Results for 'Lea Ypi'

15 found
Order:
See also
Lea Ypi
London School of Economics
  1.  94
    Structural Injustice and the Place of Attachment.Lea Ypi - 2017 - Journal of Practical Ethics 5 (1):1-21.
    Reflection on the historical injustice suffered by many formerly colonized groups has left us with a peculiar account of their claims to material objects. One important upshot (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   2 citations  
  2. Explanation and Justification: Understanding the Functions of Fact-Insensitive Principles.Kyle Johannsen - 2016 - Socialist Studies 11 (1):174-86.
    In recent work, Andrew T. Forcehimes and Robert B. Talisse correctly note that G.A. Cohens fact-insensitivity thesis, properly understood, is explanatory. This observation raises an (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   1 citation  
  3. Colonialism, Injustice, and Arbitrariness.Vittorio Bufacchi - 2017 - Journal of Social Philosophy 48 (2):197-211.
    The current debate on why colonialism is wrong overlooks what is arguably the most discernible aspect of this particular historical injustice: its exreme violence. Through a critical (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  4. Introduction.Christian Barry & Holly Lawford-Smith - 2012 - In Christian Barry & Holly Lawford-Smith (eds.), Global Justice. Ashgate.
    This volume brings together a range of influential essays by distinguished philosophers and political theorists on the issue of global justice. Global justice concerns the search for (...)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark   1 citation  
  5.  80
    The Limits of Deontology in Dental Ethics Education.Parker Crutchfield, Lea Brandt & David Fleming - 2016 - International Journal of Ethics Education 1 (2):183-200.
    Most current dental ethics curricula use a deontological approach to biomedical and dental ethics that emphasizes adherence to duties and principles as properties that determine whether an (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  6. Nonbelief Vs. Lack of Evidence.Theodore M. Drange - 1998 - Philo 1 (1):105-114.
    After a presentation of the problem of God's hiddenness, there is discussion of two arguments for God's nonexistence related to that problem. One is the Lack (...)-of-evidence Argument (LEA), according to which there would have been good objective evidence of God's existence if he were to exist. The other is the Argument from Nonbelief (ANB), according to which there would not be as many nonbelievers as there actually are if God were to exist. Reasons are given for assessing ANB as a stronger argument than LEA. (shrink)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark   1 citation  
  7. Ostatni ezoterysta. Uwagi Leo Straussa o ezoterycznym charakterze twórczości Gottholda Ephraima Lessinga.Ryszard Mordarski - 2006 - Filo-Sofija 6 (1(6)):135-152.
    Author: Mordarski Ryszard Title: THE LAST ESOTERIC THINKER. LEO STRAUSSS REMARKS ON THE ESOTERIC CHARACTER OF GOTTHOLD EPHRAIM LESSINGS WORKS (Ostatni ezoterysta. Uwagi Lea Straussa o (...) ezoterycznym charakterze twórczości Gottholda Ephraima Lessinga) Source: Filo-Sofija year: 2006, vol:.6, number: 2006/1, pages: 135-152 Keywords: LEO STRAUSS, LESSING, ESOTERIC CHARACTER, MAIMONIDES Discipline: PHILOSOPHY Language: POLISH Document type: ARTICLE Publication order reference (Primary authors office address): E-mail: www:According to Leo Strauss, the great thinkers of the political philosophy from Plato, through al-Farabi and Maimonides, to Hobbes, Locke, and J.J. Rousseau distinguished between exoteric, or public, writing and esoteric, or private, writing. The last thinker who was well aware of that distinction and applied it to express his own thought was G.E. Lessing. In the article the author discusses Strausss thesis concerning esoteric writing and presents the reasons why Lessing might be regarded as the last esoteric thinker. Finally, the author attempts to interpret Lessings last writings, especially his play Nathan the Wise, in the light of Strausss thesis. (shrink)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  8.  42
    Philosophy, Deconstruction, Phenomenology and Religion in the Crisis of Our Trasnmodern World.Juan Carlos Moreno Romo - 2011 - Escritos 19 (43):285-313.
    El título es claro, y nunca he creído en los resúmenes. El que quiera leer, que lea. ¡Ah! ¡Y que lo haga en español!
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  9. Hermeneutica BibliothecariaAntologie Philobiblon (IV).V. István Király - 2009 - Cluj-Napoca, Romania:
    Cuprins CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo deteoria şi practicainformării şi documentăriiSpre o hermeneutică posibilă şi necesară Proiectul şi Programul PHILOBIBLON( în noua formulare) FOCUS (...)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  10. HERMENEUTICA BIBLIOTHECARIAAntologie Philobiblon – (V).V. István Király - 2011 - Cluj-Napoca, Romania: Editura Argonaut.
    CUPRINS CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo deteoria şi practicainformării şi documentăriiSpre o hermeneutică posibilă şi necesară ......................................................... 11 Desfăşurătorul întâlnirilor Atelierului Hermeneutica Bibliohtecaria (Philobiblon) .................................................................................................... ......... (...)21 FOCUS Noul Program al revistei şi Politica ei Editorială: PHILOBIBLONTransylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities .............. 29 Raluca TRIFU, István KIRÁLY V., Consideraţii filosofice, epistemologice şi scientometrice legate de sensurile ştiinţei şi profesiei bibliotecarePentru situarea proiectului unei cercetări ............................................................ 31 Valeria SALÁNKI, Cultura organizaţională şi comunicarea în bibliotecă - Studiu asupra culturii organizaţionale în Biblioteca Centrală UniversitarăLucian Blagadin Cluj ........................................................................................ 44 Raluca TRIFU, István KIRÁLY V., Globalizare şi Individualizare, sau: Marketingul ca metaforă pentru reasumarea şi reconturarea sensurilor serviciilor de bibliotecăO iniţiativă şi o experienţă românească .................114 Claudiu GAIU, Gabriel Naudé (1600-1653 ) – în slujba Puterii şi a Cărţii ..... 128 Alin Mihai GHERMAN, Timpul scrieriiManuscrisele .................................... 140 Dana Maria MĂRCUŞ, Sărbătoarea cărţii. Percepţia societăţii româneşti interbelice asupra cărţii şi lecturii ...................................................................... 148 Orsolya ANTAL,Taine în jurul unei satire în spirit voltairian în limbă maghiară de la sfârşitul secolului al XVIII-lea .................................................................... 197 Kinga PAPP, Colligatul Ms 354 şi dramele pierdute ale lui József Mártonfi ....213 Gabriela RUS, Roxana BĂLĂUCĂ, Venceslav Melka în colecţia Bibliotecii Centrale UniversitareLucian BlagaCluj-Napoca ........................................ 222 5 Hermeneutica BibliothecariaAntologie Philobiblon - Volumul V Nicolina HALGAŞ, Dimensiunea educativă a bibliotecii publice prin servicii de animaţie pentru copii ....................................................................................... 249 Tünde JANKÓ, Alina NEALCOŞ, Maria CRIŞAN, Mariana GROS, Carmen GOGA, Biblioteca Filială de Ştiinţe Economice - Tradiţional versus modern ................271 Adriana MAN SZÉKELY, Emil SALAMON, Colaborarea Bibliotecii Centrale UniversitareLucian Blagadin Cluj-Napoca cu Banca Mondială ............. 290 ORIZONTURI Aurel Teodor CODOBAN, Mass-media şi filosofiaFilosoful ca jurnalist, sau sinteza unei ideologii ostensive ............................................................................. 301 Marian PETCU, Şcoala de ziaristică de la Bucureşti (1951-1989) – Istorii recente .................................................................................................... .. 314 Marcel BODEA S., Timpul matematic în mecanica clasicăo perspectivă epistemologică.................................................................................................... ..... 332 Florina ILIS, Fenomenul science fiction şi feţele timpului ................................ 354 Rodica FRENŢIU, Yasunari Kawabata şi nostalgia timpului fără timp ......... 373 Rodica TRANDAFIR, Timpul şi muzica .............................................................. 390 István KIRÁLY V., Întemeierea filosofiei şi ateismul la tânărul Heidegger - Prolegomene la o perspectivă existenţial-ontologică ......................................423 Elena CHIABURU, Consideraţii privitoare la vînzarea la Cochii Vechi şi mezat .................................................................................................... ............... 437 Vlad POPOVICI, Istoriografia medicală românească (1813-2008) .................463 Gheorghe VAIS, Remodelări urbane în Clujul perioadei dualiste (1867-1918)..... 481 Cristina VIDRUŢIU, Ciumaprofilul unei recurenţe istorice supusă unui transplant artistic .................................................................................................. 497 Anna Emese VINCZE, Iluziile pozitive din perspectiva psihologiei evoluţioniste ....................................................................................................506 6 Hermeneutica BibliothecariaAntologie Philobiblon - Volumul V REFLEXII Florentina RĂCĂTĂIANU, Irina Petraş, Literatura română contemporană - O panoramă - Recenzie ...................................................................................... 527 Raluca TRIFU, Filosofia informaţiei si ciberneticaRecenzie ......................... 530 Iulia GRAD, Tematizări în eticile aplicateperspective feministe (Mihaela Frunză) - Recenzie ................................................................................534 Adrian GRĂNESCU, Biblioteca lui Hitler, cărţile care i-au format personalitatea, de Timothy W. RybackRecenzie ............................................. 537 În colecţia BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA au apărut ..............................551 Revista PHILOBIBLONVolumele apărute ......................................... 556. (shrink)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  11. Hermeneutica BibliothecariaAntologie Philobiblon (III).István Király V. - 2007 - Cluj-Napoca, Romania: Cluj University Press.
    CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo deteoria şi practicainformării şi documentăriiSpre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Gheroghe Vais Biblioteca Universităţii din (...)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  12.  62
    Reading, Implementing and Theorising Global Justice: on Some Recent Work in the Political Philosophy of Cosmopolitanism.Pavel Dufek - 2013 - Cosmopolis: A Review of Cosmopolitics 4 (4):84–98.
    In the last fifteen years or so, political philosophers have been increasingly busy nurturing their latest darling, global justice (hereinafter GJ). There are many reasons why justice, (...)
    Download  
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  13. Mecanica cuantică fenomenologică.Nicolae Sfetcu - 2019 - Drobeta Turnu Severin: MultiMedia Publishing.
    Previzualizare carte -/- O introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matematic minimal, în mecanica cuantică. Un ghid pentru cine dorește înțeleagă cea mai modernă, mai complexă (...) și mai neconformă disciplină fizică, un domeniu care a schimbat fundamental percepțiile oamenilor de știință despre Lume. În 1900, Max Planck a introdus ideea energia este cuantificată, pentru a obţine o formulă la energia emisă de un corp negru. În 1905, Einstein a explicat efectul fotoelectric postulând energia luminii vine în cuante numite fotoni. In 1913, Bohr a explicat liniile spectrale ale atomului de hidrogen, din nou prin utilizarea de cuante. În 1924, Louis de Broglie a prezentat teoria sa a undelor de materie. Aceste teorii, deşi de succes, au fost strict fenomenologice: nu a existat nicio justificare riguroasă pentru cuantificare. Ele sunt denumite colectiv ca vechea teorie cuantică. Expresia "fizica cuantica" a fost folosită pentru prima dată în lucrarea lui Johnston: Universul lui Planck în lumina fizicii moderne. Mecanica cuantică modernă s-a născut în 1925, când Heisenberg a dezvoltat mecanica matriceală şi Schrödinger a inventat mecanica ondulatorie şi ecuaţia Schrödinger. Schrödinger a demonstrat ulterior cele două abordări au fost echivalente. Heisenberg a formulat principiul său de incertitudine în 1927, iar interpretarea de la Copenhaga a apărut în aproximativ acelaşi timp. În 1927, Paul Dirac a unificat mecanica cuantică cu teoria relativităţii restrânse. De asemenea, el a utilizat printre primii teoria operatorilor, inclusiv notaţia influenţială bra-ket. În 1932, John von Neumann a formulat baza matematică riguroasă pentru mecanica cuantică, ca teoria operatorilor. În anii 1940, electrodinamica cuantică a fost dezvoltată de Feynman, Dyson, Schwinger, şi Tomonaga. Ea a servit ca model pentru teoriile ulterioare ale câmpului cuantic. Interpretarea multiplelor lumi a fost formulat de către Everett în 1956. Cromodinamica cuantică a avut o istorie lungă, de la începutul anilor 1960. Teoria aşa cum o ştim astăzi a fost formulată de către Polizter, Gross şi Wilzcek în 1975. Bazându-se pe munca de pionierat a lui Schwinger, Higgs, Goldstone şi alţii, Glashow, Weinberg şi Salam au demonstrat în mod independent cum forţa nucleară slabă şi electrodinamica cuantică ar putea fi unite într-o singură forţă electroslabă. Încă de la începuturile sale, cele mai multe rezultate contra-intuitive ale mecanicii cuantice au provocat puternice dezbateri filozofice şi mai multe interpretări. Interpretarea de la Copenhaga, datorată în mare parte lui Niels Bohr, a fost interpretarea standard a mecanicii cuantice, atunci când a fost formulată pentru prima dată. În conformitate cu aceasta, natura probabilistică a predicţiilor mecanicii cuantice nu poate fi explicată în termeni ai altor teorii deterministe, şi nu reflectă pur şi simplu cunoştinţele noastre limitate. Mecanica cuantică oferă rezultate probabilistice deoarece universul fizic este în sine probabilistic, mai degrabă decât determinist. O mare parte a tehnologiei moderne funcţionează în conformitate cu principiile din mecanica cuantică. Exemplele includ laserul, microscopul electronic, şi imagistica prin rezonanţă magnetică. Cele mai multe dintre calculele efectuate în chimia computaţională se bazează pe mecanica cuantică. -/- CUPRINS -/- 1 Mecanica cuantică - - - Descrierea teoriei - - - Istorie - - - Formulări matematice - - - Interacția cu alte teorii ale fizicii - - - - - - Mecanica cuantică și fizica clasică - - - - - - Interpretarea de la Copenhaga a cinematicii cuantice versus clasice - - - - - - Relativitatea generală și mecanica cuantică - - - - - - Încercări pentru o teorie a câmpului unificată - - - Formulări matematice echivalente - - - Implicații filosofice - - - 1.1 Atomul și cuanta - - - 1.2 Radiația corpului negru și cuantificarea lui Planck - - - - - - Radiația corpului negru - - - - - - Cuantificarea și constanta lui Planck - - - - - - - - - Metode de cuantificare - - - - - - - - - - - - Cuantificarea canonică - - - - - - - - - Constanta lui Planck - - - - - - - - - - - - Valoare - - - - - - - - - - - - Semnificația valorii - - - 1.3 Cuanta de lumină (Fotoni) - - - - - - Proprietăți fizice - - - - - - Optica cuantică - - - 1.4 Efectul fotoelectric - - - - - - Mecanismul de emisie - - - - - - Observații experimentale ale emisiei fotoelectrice - - - - - - Descrierea matematică - - - - - - Utilizări și efecte - - - - - - - - - Fotomultiplicatori - - - - - - - - - Senzori de imagine - - - - - - - - - - - - Electroscop cu frunză de aur - - - - - - - - - Spectroscopie fotoelectronică - - - - - - - - - Nave spațiale - - - - - - - - - Praful lunar - - - - - - - - - Dispozitive de vedere pe timp de noapte - - - 1.5 Unde materiale - Relațiile de Broglie - - - - - - Context istoric - - - - - - Ipoteza de Broglie - - - - - - Relațiile de Broglie - - - - - - Interpretări - - - 1.6 Modelul Bohr al atomului - - - - - - Origine - - - 1.7 Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor - - - - - - Explicație - - - - - - Tranziții ale nivelelor de energie - - - 1.8 Difracția electronilor - - - - - - Proprietăți cuantice - - - - - - Difracția electronilor - - - - - - Interacțiunea electronilor cu materia - - - - - - Microscop cu electroni de transmisie 2 Dualitatea undă-particulă - - - Tratamentul în mecanica cuantică modernă - - - Vizualizare - - - Aplicarea la modelul Bohr - - - 2.1 Complementaritatea - - - - - - Conceptul - - - - - - Natura - - - - - - Considerații suplimentare - - - - - - Experimente - - - 2.2 Microscopul lui Heisenberg - - - - - - Argumentul lui Heisenberg - - - - - - Analiza argumentului - - - 2.3 Experimentul celor două fante - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Interpretările experimentului - - - - - - - - - Interpretarea de la Copenhaga - - - - - - - - - Formularea integrală a căii - - - - - - - - - Interpretarea relațională - - - - - - - - - Interpretarea multiplelor-lumi - - - 2.4 Disputa Einstein-Bohr - - - - - - Dezbateri pre-revoluționare - - - - - - Revoluția cuantică - - - - - - Post-revoluția: prima etapă - - - - - - - - - Argumentul lui Einstein - - - - - - - - - Răspunsul lui Bohr - - - - - - - - - A doua critică a lui Einstein - - - - - - - - - Triumful lui Bohr - - - - - - Post-revoluție: a doua etapă - - - - - - Post-revoluție: a treia etapă - - - - - - - - - Argumentul EPR - - - - - - - - - Răspunsul lui Bohr - - - - - - Post-revoluție: etapa a patra - - - 2.5 Experimentul alegerii întârziate - - - - - - Introducere - - - - - - Versiunea fantei duble - - - - - - Detalii experimentale - - - - - - Fantele duble în laborator și în cosmos - - - - - - Concluzii 3 Ecuația Schrödinger - - - Ecuația dependentă de timp - - - Ecuația independentă de timp - - - Interpretarea funcției de undă - - - Ecuația de undă pentru particule - - - 3.1 Stări cuantice - - - - - - Descrierea conceptuală - - - - - - - - - Stări pure - - - - - - - - - Imaginea lui Schrödinger vs. imaginea lui Heisenberg - - - - - - În fizica matematică - - - - - - - - - Valori proprii și vectori proprii - - - 3.2 Funcția de undă - - - - - - Exemple non-relativiste - - - - - - - - - Barieră potențială finită - - - - - - - - - Atomul de hidrogen - - - 3.3 Colapsul funcției de undă - - - - - - Descrierea matematică - - - - - - - - - Procesul - - - - - - - - - Determinarea bazei preferate - - - - - - - - - Decoerența cuantică - - - - - - Istorie și context - - - 3.4 Interpretarea probabilităților (Problema măsurătorilor) - - - - - - Pisica lui Schrödinger - - - - - - Interpretări - - - 3.5 Formularea spațiului de fază - - - - - - Distribuția spațiului de fază - - - - - - Evoluția timpului - - - - - - Exemple - - - - - - - - - Potențial Morse - - - - - - - - - Tunelarea cuantică - - - - - - - - - Potențialul quartic - - - - - - - - - Starea pisicii lui Schrödinger 4 Pachete de unde - - - Unde și particule în mișcare - - - 4.1 Principiul incertitudinii - - - - - - Definire - - - - - - Utilizare - - - - - - Relația de incertitudine timp-energie - - - 4.1.1 Paradoxurile lui Zenon în mecanica cuantică - - - - - - Ahile și broasca țestoasă - - - - - - Paradoxul dihotomiei - - - - - - Paradoxul săgeții - - - - - - Soluții cuantice propuse - - - - - - - - - Peter Lynds - - - - - - - - - Hermann Weyl - - - - - - Efectul cuantic Zenon - - - 4.2 Funcții proprii - - - - - - Exemplul de derivată - - - 4.3 Operatorul impuls - - - - - - Definiție (spațiu de poziție) - - - - - - Proprietăți - - - - - - - - - Hermiticitatea - - - - - - - - - Relația canonică de comutație - - - - - - - - - Transformarea Fourier - - - 4.4 Forma generală a ecuației Schrodinger: Operatorul hamiltonian - - - - - - Ecuația Schrödinger - - - - - - Formalismul Dirac - - - 4.5 Postulatele mecanicii cuantice și semnificația măsurătorilor - - - - - - Postulate ale mecanicii cuantice - - - - - - - - - Postulatul 1: Definirea stării cuantice - - - - - - - - - Postulatul 2: Principiul corespondenței - - - - - - - - - Postulatul 3: Măsurarea - valori posibile ale unei observabile - - - - - - - - - Postulatul 4: Postulatul lui Born - interpretarea probabilistică a funcției de undă - - - - - - - - - Postulatul 5: Măsurarea - reducerea pachetului de unde; obținerea unei singure valori; proiecția stării cuantice - - - - - - - - - Postulatul 6: Evoluția temporală a stării cuantice - - - - - - Problema măsurării - - - - - - - - - Interpretarea stării relative 5 Soluții ale ecuației Schrödinger - - - 5.1 Particulă într-o cutie unidimensională - - - - - - Soluția unidimensională - - - - - - - - - Funcția de undă a poziției - - - - - - - - - - - - Funcția de undă a impulsului - - - - - - - - - Niveluri energetice - - - 5.2 Barieră rectangulară de potențial - - - - - - Calcul - - - - - - Transmisie și reflexie - - - - - - - - - E < V0 - - - - - - - - - E > V0 - - - - - - - - - E = V0 - - - - - - Observații și aplicații - - - 5.3 Puț de potențial finit - - - - - - Particulă într-o cutie 1-dimensională - - - 5.4 Paritatea - - - - - - Relații simple de simetrie - - - - - - Efectul inversiunii spațiale asupra unor variabile ale fizicii clasice - - - - - - - - - Par - - - - - - - - - Impar - - - - - - Posibile valori proprii în mecanica cuantică - - - 5.5 Oscilatorul armonic unidimensional - - - - - - Oscilator armonic unidimensional - - - - - - - - - Hamiltonianul și stările proprii ale energiei - - - - - - - - - Scale naturale pentru lungimi și energie - - - - - - - - - Stări foarte excitate - - - - - - - - - Soluții pentru spațiul de fază - - - 5.6 Operatorul momentului unghiular - - - - - - Momentul unghiular orbital - - - - - - Momentul unghiular de spin - - - - - - Momentul unghiular total - - - - - - Interpretare vizuală - - - - - - Relația de incertitudine dintre momentul unghiular și unghiul de rotație - - - 5.7 Particule identice - - - - - - Distingerea între particule - - - - - - Stările simetrice și antisimetrice - - - - - - Simetria de schimb - - - - - - Fermioni și bosoni - - - 5.8 Potențialul central (Potențialul cuantic) - - - - - - Potențialul cuantic ca parte a ecuației lui Schrödinger - - - - - - - - - Ecuația de continuitate - - - - - - - - - Ecuația cuantică Hamilton-Jacobi - - - - - - Proprietăți - - - - - - - - - Relația cu procesul de măsurare - - - - - - - - - Potențialul cuantic al unui sistem de n-particule - - - - - - Interpretarea și denumirea potențialului cuantic - - - - - - Aplicații - - - 5.9 Puțul de potențial - - - - - - Confinarea cuantică - - - - - - - - - În mecanica cuantică - - - - - - - - - În mecanica clasică 6 Paradoxuri și interpretări ale mecanicii cuantice - - - 6.1 Inseparabilitatea cuantică - - - - - - Inseparabilitatea cuantică - - - - - - Istorie - - - - - - Conceptul - - - - - - - - - Sensul inseparabilității - - - - - - - - - Paradoxul - - - - - - - - - Teoria variabilelor ascunse - - - - - - - - - Încălcarea inegalității Bell - - - - - - - - - Alte tipuri de experimente - - - - - - - - - Misterul timpului - - - - - - - - - Sursa pentru săgeata timpului - - - 6.2 Paradoxurile mecanicii cuantice - - - 6.3 Paradoxul EPR - - - - - - Istoria evoluțiilor EPR - - - - - - Mecanica cuantică și interpretarea ei - - - - - - Opoziția lui Einstein - - - - - - Descrierea paradoxului - - - - - - - - - Articolul EPR - - - 6.4 Interpretarea Copenhaga - - - - - - Fundal - - - - - - Principii - - - - - - Regula Born - - - - - - Natura colapsului - - - - - - Non-separabilitatea funcției de undă - - - - - - Dilema undă-particulă - - - - - - Acceptarea printre fizicieni - - - 6.5 Variabile ascunse - - - - - - Motivație - - - - - - "Dumnezeu nu joacă zaruri" - - - - - - Tentative timpurii - - - - - - Declarația de completitudine a mecanicii cuantice și dezbaterile Bohr-Einstein - - - - - - Paradoxul EPR - - - - - - Teorema lui Bell - - - - - - Teoria variabilelor ascunse a lui Bohm - - - - - - Evoluțiile recente - - - 6.6 Paradoxul pisicii lui Schrödinger - - - - - - Origine și motivație - - - - - - Experimentul de gândire - - - - - - Interpretarea de la Copenhaga - - - - - - Aplicații și teste - - - - - - Extensii - - - 6.7 Interpretarea ansamblului (statistică) - - - - - - Înțelesul lui "ansamblu" și "sistem" - - - - - - Pisica lui Schrödinger - - - 6.8 Interpretarea multiplelor lumi - - - - - - Origine - - - - - - Dezvoltare - - - - - - Interpretarea colapsului funcției de undă - - - - - - Interpretarea nereală/reală - - - - - - Descrierea MWI 7 Stările cuantice conform lui Dirac - - - Definiție - - - Vectorii de stare - - - Operatori - - - - - - Operatorul hamiltonian - - - - - - Matricea densității - - - Ecuațiile timp-evoluție în imaginea interacțiunilor - - - - - - Evoluția în timp a stărilor - - - - - - Evoluția în timp a operatorilor - - - - - - Evoluția în timp a matricei de densitate - - - Valori așteptate - - - Utilizarea imaginii interacțiunilor - - - 7.1 Ecuația de undă Dirac - - - - - - Formularea matematică - - - - - - Interpretarea fizică - - - - - - - - - Identificarea observabilelor - - - - - - - - - Teoria găurilor - - - 7.2 Notația bra-ket în mecanica cuantică - - - - - - Introducere - - - - - - Utilizarea în mecanica cuantică 8 Corespondența cu mecanica clasică - - - Ecuații de câmp - - - Ecuații de undă - - - Teoria cuantică - - - 8.1 Ecuația de mișare a lui Heisenberg (Reprezentările Heisenberg, Schrödinger și Dirac) - - - - - - Reprezentarea Heisenberg - - - - - - Reprezentarea Schrödinger - - - - - - Reprezentarea de interacțiune (Dirac) - - - - - - Comparație a evoluției în toate imaginile/reprezentările - - - 8.2 Teorema Ehrenfest și limita clasică a mecanicii cuantice - - - 8.3 Principiul corespondenței - - - - - - Mecanica cuantică - - - 8.4 Aproximarea WKB - - - - - - Scurt istoric - - - - - - Metoda WKB - - - - - - Aplicarea la ecuația Schrödinger - - - - - - - - - Aproximarea departe de punctele de cotitură - - - - - - - - - Comportamentul în apropierea punctelor de cotitură - - - - - - - - - Condițiile de potrivire - - - - - - - - - Densitatea de probabilitate - - - 8.5 Teorema adiabatică - - - - - - Procesele diabatice vs. adiabatice - - - - - - Exemple de sisteme - - - - - - - - - Pendulul simplu - - - - - - - - - Oscilator armonic cuantic 9 Momentul unghiular și spinul - - - 9.1 Momentul unghiular - - - - - - Moment ungiular de spin, orbital, și total - - - - - - Cuantizarea - - - - - - Incertitudinea - - - - - - Momentul unghiular total ca generator de rotații - - - 9.2 Spin și matrice - - - - - - Numărul cuantic - - - - - - Fermioni și bozoni - - - - - - Teorema statisticii spinului - - - - - - Paritate - - - 9.3 Mecanica matriceală - - - - - - Epifanie la Helgoland - - - - - - Cele trei documente fundamentale - - - - - - Raționamentul lui Heisenberg - - - - - - Bazele mecanicii matriceale - - - 9.3.1 Particule cu spin în câmp magnetic: Rezonanța magnetică nucleară - - - - - - Teoria rezonanței magnetice nucleare - - - - - - - - - Spin nuclear și magneți - - - - - - - - - Valorile momentului unghiular de spin - - - - - - - - - Energia de spin într-un câmp magnetic - - - 9.3.2 Precesia spinului în câmp magnetic (Rezonanța paramagnetică a electronilor) - - - - - - Rezonanță paramagnetică a electronilor - - - - - - - - - Originea unui semnal EPR - - - 9.4 Cuplarea momentelor unghiulare - - - - - - Conservarea momentului unghiular - - - - - - Cuplarea spin-orbită - - - - - - - - - Cuplarea LS - - - - - - - - - Cuplarea jj - - - 9.5 Principiul de excluziune Pauli - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Principiul Pauli în teoria cuantică avansată - - - - - - Atomii și principiul Pauli - - - 9.6 Starea singlet și paradoxul EPR - - - - - - Istorie - - - - - - Exemple - - - - - - Reprezentări matematice - - - - - - Singleți și stări inseparate - - - 9.7 Teorema Bell - - - - - - Fundal istoric - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Importanța - - - - - - Realismul local - - - 9.8 Inegalitatea Bell - - - - - - Testarea prin experimente practice - - - - - - Două clase de inegalități Bell - - - - - - Provocări practice - - - - - - Aspecte metafizice - - - - - - Remarci generale 10 Materia cuantică - - - 10.1 Atomul de hidrogen - - - - - - Izotopi - - - - - - Ionul de hidrogen - - - - - - Descrierea clasică a eșuat - - - - - - Modelul Bohr-Sommerfeld - - - 10.2 Atomul de hidrogen în interpretarea de la Copenhaga - - - - - - Soluțiile ecuației lui Schrödinger - - - 10.3 Structura fină a hidrogenului - - - - - - Structura brută - - - - - - Corecții relativiste - - - - - - Atomul de hidrogen - - - - - - - - - Corecția relativistă pentru energia cinetică - - - 10.4 Interacția spin-orbită - - - - - - Energia unui moment magnetic - - - - - - - - - În solide - - - - - - Câmp electromagnetic oscilant - - - 10.5 Explicația cuantică a tabelului periodic al elementelor - - - - - - Grupe - - - - - - Blocuri - - - - - - Configurație electronică - - - - - - Învelișuri electronice - - - - - - - - - Razele atomice - - - - - - A doua versiune și dezvoltarea ulterioară - - - - - - Tabele cu structuri diferite - - - - - - - - - ADOMAH (2006) - - - - - - - - - Modelul tridimensional al fizicianului Timothy Stowe - - - 10.6 Structura moleculelor - - - - - - Istorie - - - - - - Structura electronilor - - - - - - - - - Modelul ondulatoriu - - - - - - - - - Legături de valență - - - - - - - - - Orbitale moleculare - - - - - - - - - Teoria funcțională a densității - - - - - - Dinamica chimică - - - - - - - - - Dinamica chimică adiabatică - - - - - - - - - Dinamica chimică non-adiabatică - - - 10.7 Condensat Bose-Einstein și condensat fermionic - - - - - - Condensat Bose-Einstein - - - - - - - - - Istorie - - - - - - - - - Cercetări curente - - - - - - Condensat fermionic - - - - - - - - - Superfluiditate - - - - - - - - - Superfluide fermionice - - - - - - - - - Crearea primelor condensate fermionice - - - 10.8 Gazul Fermi și gazul Bose - - - - - - Gazul Fermi - - - - - - - - - Descriere - - - - - - Gazul Bose - - - - - - - - - Introducere și exemple 11 Perturbații - - - Hamiltonieni aproximați - - - Aplicarea teoriei perturbației - - - - - - Limitări - - - - - - - - - Perturbații mari - - - - - - - - - Stările non-adiabatice - - - - - - - - - Computerizarea dificultăților - - - Teoria perturbației independente de timp - - - - - - Corecții de ordinul întâi - - - - - - Efectele degenerării - - - 11.1 Metode de aproximare pentru stări staționare - - - - - - Proprietăți ale stării staționare - - - 11.2 Efectul Stark - - - - - - Istorie - - - - - - Mecanism - - - - - - Teoria perturbării - - - - - - Efect stark limitat cuantic - - - 11.3 Teoria perturbației dependente de timp - - - - - - Metoda variației constantelor - - - - - - Teoria perturbației puternice - - - 11.4 Perturbația periodică: Regula de aur a lui Fermi - - - - - - Rata și derivarea acesteia - - - - - - - - - Derivarea în teoria perturbării dependente de timp - - - 11.5 Teoria dispersiei. Aproximarea Born - - - - - - Fundamente conceptuale - - - - - - - - - Ținte compuse și ecuații de interval - - - - - - În fizica teoretică - - - - - - Dispersia în mecanica cuantică a fotonului și a nucleelor - - - - - - Aproximarea Born - - - - - - - - - Aplicații - - - 11.6 Amplitudinea de împrăștiere - - - - - - Expansiunea undelor parțiale 12 Teoria cuantică a câmpului - - - Varietăți de abordări - - - - - - Abordări perturbative și non-perturbative - - - - - - TCC și gravitația - - - Definiție - - - - - - Dinamica - - - - - - Stări - - - - - - Câmpuri și radiații - - - Principii - - - - - - Câmpuri clasice și cuantice - - - 12.1 Electrodinamica cuantică - - - - - - Viziunea lui Feynman asupra electrodinamicii cuantice - - - - - - - - - Introducere - - - - - - Construcții de bază - - - - - - - - - Amplitudini de probabilitate - - - - - - - - - Propagatori - - - - - - - - - Renormalizarea în masă - - - - - - - - - Concluzii - - - 12.2 Efectul Zeeman - - - - - - Nomenclatură - - - - - - Prezentare teoretică - - - - - - Aplicații - - - - - - - - - Astrofizică - - - - - - - - - Răcirea laserului - - - - - - - - - Energia Zeeman mediată de cuplare a spinului și mișcări orbitale - - - 12.3 Efectul Aharonov-Bohm - - - - - - Semnificație - - - - - - Potențiale vs. câmpuri - - - - - - Acțiune globală vs. forțe locale - - - - - - Localitatea efectelor electromagnetice - - - 12.4 Cuantizarea fluxului magnetic - - - 12.5 Filosofia macrorealismului și SQUID - - - - - - Inegalitatea LeggettGarg - - - - - - - - - Încălcări experimentale - - - - - - SQUID 13 Modelul standard - - - Particule elementare - - - - - - Fermioni - - - - - - - - - Cuarci - - - - - - - - - Leptoni - - - - - - Bosoni - - - - - - Particule ipotetice - - - Particule compuse - - - - - - Hadroni - - - - - - Barioni - - - - - - Mezoni - - - - - - Nuclee atomice - - - - - - Atomi - - - - - - Molecule - - - Substanțe condensate - - - Alte particule - - - Clasificare după viteză - - - 13.1 Extensii ale Modelului Standard - - - - - - Marea unificare - - - - - - Supersimetria - - - - - - Teoria corzilor - - - - - - Teoria preonilor - - - 13.2 Cromodinamica cuantică - - - - - - Teorie - - - - - - - - - Unele definiții - - - - - - - - - Observații suplimentare: dualitatea - - - - - - - - - Grupuri de simetrie - - - - - - - - - Lagrangieni - - - - - - - - - Câmpuri - - - - - - - - - - - - Dinamica - - - - - - - - - - - - Confinarea și legea zonală 14 Gravitația cuantică - - - Prezentare generală - - - Mecanica cuantică și relativitatea generală - - - - - - Graviton - - - - - - Dilaton - - - - - - Nonrenormalizabilitatea gravitației - - - - - - Gravitația cuantică ca o teorie eficientă a câmpului - - - - - - Dependența spațiu-timpului de fundal - - - - - - Teoria corzilor - - - - - - - - - Teorii independente de fundal - - - - - - Gravitația cuantică semi-clasică - - - - - - Problema timpului - - - Teorii candidate - - - - - - Teoria corzilor - - - - - - Gravitația cuantică în bucle - - - - - - Alte abordări - - - Teste experimentale - - - 14.1 Gravitația cuantică în bucle - - - - - - Istorie - - - - - - Covarianța generală și independență de fundal - - - - - - Limita semiclasică - - - - - - - - - Ce este limita semiclastică? - - - - - - - - - De ce GCB nu ar avea relativitatea generală ca limită semiclasică? - - - - - - - - - Dificultăți la verificarea limitei semiclasice a GCB - - - - - - - - - Progresul în demonstrarea GCB are limita semiclastică corectă - - - - - - Aplicații fizice ale GCB - - - - - - - - - Entropia găurii negre - - - - - - - - - Radiația Hawking în GCB - - - - - - - - - Stea Planck - - - - - - - - - Cosmologică cuantică în bucle - - - - - - - - - Fenomenologia GCB - - - - - - - - - Amplitudini de împrăștiere independente de fundal - - - - - - Gravitoni, teoria corzilor, supersimetrie, dimensiuni suplimentare în GCB - - - - - - GCB și programele de cercetare aferente - - - - - - Probleme și comparații cu abordări alternative - - - 14.2 Teoria corzilor - - - - - - Fundamente - - - - - - - - - Corzi - - - - - - - - - Dimensiuni suplimentare - - - - - - - - - Dualitatile - - - - - - - - - Brane - - - - - - Teoria-M - - - - - - - - - Unificarea teoriilor supercorzilor - - - - - - - - - Teoria matriceală - - - - - - Găuri negre - - - - - - - - - Formula Bekenstein-Hawking - - - - - - - - - Derivarea în cadrul teoriei corzilor - - - - - - Corespondența AdS/CFT - - - - - - - - - Prezentare generală a corespondenței - - - - - - - - - Aplicații pentru gravitația cuantică - - - - - - Fenomenologie - - - - - - - - - Cosmologie - - - - - - Istorie - - - - - - - - - Rezultatele inițiale - - - - - - - - - Prima revoluție a supercorzilor - - - - - - - - - A doua revoluție a supercorzilor - - - - - - Critici - - - - - - - - - Numărul de soluții - - - - - - - - - Independența de fundal - - - - - - - - - Sociologia științei - - - 14.3 Teoria finală - - - - - - Antecedente istorice - - - - - - - - - De la Grecia antică la Einstein - - - - - - - - - Secolul al XX-lea și interacțiunile nucleare - - - - - - Fizica modernă - - - - - - - - - Secvența convențională a teoriilor - - - - - - - - - Teoria corzilor și teoria M - - - - - - - - - Gravitația cuantică în bucle - - - - - - - - - Alte încercări - - - - - - - - - Starea actuală - - - - - - Filosofia - - - - - - Argumente împotrivă - - - - - - - - - Teorema lui Gödel despre incompletență - - - - - - - - - Limitele fundamentale în precizie - - - - - - - - - Lipsa legilor fundamentale - - - - - - - - - Număr infinit de straturi de ceapă - - - - - - - - - Imposibilitatea calculului 15 Filosofia și interpretările mecanicii cuantice - - - Implicații filosofice - - - 15.1 Interpretări ale mecanicii cuantice - - - - - - Istoria interpretărilor - - - - - - Natura interpretării - - - - - - Provocări ale interpretărilor - - - - - - Pe scurt - - - - - - - - - Clasificarea adoptată de Einstein - - - - - - - - - Interpretarea de la Copenhaga - - - - - - - - - Multe lumi - - - - - - - - - Istorii consistente - - - - - - - - - Interpretarea de ansamblu - - - - - - - - - Teoria De Broglie-Bohm - - - - - - - - - Mecanica cuantică relațională - - - - - - - - - Interpretare tranzacțională - - - - - - - - - Mecanica stocastică - - - - - - - - - Teorii ale colapsului obiectiv - - - - - - - - - Conștiința cauzează colapsul (interpretarea von Neumann-Wigner) - - - - - - - - - Multe minți - - - - - - - - - Logica cuantică - - - - - - - - - Teoria informației cuantice - - - - - - - - - Interpretări modale ale teoriei cuantice - - - - - - - - - Teorii temporal simetrice - - - - - - - - - Teoriile ramificării spațiu-timpului - - - - - - - - - Alte interpretări - - - - - - Comparație - - - 15.2 Măsurători în mecanica cuantică - - - - - - Rezumat calitativ - - - - - - Cantități măsurabile ("observabile") ca operatori - - - - - - Probabilitățile de măsurare și colapsul funcțiilor de undă - - - - - - - - - Spectru discret, nondegenerat - - - - - - - - - Spectru continuu, nedegenerat - - - - - - - - - Spectre degenerate - - - 15.3 Matricea de densitate - - - - - - Stări pure și mixte - - - - - - Exemple de aplicații - - - 15.4 Interpretarea Von NeumannWigner - - - - - - Observația în mecanica cuantică - - - - - - Interpretarea - - - - - - Obiecții față de interpretare - - - - - - - - - Acceptarea - - - - - - - - - - - - Opinii ale pionierilor mecanicii cuantice 16 Perspective în mecanica cuantică - - - 16.1 Probleme rezolvate recent în fizică - - - 16.2 Probleme nerezolvate în fizică - - - 16.2.1 Fizica generală și mecanica cuantică - - - 16.2.2 Gravitația cuantică - - - 16.2.3 Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte - - - 16.2.4 Fizica nucleară - - - 16.2.5 Fizica atomică, moleculară și optică - - - 16.2.6 Fizica plasmei Referințe Despre autor - - - Nicolae Sfetcu - - - - - - De același autor - - - - - - Contact Editura - - - MultiMedia Publishing -/- . (shrink)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  14.  29
    Schimbări climatice - Încălzirea globală.Nicolae Sfetcu - 2018 - Drobeta Turnu Severin, Romania: MultiMedia Publishing.
    Previzualizare carte -/- Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică (...), cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente nu fie amenințată, și dezvoltarea economică poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este "este extrem de probabil ca influența omului fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta oatenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. -/- CUPRINS: -/- Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark  
  15.  35
    Știința - Filosofia științei.Nicolae Sfetcu (ed.) - 2018 - Drobeta Turnu Severin, Romania: MultiMedia Publishing.
    Previzualizare carte -/- Cartea explorează principalele teme și teorii ale științei și filozofiei contemporane a științei, evidențiind întrebările fascinante și provocatoare actuale din știință în generală și filosofia (...) științei, cu accent pe metodele științifice. O mare parte din înțelegerea noastră provine din cercetarea fundamentală bazată pe curiozitate. Acest lucru duce la opțiuni pentru progres tehnologic care nu au fost planificate sau, uneori, nici măcar imaginate. Investigaţia ştiinţifică este cea care corespunde metodei ştiinţifice, un proces al cărui scop este evaluarea cunoştinţelor empirice. În sens mai larg, cuvântul ştiinţă deseori descrie orice domeniu de studiu sistematic sau cunoştinţele căpătate în urma acestui studiu. Filosofia științei caută o înțelegere profundă a ceea ce înseamnă această metodologie care stă la baza cercetării, și dacă cunoașterea obținută este sau nu reală. Subiectele abordate includ informații generale despre știință (comunitatea științifică, practica științifică, cunoașterea științifică, fenomene științifice), istoria științei (istoria fizicii în particular, filosofia naturală, revoluția științifică), clasificări științifice (taxonomii, clasificarea în matematică, fizică și biologie), cercetarea științifică (instrumente științifice, argumente, literatura științifică, etica în cercetare), teorii științifice (legi științifice), filosofia științei (școli de gândire, limitările cognitive, filosofia fizicii, filosofia spațiului și timpului, filosofia tehnologiei, filosofia inteligenței artificiale), metode științifice acceptate în filosofia științei (modelarea științifică, raţionamentul inductiv, predicţii, problema demarcației, falsificabilitatea, pseudoștiința). -/- CUPRINS: -/- 1. Știința - - - Ce este ştiinţa? - - - Metode științifice - - - - - - Matematica și științele formale - - - Comunitatea științifică - - - - - - Ramuri și domenii - - - - - - Instituţii - - - - - - Literatura - - - Practica științifică - - - - - - Cercetarea fundamentală și aplicată - - - - - - Cercetarea în practică - - - - - - Impactul practic al cercetării științifice - - - - - - Femeile în știință - - - - - - Politica științei - - - - - - Perspectivele media - - - - - - Utilizarea politică - - - - - - Știința și publicul - - - Filosofia ştiinţei - - - - - - Certitudine și știință - - - - - - Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă - - - Clasificarea ştiinţelor - - - Cunoașterea științifică - - - - - - Definirea cunoaşterii în filosofie - - - - - - Comunicarea cunoașterii - - - - - - Cunoașterea situată - - - - - - Cunoașterea parțială - - - - - - Cunoașterea științifică - - - - - - Semnificația religioasă a cunoașterii - - - - - - - - - Ca o măsură de religiozității (în sociologia religiei) - - - Fenomene științifice - - - - - - Folosirea filosofică modernă - - - - - - Științific - - - - - - Mecanic - - - - - - Grup și social - - - Știința și tehnologia - - - - - - Știință, inginerie și tehnologie - - - Știința și arta - - - Știința și religia - - - - - - Perspective - - - - - - Perspective ale comunității științifice - - - Critici ale științei - - - - - - Critici filosofice - - - - - - - - - Epistemologia - - - - - - - - - Prejudecăți cognitive și de publicare în cadrul științei - - - - - - - - - Reproductibilitatea - - - - - - - - - Etica 2. Istoria științei - - - Culturile timpurii - - - - - - Africa - - - - - - Orientul Apropiat timpuriu - - - - - - Antichitatea greco-romană - - - - - - India - - - - - - China - - - În Evul Mediu - - - - - - Imperiul Bizantin - - - - - - Lumea islamică - - - - - - Europa de Vest - - - Impactul științei în Europa - - - - - - Epoca iluminării - - - - - - Romantismul în știință - - - Istoria fizicii - - - - - - Fizica în antichitate - - - - - - Fizica în Evul Mediu - - - - - - Fizica în sec. XVI-VIII - - - - - - Fizica în sec. XIX - - - - - - Fizica în sec. XX - - - - - - Știința modernă - - - - - - - - - Stiințele naturii - - - - - - - - - - - - Fizică - - - - - - - - - - - - Chimie - - - - - - - - - - - - Geologie - - - - - - - - - - - - Astronomie - - - - - - - - - - - - Biologie și medicină - - - - - - - - - - - - Ecologie - - - - - - - - - Stiințele sociale - - - - - - - - - - - - Politologia - - - - - - - - - - - - Lingvistica - - - - - - - - - - - - Economia - - - - - - - - - - - - Psihologia - - - - - - - - - - - - Sociologia - - - - - - - - - - - - Antropologia - - - - - - - - - Discipline emergente - - - - - - Disciplină academică - - - - - - - - - Teorii și sociologia istoriei științei - - - - - - - - - Situația multor inovatori științifici - - - Filosofia naturală - - - - - - Originea și evoluția termenului - - - - - - Domeniul de aplicare al filosofiei naturale - - - - - - Ramurile și conținutul filosofiei naturale - - - Revoluția științifică - - - - - - Introducere - - - - - - - - - Semnificaţie - - - - - - Metoda științifică - - - - - - - - - Empirism - - - - - - - - - Știința baconiană - - - - - - - - - Experimentarea științifică - - - - - - - - - Matematizarea - - - - - - - - - Filosofia mecanică - - - - - - - - - Instituţionalizarea - - - - - - Noi idei - - - - - - - - - Astronomie - - - - - - - - - - - - Heliocentrism - - - - - - - - - - - - Gravitația 3. Clasificări științifice - - - Discipline ştiinţifice - - - - - - Ştiințele naturii - - - - - - - - - Ştiinţele fizice - - - - - - - - - - - - Fizica - - - - - - - - - - - - Chimia - - - - - - - - - - - - Ştiinţa Pământului - - - - - - - - - - - - Ecologie - - - - - - - - - - - - Oceanografie - - - - - - - - - - - - Geologie - - - - - - - - - - - - Meteorologie - - - - - - - - - - - - Știința spațială sau astronomia - - - - - - - - - Știința vieții - - - - - - - - - - - - Biologie - - - - - - - - - - - - Zoologie - - - - - - - - - - - - Biologie umana - - - - - - - - - - - - Botanică - - - - - - Stiintele sociale - - - - - - Științele formale - - - - - - - - - Teoria deciziei - - - - - - - - - Logica - - - - - - - - - Matematica - - - - - - - - - Statistica - - - - - - - - - Teoria sistemelor - - - - - - - - - Informatica teoretică - - - - - - Stiința aplicată - - - Taxonomii - - - - - - Aplicații - - - - - - Istorie - - - - - - Utilizarea taxonomiilor în diverse discipline - - - - - - - - - Taxonomii în ingineria software - - - - - - - - - - - - Taxonomiile de testare software - - - - - - - - - Taxonomii în publicarea cercetărilor - - - - - - Relațiile este-un și are-un - - - Matematica - - - Fizica - - - - - - Istorie - - - - - - - - - Astronomia antică - - - - - - - - - Filosofia naturală - - - - - - - - - Fizica în lumea islamică medievală - - - - - - - - - Fizica clasică - - - - - - - - - Fizica modernă - - - - - - Fizica și filosofia - - - - - - Teorii de bază în fizică - - - - - - - - - Fizica clasică - - - - - - - - - Fizica modernă - - - - - - - - - Diferența între fizica clasică și fizica modernă - - - - - - Cercetarea în fizică - - - - - - - - - Metode științifice - - - - - - - - - Teorie și experiment - - - - - - Domenii de aplicare și obiective - - - - - - - - - Domenii de cercetare - - - - - - - - - Direcții de dezvoltare - - - - - - - - - Direcții actuale de cercetare - - - - - - Ramuri ale fizicii - - - - - - - - - Mecanica clasică - - - - - - - - - Termodinamica si mecanica statistică - - - - - - - - - Electromagnetismul - - - - - - - - - Relativitatea - - - - - - - - - Mecanica cuantică - - - - - - - - - Domenii interdisciplinare - - - Clasificarea biologică - - - - - - Definiție - - - - - - Tipuri biologice - - - - - - Clasări taxonomice - - - Evoluția - - - - - - Mecanisme - - - - - - - - - Selecția naturală - - - - - - - - - Mutația favorizantă - - - - - - - - - Deriva genetică - - - - - - - - - Auto-stopul genetic - - - - - - - - - Fluxul de gene - - - Cosmologia - - - - - - Discipline - - - - - - - - - Cosmologie fizică - - - - - - - - - Cosmologia religioasă sau mitologică - - - - - - - - - Cosmologia filosofică 4. Cercetarea - - - Definiții - - - Forme de cercetare - - - Cercetarea științifică - - - Metoda istorică - - - Pași în cercetare - - - Metode de cercetare - - - - - - Controverse privind metoda de cercetare - - - Etica cercetării - - - Probleme în cercetare - - - - - - Metode de cercetare - - - - - - Lingvism - - - - - - Publicarea recenziilor - - - - - - Influența mișcării de acces deschis - - - - - - Perspective viitoare - - - Instrumente științifice - - - - - - Istorie - - - - - - Domeniu - - - - - - Era digitală - - - Investigații - - - - - - Surse clasice - - - - - - - - - Deducția - - - - - - - - - Inducţia - - - - - - - - - Abducția - - - - - - Investigaţii criminale - - - Declarații - - - - - - Declarația ca o entitate abstractă - - - Argumente - - - - - - Formal și informal - - - - - - Tipuri standard - - - - - - - - - Argumente deductive - - - - - - - - - Argumente inductive - - - Extragerea cunoașterii - - - - - - Privire de ansamblu - - - - - - Exemple - - - - - - - - - Legarea entităților - - - - - - - - - Baze de date relaționale RDF - - - - - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - - - - - - - 1:1 Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - - - - - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - - - - - - - XML - - - - - - - - - Metode/Instrumente - - - - - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - - - - - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - - - - - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - - - - - - - Învățarea ontologiei - - - - - - - - - Adnotare semantică - - - - - - - - - Instrumente - - - - - - Descoperirea de cunoștințe - - - Literatura științifică - - - - - - Tipuri de publicații științifice - - - - - - Articole științifice - - - - - - - - - Preparare - - - - - - - - - Comunicarea clară și factorul de impact - - - - - - - - - Structura și stilul - - - - - - Evaluarea colegilor - - - - - - Etica - - - Etica în cercetare - - - - - - Coduri și politici pentru etica cercetării 5. Teorii științifice - - - Teorii - - - Teorii științifice - - - - - - Caracteristici - - - - - - - - - Criterii esențiale - - - - - - - - - Alte criterii - - - - - - - - - Definiții ale organizațiilor științifice - - - - - - Structura teoriilor științifice - - - - - - Formarea - - - - - - Revizuirea și îmbunătățirea - - - - - - - - - Unificarea - - - - - - - - - Exemplu: Relativitatea - - - - - - Teorii și legi - - - - - - Despre teorii - - - - - - - - - Teoriile ca axiome - - - - - - - - - Teoriile ca modele - - - - - - - - - - - - Diferențele dintre teorie și model - - - - - - - - - Presupuneri în formularea teoriilor - - - - - - Descrieri - - - - - - - - - Karl Popper - - - - - - - - - Analogii și metafore - - - - - - În fizică - - - Legi științifice 6. Filosofia științei - - - Introducere - - - - - - Definirea științei - - - - - - Explicația științifică - - - - - - Justificarea științei - - - - - - Observație inseparabilă de teorie - - - - - - Scopul științei - - - - - - Valori și știință - - - Istoria - - - - - - Pre-modernă - - - - - - Modernă - - - - - - Pozitivismul logic - - - - - - Thomas Kuhn - - - Abordări curente - - - - - - Ipoteze axiomatice - - - - - - Coerentism - - - - - - Orice e bun - - - - - - Sociologia cunoașterii științifice - - - - - - Filosofia continentală - - - Alte subiecte - - - - - - Reductionism - - - - - - Responsabilitatea socială - - - Filosofia științelor particulare - - - - - - Filosofia statisticii - - - - - - Filosofia matematicii - - - - - - Filosofia fizicii - - - - - - Filosofia chimiei - - - - - - Filosofia științei Pământului - - - - - - Filosofia biologiei - - - - - - Filosofia medicinei - - - - - - Filosofia psihologiei - - - - - - Filosofia psihiatriei - - - - - - Filosofia economiei - - - - - - Filosofia științelor sociale - - - Școli de gândire în filosofia științei - - - - - - Certitudine și știință - - - - - - Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă - - - Limitările cognitive filosofice - - - - - - Colin McGinn - - - - - - Friedrich Hayek - - - - - - John Tyndall - - - - - - Noam Chomsky - - - - - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - - - - - Noi misterieni - - - Filosofia fizicii - - - - - - Filosofia spațiului și timpului - - - - - - - - - Timp - - - - - - - - - Călătoria în timp - - - - - - - - - Spaţiu - - - - - - Filosofia mecanicii cuantice - - - - - - - - - Interpretarea Everett - - - - - - - - - Principiul incertitudinii - - - Filosofia inteligenței artificiale - - - - - - Poate o mașină aibă o inteligență generală? - - - - - - - - - Inteligența - - - - - - - - - - - - Testul Turing - - - - - - - - - - - - Definirea agentului inteligent - - - - - - - - - Argumente o mașină poate avea inteligență generală - - - - - - - - - - - - Creierul poate fi simulat - - - - - - - - - - - - Gândirea umană este procesarea simbolurilor - - - - - - - - - - - - Argumente împotriva procesării simbolurilor - - - - - - - - - - - - Argumente anti-mecanistice gödeliene - - - - - - - - - - - - Dreyfus: primatul abilităților inconștiente - - - - - - Poate o mașină aibă minte, conștiință și stări mentale? - - - - - - - - - Conștiință, minte, stări mentale, înțeles - - - - - - - - - Argumente un computer nu poate avea minte și stări mentale - - - - - - - - - - - - Camera chineză a lui Searle - - - - - - - - - - - - Argumente înrudite: moara lui Leibniz, schimbul de telefon a lui Davis, națiunea chineză a lui Block și Blockhead - - - - - - - - - - - - Răspunsuri la camera chineză - - - Filosofia spațiului și timpului - - - - - - Abordări antice și medievale - - - - - - Realism și anti-realism - - - - - - Absolutism și relaționalism - - - - - - - - - Leibniz și Newton - - - - - - - - - Mach - - - - - - - - - Einstein - - - - - - Convenţionalism - - - - - - Structura spațiu-timpului - - - - - - - - - Relativitatea simultaneității - - - - - - - - - Invarianță vs. covarianță - - - - - - - - - Cadre istorice - - - - - - - - - Găuri - - - - - - Direcția timpului - - - - - - - - - Soluție de cauzalitate - - - - - - - - - Soluție termodinamică - - - - - - - - - Soluții legice - - - - - - Flux temporal - - - - - - Dualități - - - - - - Presentismul și eternismul - - - - - - Endurantismul și perdurantismul - - - Filosofia tehnologiei - - - - - - Istorie - - - - - - - - - Filosofia greacă - - - - - - - - - Secolul al 19-lea - - - - - - - - - Secolul 20 - - - - - - - - - Filosofia contemporană - - - - - - - - - Tehnologie și neutralitate - - - Emergența - - - - - - În filosofie - - - - - - - - - Definiții 7. Metode științifice - - - Istorie - - - Prezentare generală - - - - - - Procesul - - - - - - - - - Formularea unei întrebări - - - - - - - - - Ipoteza - - - - - - - - - Predicția - - - - - - - - - Testarea - - - - - - - - - Analiza - - - - - - Exemplu ADN-ului - - - - - - Alte componente - - - - - - - - - Replicarea - - - - - - - - - Examinarea externă - - - - - - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - - Investigații științifice - - - - - - Proprietățile cercetării științifice - - - - - - Credințe și prejudecăți - - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - - Elemente ale metodei științifice - - - - - - Caracterizări - - - - - - Incertitudine - - - - - - Definire - - - - - - Caracterizări ale ADN - - - - - - Un alt exemplu: precesiunea lui Mercur - - - - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - - - - - - - Ipoteza ADN - - - - - - Predicții din ipoteze - - - - - - - - - Predicții ADN - - - - - - - - - Un alt exemplu: relativitatea generală - - - - - - Experimente - - - - - - - - - Experimente ADN - - - - - - Evaluare și îmbunătățire - - - - - - - - - Iterații ADN - - - - - - Confirmarea - - - Modele de cercetare științifică - - - - - - Modelul clasic - - - - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - - - - Modelul pragmatic - - - Știința sistemelor complexe - - - Comunicarea și comunitatea - - - - - - Evaluarea colegială (inter pares) - - - - - - Documentarea și replicarea - - - - - - Arhivarea - - - - - - Partajarea datelor - - - - - - Limitări - - - - - - Dimensiunile practicii - - - Filosofia și sociologia științei - - - - - - Rolul hazardului în descoperire - - - Relația cu matematica - - - - - - Relația cu statistica - - - - - - Logica argumentării științifice - - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - - - - Observaţia - - - - - - Ipoteza - - - - - - Predicţia - - - - - - Verificarea - - - - - - Evaluarea - - - - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Modelarea științifică - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Elementele fundamentale ale modelării științifice - - - - - - - - - Modelarea ca înlocuitor pentru măsurarea și experimentarea directă - - - - - - - - - Simularea - - - - - - - - - Structura - - - - - - - - - Sisteme - - - - - - - - - Generarea unui model - - - - - - - - - Evaluarea unui model - - - - - - - - - Vizualizarea - - - Raţionamentul inductiv - - - - - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - - - - - Critici - - - - - - - - - Prejudecăţi - - - - - - Tipuri de raționament inductiv - - - - - - - - - Generalizare - - - - - - - - - Silogismul statistic - - - - - - - - - Inducția simplă - - - - - - - - - Argumentul din analogie - - - - - - - - - Inferența cauzală - - - - - - - - - Predicția - - - - - - Inferența bayesiană - - - - - - Inferența inductivă - - - Măsurători - - - - - - Analiza dimensională - - - Referinţe - - - - - - Etimologie și semnificații - - - - - - Semantică - - - - - - - - - Sens - - - - - - - - - Referent absent - - - - - - - - - Semnul lingvistic - - - - - - Informatică - - - - - - Biblioteci și știința informației - - - - - - Psihologie - - - - - - Școala - - - - - - Lege - - - - - - Artă - - - Date - - - - - - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - - - - - - În alte domenii - - - Baze de date guvernamentale - - - - - - Uniunea Europeană - - - Metadate - - - - - - Definiție - - - Statistici - - - - - - Domeniu - - - - - - - - - Statistica matematică - - - - - - - - - Prezentare generală - - - Predicţii - - - - - - Predicţii informale pe bază de ipoteze - - - - - - Sondaje de opinie - - - - - - Statistici - - - - - - Supranaturalul (profeţii) - - - - - - Predicţia în ştiinţă - - - - - - Finanţe - - - Problema demarcației - - - - - - Știința greacă antică - - - - - - Pozitivismul logic - - - - - - Falsificabilitatea - - - - - - Postpozitivismul - - - - - - Feyerabend și Lakatos - - - - - - Thagard - - - - - - Unele perspective ale istoricilor - - - - - - Laudan - - - - - - Semnificaţie - - - Falsificabilitatea - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Falsificarea naivă - - - - - - - - - Două tipuri de declarații: observaționale și categorice - - - - - - - - - Inferența categorică inductivă - - - - - - - - - - - - Falsificarea deductivă - - - - - - Falsificaționism - - - - - - Criteriul de demarcare - - - - - - - - - Verificaționism - - - - - - - - - Utilizarea în instanțe judecătorești - - - - - - Critici - - - - - - - - - Filosofi contemporani - - - - - - - - - Kuhn și Lakatos - - - - - - - - - Feyerabend - - - - - - - - - Sokal și Bricmont - - - - - - - - - Economie - - - - - - - - - Evoluţie - - - - - - - - - Creaționismul biblic - - - - - - - - - Istoricism - - - - - - - - - Matematică - - - - - - Citate - - - Științe marginale - - - - - - Descriere - - - - - - Exemple - - - - - - - - - Istoric - - - - - - - - - Teorii contemporane - - - - - - - - - Științe marginale acceptate ulterior ca științele prncipale - - - - - - Opinii - - - - - - - - - Controverse - - - Pseudoștiința - - - - - - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - - - - - - - - Metodologie ştiinţifică - - - - - - - - - Falsificabilitatea - - - - - - - - - Normele Merton - - - - - - - - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - - - - - - - - Critica termenului - - - - - - Identificarea pseudoştiinţei - - - - - - - - - Concepte - - - - - - - - - Utilizarea unor revendicări vagi, exagerate sau netestabile - - - - - - - - - Supra-încrederea mai degrabă în confirmare decât în respingere - - - - - - - - - Lipsa de deschidere pentru testare de către alți experți - - - - - - - - - Lipsa progresului - - - - - - - - - Personalizarea problemelor - - - - - - - - - Utilizarea limbajului înșelător - - - - - - Granițele dintre știință și pseudoștiință - - - Ştiinţa patologică Referințe Despre autor - - - Nicolae Sfetcu - - - - - - De același autor - - - - - - Contact Editura - - - MultiMedia Publishing. (shrink)
    Download  
    Translate
     
     
    Export citation  
     
    Bookmark