils -/- This issue addresses the general concept of “spirituality” as it appears in various cultural contexts and timeframes, through contrasting ideological views. Without necessarily going back to artistic and religious remains of primitive men, which unquestionably show pursuits beyond the biophysical dimension and illustrate practices seeking to unveil the hidden significance of life and death, the following papers deal with a number of interpretations covering a (...) wide field extending from belief to theory, from emotions to concepts, from the wisdom of personal experience to the most sophisticated doctrines. Spirit and spirituality are indeed many-faceted notions. They may refer to the intricate world of the interacting spirits which inhabit living beings in animistic traditions, without excluding a “grand force” linking human beings within a dynamic whole on which their very existence rely . They also bear upon more atomistic and either/or approaches of Western philosophy, which have become embodied in Cartesian dualism against a monotheist background, to the point of freezing the essence of individuals and culminating in the extreme individualism that characterizes our contemporaries. However, this equally refers to the opposite conception of materialism, across times and cultures, from ancient India and Greece (Cārvāka, originally known as Lokāyata, or some Buddhist doctrines for the former, Democritus or Lucretius for the latter) to more contemporary materialistic schools, whether modern or postmodern. -/- The following papers look at the contrasting forms of the philosophy and spirit of the human factor set into a whole, with no artificial disjoint between the psychical and the physical levels, as Wittgenstein put it: “And how can a body have a soul?”. This approach is not unrelated to the notion of anthropocene examined in a recent issue of Cosmopolis, with provides another comprehensive framework open to a spiritual life emerging from the very environment that generated it. -/- *** The first section of this issue was edited by Dominique de Courcelles, director at the National French Research Centre (CNRS), whom we wish to thank for collecting relevant studies relating to the religious and political questions, with a view to focusing on the war of ideas inevitably waged behind images, concepts and perceptions, taking an asymmetrical approach. To the extent that they are mindful of global/local interactions and include representations, opinions and beliefs, such disciplines as philosophy, philology, history and social sciences can provide useful studies accounting for new practices in geopolitics and a fair diplomacy. -/- In her introduction, Dominique de Courcelles first poses the question of how the religious and political spheres interrelate, with their corresponding religious demands and humanistic values. She then suggests that the right question today may be breaking with the philosophy of human rights concerned with the defense of human beings against the hazards of arbitrary politics or the instrumental use of religion, in favour of a fair philosophy of humankind, a new humanism. This would consist in recognizing a common loyalty of all towards one interhuman, not only interstate community, to protect it from both the autonomy demanded by individuals and the instrumental use of minorities. -/- Considering the fact of diversity, so important today in terms of both politics and religion, Abdelhai Azarkan looks at the conditions under which tolerance could obtain the double status of right and duty. He revisits to two philosophers, John Locke and Voltaire, who thought about it from the historical reality of religious wars. The former made tolerance into a right, basing his analysis on the political-legal level, while the latter saw tolerance as a duty, from an analysis based on ethical-political criteria. -/- Mathieu Guidère examines what he calls semantic denominationalism, a term which implies religious attributes and identities, whichever national loyalties or personal belonging they may have at the same time. Since the early 2000s, thie phenomenon has expanded tremendously, compounded by the “war on terror” and the over media-oriented terrorist actions. Denominational expressions act as formal names for ordinary and high-profile players in domestic and foreign policies of democratic states. These systems reveal a receding secularization, while the powerful comeback of religious identities signals the failure of nation-states and the weakening of the humanist spirit. -/- Barbara De Poli retraces the history of a contemporary jihadism claiming its Islamic essence and asserting the truth of genuine coranic principles via the war on infidels, with a view to restoring the Caliphate. After defining the term jihad, she shows that even if this contemporary jiadism is spreading in the Muslim world, it radically departs from Islamic law and the received use of the term jihad, in so far as it is rooted in the early radical thinking of Islamic ideologues in the 20th century, starting with with Hassan al-Banna, the founder of the Muslim Brotherhood. This current has been fueled by by international conflicts since the outbreak of the war in Afghanistan, in which the so-called Western countries bear a major responsibility. -/- Abderrazak Sayadi starts from the Tunisian experience to ask the question of humanist values and democracy within the relationships between the religious and political spheres. As a historian of religion, he is brought to demystify certain islamic principles and to paying attention to the reform of law, seeing the separation of religion and politics as a precondition to a successful democratic gamble and the establishment of a renewed humanism. -/- Dominique de Courcelles reminds us that getting a better knowledge of narrations and words makes it possible to better understand how logical and rhetorical thinking works for those who wage an asymetriccal war, re-enchanting and mystifying the world to better take control. As soon as 1932, an exchange of letters between Einstein and Freud made it clear that, in order to free man from fatality and war, education understood as culture was fundamental. Such illustrations as the exécution of Oussama ben Laden and the Caliph’s speech in Mossoul show that a premiminary analysis of images and words is essential to a fair diplomacy conducted by people from civil society, whose culture and wisdom allow justice and force to speak together and better resist war. -/- Marcel Boisard thinks that on the day the guns fall silent, exhausted by war, we will not return to the state borders that have prevailed for a century as an outcome of the Sykes-Picot agreement of 1916. It is time to prepare the “day after”, which will be a huge challenge. To this end, a summit of Middle-East nations is urgently needed to globally decide the fate of those peoples. On the condition that we know who the enemy is and accept to name it, to understand the history of the countries, groups and alliances, and to question any false or self-interested sense of certainty. -/- *** In the second section, Paul Schafer provides the author’s experiences to explain how culture, from the artistic to the biological, has the power to to open the doors to spirituality, from the inner self to the global environment. He asks himself whether a relative permanence of spirituality can arise from the specific moments that characterize it. Laurent Ledoux synthesizes the conclusion of a symposium held on 22 January 2015 on the links between philosophy and management, on the basis of the spiritual dimension conceived as “natural” and the answers it may suggest to the issues that face the organizations in a “contemporaniversal” world. Jacques Rifflet makes that question in a secular perspective, based on the wellsprings of personal commitment before it can be caught by any religious creed or scientific theory. In this sense spirituality, in alliance with reason, both inspires human consciousness and illuminates its destiny. Sami Aldeeb asks himself whether Islam can be reconciled with human rights. Caught between the belief in an absolute and final Word descended from the sky, and evidence showing that any religion is the creation of a given culture and a society situated in time and space, the Makkan and … contexts et médinois call for differentiated, if not opposite answers and exegeses. Bernard Carmona provides the outline of a dialogical framework, which is known to be a feature of debates between the various philosophical schools of classical India, exemplified here by the transdisciplinary perspective of debates within a Buddhist context. *** The articles not focused on the previous topic include a study by Landry Signé on China’s strategy, competing with the United States to control African resources. The author deals with the specific case of China’s rapprochement with Southern Sudan since Sudan was broken up. In the last paper, Goran Fejić and Rada Iveković, return to the essential role that women should play, and comments upon the role of some international legal instruments related in particular to the elimination of all forms of discrimination. The perspective is transnational and transethnic and is based on secular criteria, as regards nation-building and more generally society-building. Considering the persistence of widespread violence, whether in times of armed conflict or in times of peace, the question remains whether it is possible to fully implement rights and justice instruments. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Besides the general agreement about the human capability of reflection, there is a large area of disagreement and debate about the nature and value of “reflective scrutiny” and the role of “second-order states” in everyday life. This problem has been discussed in a vast and heterogeneous literature about topics such as epistemic injustice, epistemic norms, agency, understanding, meta-cognition etc. However, there is not yet any extensive and interdisciplinary work, specifically focused on the topic of the epistemic value of reflection. This (...) volume is one of the first attempts aimed at providing an innovative contribution, an exchange between philosophy, epistemology and psychology about the place and value of reflection in everyday life. -/- Our goal in the next sections is not to offer an exhaustive overview of recent work on epistemic reflection, nor to mimic all of the contributions made by the chapters in this volume. We will try to highlight some topics that have motivated a new resumption of this field and, with that, drawing on chapters from this volume where relevant. -/- Two elements defined the scope and content of this volume, on the one hand, the crucial contribution of Ernest Sosa, whose works provide original and thought-provoking contributions to contemporary epistemology in setting a new direction for old dilemmas about the nature and value of knowledge, giving a central place to reflection. On the other hand, the recent developments of cultural psychology, in the version of the “Aalborg approach”, reconsider the object and scope of psychological sciences, stressing that “[h]uman conduct is purposeful”. (shrink)

Per meglio comprendere la rilevanza della posta in gioco – le condizioni effettive di democratizzazione delle nostre democrazie – è opportuno svolgere alcune considerazioni sul problema generale della legittimità del potere politico, che possiamo ricapitolare in tre punti: ciò che viene reputato legittimo (l’oggetto), 2. chi decide della legittimità (il soggetto) e 3. il criterio che la definisce (l’argomento) . A seconda delle risposte ne discendono diverse visioni della politica. Nel ricostruire il tema introdurremo dei concetti fondamentali – politica, potere, (...) effettività, legittimità, legalità, giustizia, libertà, etc. – e ci avvarremo del contributo di alcuni autori che Norberto Bobbio identificava come “classici”, non secondariamente, per la capacità di elaborare delle categorie generali di cui non si possa fare a meno per interpretare la realtà storico-sociale, anche quella differente dal contesto di genesi e d’uso della loro opera (I). Da ultimo, in maniera assai provvisoria, dovremo chiarire la prospettiva storico-evolutiva, di matrice habermasiana, che orienta l’analisi di Ampola sui modelli di legittimazione degli odierni stati democratici di diritto. Le diverse giustificazioni del potere politico possono essere non solo esaminate e comparate dal punto di vista dei concetti fondamentali e della logica argomentativa e neppure solo documentate storiograficamente nelle loro forme compiute o distorte di istituzionalizzazione. Sullo sfondo della riflessione sulla democratizzazione c’è l’assunto che la costellazione dei problemi si collochi nel quadro di uno sviluppo normativo discontinuo delle società umane di cui la teoria dell’evoluzione sociale può ricostruire la logica e la dinamica (II). (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIALE / EDITORIALS -/- Tiberiu TĂNASE Considerații privind necesitatea educării și formării resursei umane pentru intelligence–ul național Considerations regarding the need to educate and train human resources for national intelligence Nicolae SFETCU Epistemologia activității de intelligence Epistemology of intelligence Nicolae SFETCU Rolul serviciilor de informații în război The role of the intelligence agencies in a war Nicolae SFETCU (...) Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale The evolution of artificial intelligence in the field of national security -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Ovidiu BOUREANU O scurtă istorie a spionajului: spionajul modern de la Războiul Rece la Războiul împotriva terorii A Brief History of the Spy: Modern Spying from the Cold War to the War on Terror Ioana PĂIUȘ, Tiberiu TĂNASE Securitate și informații într-o lume în schimbare Security and intelligence in a changing world Nicolae SFETCU Activitatea de intelligence - Ciclul intelligence Intelligence Activity – Intelligence Cycle Tiberiu TĂNASE Controlul asupra Intelligence –ului Control over Intelligence Tiberiu TĂNASE Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale Information and the need to manage information resources Tiberiu TĂNASE Controlul parlamentar al serviciilor de informații Parliamentary control of intelligence services Tiberiu TĂNASE Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații Mechanisms of democratic control of the activity of intelligence agencies Nicolae SFETCU Analiza informațiilor Intelligence Analysis Bogdan-George RĂDULESCU Cum ar trebui să fie utilizată analiza intelligence pentru a contracara războiul cognitiv? How should intelligence analysis be utilized to counter cognitive warfare? -/- ISTORIE / HISTORY -/- Tiberiu TĂNASE Biroul de Informații al Secției Militare din Transilvania și rolul său în campania pentru apărarea României Mari The Intelligence Office of the Transylvanian Military Section and its role in the campaign for the defense of Greater Romania Stan PETRESCU Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii Pacepa, Kuklinski, Pollard and the Romanians Tiberiu TĂNASE Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 - 23 ianuarie 1941 Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941 Tiberiu TĂNASE Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc Alexandru Ioan Cuza, Founder of the Intelligence of the Modern Romanian State Tiberiu TĂNASE, Bogdan MUSCALU Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui Viewpoints on Roman traditions in history intelligence Tiberiu TĂNASE Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence History of the Romanian Intelligence Service – competitive intelligence service, and intelligence strategies Rodica LISEANU Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență Secret service reforms from Mihail Moruzov to Eugen Cristescu Rodica LISEANU Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației Take Ionescu - A Vectorial Biography in the History of Political Parties and the Semantics of Diplomacy Remus MACOVEI Trădători și trădători Traitors and traitors -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Antoaneta AVRAM Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022 The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022 Darius-Antoniu FERENȚ, Ioan MANCI Analiza conflictului ruso-cecen din perspectivă militară Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective Lisa-Maria ACHIMESCU Apusul universalismului european The decline of European universalism Emilian M. DOBRESCU Hegemonia chineză în producția de pământuri rare Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths Ionuț-Daniel GORGOVAN ”Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific "Integrated deterrence". Analysis of US Pacific Strategy Tiberiu TĂNASE, Violeta Ioana NAGÂȚ Conflictul arabo-israelian. Percepții privind cauzele și natura conflictului. Repere istorice și actualitate The Arab-Israeli conflict. Perceptions of the causes and nature of conflict. Historical landmarks and current affairs -/- SECURITATE / SECURITY -/- Tănase TIBERIU Minighid de pregătire și protecție contrainformativă Counterintelligence preparation and protection mini-guide Darius-Antoniu FERENȚ ISIS - Jocul morții - Martiri, asasinate și fascinație The Killing Game - Martyrdom, Murder and the Lure of ISIS Traian OSTAHIE Abordări generale ale conceptului de cultură de securitate For a 21st century realism Dalia Elena SILAGHI Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism Paul Alexandru HELER Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security Daria-Maria TÂRNĂVEAN Confruntarea informațională și repercusiunile sale asupra mediului actual de securitate The Information Confrontation and its Repercussions on the Current Security Environment Darius-Antoniu FERENȚ Analiza atacurilor cibernetice, precum APT (Advanced Persistent Threat) și ransomware Analysis of cyber attacks such as APT (Advanced Persistent Threat) and ransomware Daniela Georgiana GOLEA, Oana Ștefania COȘA Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă The need for managerial adaptation to new modern security issues Darius-Antoniu FERENȚ, Corneliu PREJA Implicarea NATO în domeniul apărării cibernetice NATO's involvement in cyber defence Alexandru CRISTIAN Paradigme în mediul internațional de securitate Paradigms in the international security environment Alexandru CRISTIAN Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate Changing paradigms in the international security environment Dan D. FARCAȘ Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN Truth and disinformation in the UFO phenomenon Alexandru CRISTIAN Un nou mediu de securitate A new security environment -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Oana Ștefania COȘA Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system Nicolae SFETCU Preocupări legislative în mineritul datelor Legislative concerns in data mining Nicolae SFETCU Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence Using social network analytics in intelligence Nicolae SFETCU Ingineria cunoașterii în colectarea informațiilor Knowledge Engineering in Intelligence Gathering -/- ISSN 2971 – 9089 ISSN-L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II26972. (shrink)

În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește naturalism transcedental, deoarece recunoaște posibilitatea că soluțiile s-ar putea încadra în modul de abordare a unei ființe inteligente non-umane. Potrivit lui McGinn, astfel de întrebări filosofice includ problema minte-corp, identitatea de sine, fundamentele sensului, voința liberă și cunoașterea, atât a priori (...) cât și empiric. (shrink)

Solaris este un roman filozofic de ficțiune din 1961 al scriitorului polonez Stanisław Lem. Cartea se axează pe temele naturii memoriei umane, experienței și inadvertenței comunicării între speciile umane și non-umane. În cercetarea și examinarea suprafeței oceanice a planetei Solaris de la o stație de cercetări, oamenii de știință umani, la rândul lor, sunt aparent studiați de planeta în sine, care sondează și examinează gândurile ființelor umane care o analizează. Solaris are capacitatea de a le scoate la suprafață preocupările secrete, (...) preocupările vinovate, într-o formă materială, astfel încât fiecare om de știință se confruntă personal cu acestea. (shrink)

Darwin a evidențiat importanța expresiei emoționale pentru supraviețuire. Immanuel Kant distingea „trei tipuri de acțiuni”: (i) acțiunea tehnică (modul de gestionare a obiectelor), (ii) acțiunea pragmatică (modul de a face față oamenilor) și (iii) acțiunea etică (modul de abordare a valorilor morale), transferate de Müller-Merbach la nivelul inteligenței. În 1920, E. L. Thorndike, a folosit termenul de inteligență socială în relațiile umane, propunând mai multe tipuri de inteligență În 1940, David Wechsler, a evidențiat importanța factorilor afectivi, personali și sociali în (...) a prezice capacitatea cuiva de a reuși în viață. DOI: 10.13140/RG.2.2.24098.79043 . (shrink)

Etica Big Data presupune aderarea la conceptele de comportament corect și greșit în ceea ce privește datele, în special datele cu caracter personal. Etica Big Data pune accentul pe colectorii și diseminatorii de date structurate sau nestructurate. Etica Big Data este susținută, la nivelul UE, de o amplă documentație, prin care se încearcă să se găsească soluții concrete pentru maximizarea valorii Big Data fără a sacrifica drepturile fundamentale ale omului. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) sprijină dreptul la viață privată (...) și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în respectul demnității umane. DOI: 10.13140/RG.2.2.34749.82405. (shrink)