Cet article se propose de tracer les liens théoriques qu’entretiennent l’intelligence artificielle et certaines traditions philosophiques à propos de l’ontologie, du langage, et de l’esprit. On tâchera de mettre en perspective ce en quoi l’intelligence artificielle contemporaine hérite, poursuit, et renouvelle de façon pratique des problématiques anciennes concernant les caractéristiques de l’intelligence humaine et la représentation des connaissances. En introduisant les ontologies informatiques, on cherchera à présenter l’importance des sciences humaines aujourd’hui pour la recherche en intelligence artificielle, tout en (...) soulignant le dialogue permanent que celle-ci a pu entretenir avec la philosophie à travers l’histoire. On conclura en défendant l’intérêt de ces outils pour l’interdisciplinarité des sciences. (shrink)

David Chalmers a récemment soutenu que la réalité virtuelle est réelle, plutôt que fictionnelle. Dans cet article, j’examine les implications ontologiques de ce « réalisme virtuel ». Comme je le suggère, cette position s’associe naturellement à une ontologie algorithmique, qui identifie les objets virtuels à des structures de données comprises de manière fonctionnelle. Je présente ensuite plusieurs objections à cette ontologie algorithmique. Tant que celles-ci ne sont pas réglées, la question de l’identité des mondes et des objets virtuels (...) reste encore en suspens. (shrink)

The book aims to examine how a Trinitarian Theism can be formulated through the elaboration of a Relational Ontology and a Trinitarian Metaphysics, in the context of a hyperphatic epistemology. This metaphysics has been proposed by some supporters of the so-called Open Theism as a solution to the numerous dilemmas of Classical Theism. The hypothesis they support is that the Trinitarian nature of God, reflected in a world of multiplicity, relationality, substance and relations, demands that we think of God (...) as dynamic, internally multiple and relational. However, if the expression «God is love» – understood as the formula of the Trinity – is the key to a new theism, it leaves a problem open: how can it be translated philosophically? The research develops on two different levels: first, it assesses whether the expression should be translated into the Trinitarian paradigm, and the aporias it generates; secondly, it tries to assess whether this paradigm (eminently relational) has a correspondence in ontology: is there a satisfactory Relational Metaphysics already available? The suspicion is that such Trinitarian-Relational Ontology, invoked by many as a solution to the incongruities of classical theism, has yet to be formulated in a satisfactorily manner, despite the existence of various attempts to formulate Relational Ontologies. In order to provide an evaluation of all these attempts and to outline some possible new perspectives, the thesis consists of five chapters. It is the aim of the present dissertation to evaluate such attempts, and to outline some possible new solutions. In the chapters some points have been established: 1. there must be at least one irreducible real relation (non-reductionist realism); 2. the relation must be equally fundamental to the substance: this means that it is both external and internal; 3. this relation must be able to account for contingent causality; 4. holism is a plausible position; 5. the Trinity is a good theistic model of the divine, apophatic but rational. The last chapter then returns to ontological questions: several Relational Ontologies are examined – including ontic structural realism and process (or eventist) ontology – together with their applications in philosophy of religion (e.g.: the Relational God, Process Trinitarianism, the Entangled God). This assessment shows how all these ontologies postulate real transcendental relations (subsistent relations), inside the substances or inside the powers, inside the tropes or the structures, describing them as monads or processes (or actual occasions). These relations are the same we need to describe the Trinity. Therefore, they are either possible for both domains – ontology and theology – or they are both impossible. It has been opted for the second conclusion. But they are both impossible and inevitable: the fundamental entities of the world and their interactions (causation) must be described as real transcendental relations because each ontology transforms entities or relations into real transcendental relationships at some point. Thus, neither relationalism nor substantialism are convincing: from the fall of these two dogmas (or, rather, from the fall of their naive interpretations) we can realise that the fundamental reality is something that lies between processism (relationalism) and substantialism. It is impossible to completely substitute the notion of substance with the notion of event, process, structure or relation, both in speaking of God and in speaking about the entities of fundamental ontology. Neither monism nor pluralism can be affirmed in their pure forms. The hypothesis proposed, then, is that the notion of gunk-junk is the only one that can translate the relationality hitherto sought in an ontological model. The central part of the chapter describes the merits and defects of an eventist-infinitive ontology (EIO) based on the concept of gunk, and its potentiality to generate new theistic accounts. Through the notion of infinityings it seems to be possible to find some solutions for the questions left open by the causal relation, and therefore to defend at least the existence of one relation (external and internal). Each fundamental entity is described, in this ontology, through four transcendentals: ‘entity’, ‘relation’, ‘unity’ and ‘multiplicity’. The co-primarity between substance and relations (borrowed from the notion of relatio subsistens) differentiates EIO from the process philosophies precisely because it does not pretend to eliminate the substantial principle, or the category of substance, but wants to think of it with the transcendental of relationality. Of course, EIO poses a challenge to the role, the method and the explicative capacity of metaphysics, because what we can state of the fundamental reality is antinomic. EIO tries to assume the antinomy as a result, to make it the basis of a kind of apophatic ontology. If our best ontology is gunky, then it is possible to confirm what has been said in chap. 4: the ‘how’ of individual substances is unknown to us at least as much as the ‘how’ of God. Even in the world we have the mystery of a distinction that is not division. However, the convergence of these antinomies can find an ultimate explanation in a theistic metaphysics (EIM): God creates inside of Himself and his Trinitarian substance is “contracted” into the worldly entities. They are made contingent and ontologically different by this self-limitation, but it is still the infinity of God that makes space in Himself for something new, even though He is totally present in every entity. It is not absurd to think that the substances of the world keep track of the divine nature, even in His “contraction”. Among the characteristics of the divine nature that each created entity maintains we have the subsistent relationality, the pericoretic indwelling (the infinite gunk-junk), the fact of being always one-and-many. If EIO and EIM are accepted as a good compromise between relationalism and substantialism, even in their apophaticity, then, on this basis, a Trinitarian Philosophy is possible. The picture of reality that emerges represents the world as multiple, substantial, contingent and intrinsically relational, forcing us to postulate the transcendental of relationality and multiplicity. Such transcendental leads us to think of the world and God (and their relations) in a Trinitarian way – With the necessary acknowledgement that this is a reasonable but apophatic discourse. (shrink)

Part 1 of this exchange consists in a critique by Smith of Searle’s The Construction of Social Reality focusing on Searle’s use of the formula ‘X counts as Y in context C’. Smith argues that this formula works well for social objects such as dollar bills and presidents where the corresponding X terms (pieces of paper, human beings) are easy to identify. In cases such as debts and prices and money in a banks computers, however, the formula fails, because these (...) are cases of what he calls ‘free-standing Y terms’, since there is here no X which can count as the corresponding Y. In his response in Part 2, Searle argues that Smith’s critique rests on three misunderstandings: 1. in wrongly presupposing that Searle is trying to analyze the nature of what he calls “social objects”, rather than of social facts; 2. in thinking that the counts as formula is intended as a definition, rather than as a mere mnemonic; and 3. in neglecting the naturalism of Searle’s account. (shrink)

Dieses Buch betritt Neuland. Es ist eine Einführung in das neue Gebiet der angewandten Ontologie, jenem multidisziplinären Arbeitsgebiet, in dem Philosophen gemeinsam mit Informatikern und Vertretern der jeweils thematischen Wissenschaftsbereiche, in unserem Fall mit Biologen und Medizinern, daran arbeiten, wissenschaftliches Wissen informationstechnisch zu repräsentieren. Es zeigt, wie Philosophie eine praktische Anwendung findet, die von zunehmender Wichtigkeit nicht nur in den heutigen Lebenswissenschaften ist. Und so richtet sich dieses Buch an Philosophen, aber auch an interessierte Biologen, Mediziner und Informatiker.

La meccanica quantistica è una delle più grandi conquiste intellettuali del xx secolo. Le sue leggiregolano il mondo atomico e subatomico e si riverberano su una miriade di fenomeni del mondomacroscopico, dalla formazione dei cristalli alla superconduttività, dalle proprietà dei fluidi a bassatemperatura agli spettri di emissione di una candela che brucia o di una supernova che esplode, daimeccanismi di combustione della fornace solare ai principi di base delle nanotecnologie. Non c’èquasi nulla nel mondo che ci circonda su cui non (...) soffi l’alito delle leggi quantistiche. Tuttavia, per come è usualmente presentata nei libri di testo, la meccanica quantistica è sostanzialmenteun’insieme di regole per calcolare le distribuzioni di probabilità dei risultati di qualunqueesperimento (nel dominio di validità della meccanica quantistica). In quanto tale, non ci forniscedirettamente una descrizione della realtà. Una descrizione della realtà, cioè un’ ontologia , dovrebbedirci che cosa c’è nel mondo e come si comporta, quali sono i processi che si realizzano a livellomicroscopico e, di conseguenza, fornirci una spiegazione del formalismo quantistico. (shrink)

Since the dawn of philosophy, the paradoxical interconnection between the continuous and the discrete plays a central rôle in attempts to understand the ontology of the world, while defying all attempts at consistent formulation. I investigate the relation between (classical) logic and concepts of “space” and “time” in physical and metaphysical theories, starting with the Greeks. An important part of my research consists in exploring the strong connections between paradoxes as they appear and are dealt with in ancient philosophy, (...) and their re-appearance in early modern natural philosophy, as well as in the foundations of contemporary science and mathematics. The way paradoxes are dealt with sheds light on a theory’s hidden metaphysical assumptions, especially with respect to matter, space, time and causation, it defines its ontological signature. This conclusion led me to the in-depth study of early modern natural philosophy, the origin of natural science, especially the influences ancient thinkers had on the new conceptions of space, time and causation developed by Newton, Huygens and Leibniz. (shrink)

The question of what ontological insights can be gained from the knowledge of physics (keyword: ontic structural realism) cannot obviously be completely separated from the view of physics as a science from an epistemological perspective. This is also visible in the debate about 'scientific realism'. This debate makes it clear, in the form of the importance of perception as a criterion for the assertion of existence in relation to the 'theoretical entities' of physics, that epistemology itself is 'ontologically loaded'. This (...) is in the form of the assumption that things in themselves (independent of cognition, in an autonomous way) exist as so-and-so determined ones. This ontological assumption is not only the basis of our (naive) conception of knowledge, but also its indispensable premise, insofar as this conception is a fundamentally passive, 'receptive' one. This is true to the full extent of metaphysics, and to a not much lesser extent of epistemology. The interpretation of knowledge in the sense of 'description' seems to be without alternative. In the philosophy of science, this view is reflected in the emphasis on 'objectivity' as the essence of science, in the belief in 'induction' as the traditional method of science, and (ex negativo) in the problem of the 'theory laden nature of observation'. To these paradigms of epistemology, however, a further aggravating factor is added, namely the criterion of 'subjective certainty' as evidence of 'real' knowledge (only meaningful on the basis of the ontological premise mentioned above). Thus, due to its 'expertise' in matters of knowledge, epistemology becomes the 'prima philosophia'. But what is even more important, the real, holistic cognitive situation is transformed into a linear cognitive relationship, with the consequence of the 'transcendence' of the objects. Now, on closer inspection, however, there is not too much in the expertise of epistemology, because it basically consists only of paradigms which, from the point of view of the holism of the real cognitive situation itself, are nothing more than relatively simplistic interpretations of this situation. However, we do not yet know what another conception of knowledge might look like (which is not surprising given the position of the phenomenon of knowledge in the hierarchy of phenomena according to their complexity). 'Certitude' as a criterion of cognition is thus excluded from the outset, and thus the linear relational model of cognition also appears as what it is, a gross distortion of the real, holistic situation of cognition. The significance of this argumentation with regard to physics is that the linear epistemological model of cognition itself is a major obstacle to an adequate epistemological understanding of physics. This is because it is fixed 'a priori' to an object-related concept of knowledge, and to 'description' as the only mode of ('real') knowledge. The acceptance of the real, holistic epistemological situation is therefore, in my opinion, the condition for an adequate understanding of physics' heuristic access to objects, its transcendental, generalizing epistemological concept, as well as its ontological relevance and dimension. (shrink)

Cette communication explorera la nature deleuzienne de l'ontologie présupposée par Foucault dans ses cours Sécurité, Territoire, Population et Naissance de la Biopolitique. L'objectif sera d'identifier certaines formules de Foucault qui font écho à un concept clé de Différence et Répétition: l'individuation comme intégration d'une multiplicité. Dans ces textes se trouveront pas mal d'éléments de l'ontologie deleuzienne: par exemple, le couple différentiation / différenciation; l'anti-essentialisme; et le champ différentiel, pré-individuel, problématique, ou virtuel d'où émergent, par l'auto-organisation, des individus actuels. (...) Mais, on verra aussi des difficultés conceptuelles, surtout dans sa notion de "possibilité," que subit Foucault dans quelques-unes de ses réflexions méthodologiques, difficultés qui émergent pour lui en faisant ses propres analyses de "la mise en intelligibilité en histoire" pendant qu'il présuppose l'ontologie deleuzienne. (shrink)

The development of ontologies for the purposes of data curation is an important element in modern-day data and information sciences. Unfortunately, much of the work on these applied ontologies is associated with a relativist or conceptualist point of view, according to which ontologies represent (for example) the concepts in the minds of human beings. The paper describes a series of problems with such views, and defends an alternative realist interpretation.

L'ontologie d'entreprise établit une distinction claire entre le niveau de données, le niveau d'information et le niveau essentiel des transactions blockchain et des contrats intelligents. La méthodologie OntoClean analyse des ontologies basées sur des propriétés formelles, indépendantes des domaines (méta-propriétés), constituant la première tentative de formalisation des concepts d'analyse ontologique pour des systèmes informatiques. Les notions sont extraites de l'ontologie philosophique. DOI: 10.13140/RG.2.2.12557.49120 .

Come è emerso dall’analisi filosofica e dalla ricerca nelle scienze cogni- tive, la maggior parte dei concetti, tra cui molti concetti medici, esibisce degli “effetti prototipici” e non riesce ad essere definita nei termini di condizioni necessarie e sufficienti. Questo aspetto rappresenta un problema per la pro- gettazione di ontologie in informatica, poiché i formalismi adottati per la rap- presentazione della conoscenza (a partire da OWL – Web Ontology Langua- ge) non sono in grado di rendere conto dei (...) concetti nei termini dei loro tratti prototipici. Nel presente articolo ci concentriamo sulla classe dei disordini mentali facendo riferimento alle descrizioni che ne vengono date nel DSM-5. L’idea è quella di proporre un approccio ibrido, in cui i formalismi delle ontologie sono combinati a una rappresentazione geometrica della conoscenza basata sugli spazi concettuali. (shrink)

L’ontologie métascientifique se distingue des ontologies philosophiques par ses objectifs, ses objets et ses méthodes. Par un examen des théories ontologiques de Mario Bunge, nous montrerons que leur principal objectif est l’élaboration d’une représentation unifiée du monde tel que connu via les sciences, que leurs objets d’étude sont les concepts scientifiques, et que leurs méthodes ne diffèrent pas de celles qu’on s’attend à trouver dans toute activité rationnelle. L’ontologie métascientifique n’est donc pas transcendante parce qu’elle ne cherche pas (...) à représenter des objets étrangers au monde que nous habitons et aux sciences qui l’étudient, et par conséquent elle n’a pas besoin de facultés ni de méthodes spéciales pour mener à bien ses recherches. L’ontologie métascientifique est un discours général scientifique sur le monde parce que conçue par et pour les sciences. (shrink)

Inwieweit vermag sich der ehemalige explanative Erfolg nicht mehr anerkannter Theorien auf die Geltung derjenigen Teilaussagen, die Nachfolgetheorien übernommen haben, zu stützen? Zur Klärung dieser Fragestellung können die Ergebnisse von Machs Untersuchung zur mechanistischen Auffassung des Energieerhaltungssatzes herangezogen werden. Indem er sich in seiner Kritik an den ontologischen Annahmen des Mechanismus auf die Wissenschaftsgeschichte beruft, steht er einer heutigen realismuskritischen Argumentation nahe. Andererseits mißt er den hypothesenfreien Theoriebestandteilen einen Geltungscharakter zu, der in seinem Wahrheitsanspruch durchaus mit einer heutigen realistischen Behauptung (...) theorieübergreifender Bestände der wissenschaftlichen Erkenntnis vergleichbar ist. Daß Mach mit einer quer zur gegenwärtigen Terminologie liegenden Analyse einen Beitrag zur Entschärfung gegenwärtiger Kontroversen leistet, läßt eine erneute Vergegenwärtigung der Schrift von 1872 und den sich daran anschließenden Überlegungen Machs lohnenswert erscheinen. (shrink)

Das vorliegende Buch stellt die publizierte Fassung der Dissertation (Köln 2004) Elena Ficaras dar. Wie der Titel bereits zeigt, bewegt sich die Arbeit auf dem Feld transzendentaler Grundlagenarbeit und sucht die Ontologie, so wie Kant diese trotz aller Vorwürfe der Metaphysikfeindlichkeit neu begründet, zu erarbeiten.

The project of a naive physics has been the subject of attention in recent years above all in the artificial intelligence field, in connection with work on common-sense reasoning, perceptual representation and robotics. The idea of a theory of the common-sense world is however much older than this, having its roots not least in the work of phenomenologists and Gestalt psychologists such as Kohler, Husserl, Schapp and Gibson. This paper seeks to show how contemporary naive physicists can profit from a (...) knowledge of these historical roots of their discipline, which are shown to imply above all a critique of the set-theory-based models of reality typically presupposed by contemporary work in common-sense ontology. (shrink)

The widely agreed view that actions are events faces the problem of how to describe the “branches” in so-called action trees, i.e. actions which are done by doing other actions. Moreover, the view is also inconsistent with the existence of two familiar species of agency: omitting something and letting things happen. In this article, an alternative conception of action is proposed which takes letting happen as the paradigm of agency. Agency should be construed as an explanatory relation between agents and (...) things happening in the world. This relational view of agency can accommodate for all kinds of agency: doing, letting happen, omitting, prohibiting. And it also provides a satisfactory account of the ontological basis of action trees. We should at first say that to do something is to originate or to bring into existence, i.e., really, to cause, some not yet existing state either of ourselves or of someone else, or, again, of some body. (shrink)

Ludwig Wittgenstein’s Tractatus logico-philosophicus and Edmund Husserl’s Experience and Judgement (Erfahrung und Urteil) are based on remarkably different conceptual frameworks and methodologies. After analyzing their respective accounts on the foundations of (formal) logic, I map out their common aims and different conclusions. I hold that Husserl and Wittgenstein both use the epistemic necessity of the existence of logical relations among things as an argument against philosophical scepticism, but their different epistemological convictions lead them to decisively diverging accounts of the nature (...) of those relations. Wittgenstein assumes a syntactic correspondence theory of truth, which identifies general logical form as a necessary condition for accurate representation, apparent in the existence of local truth-functions between propositions. As logical form is the (transcendental) necessary condition of every meaningful proposition, he infers that it is itself not representable and without ontological status. Husserl, by contrast, does not draw from a correspondence theory, but from a processual theory of certainty and truth, which offers genetic instead of categorical distinctions between perception and the logical relations apparent in conceptual knowledge. His theory of formal logic ultimately offers a coherent ontology for logical objects, which avoids logical mysticism. (shrink)

This paper explores Michel Foucault’s contribution to rethinking the nature of the present through his examination of the ontology of contemporary reality he locates in Immanuel Kant’s “What Is Enlightenment?” By raising a series of critical questions concerning the epochal thinking that plagues Foucault’s various engagements with this text, the article goes on to argue that the attempt to find a single concept—or question—that appropriately summarizes a given era is an endeavor fraught with methodological problems. Highlighting the limitations of (...) Foucault’s approach in spite of his attempt to rethink modernity as an attitude, the paper concludes by advocating an alternative logic of history that definitively abandons epochal thinking in favor of a topological mapping of historical force fields in which it is recognized that there is no being behind time. (shrink)

Like the doctrine of the categories in general, Aristotle’s category of the relative fulfils disparate functions: On the one hand, the category of the pros ti fulfils a dialectic or logical function that aims at the avoidance of fallacies. On the other hand, the category respects the peculiar mode of being of the relative. Taking these two different functions into consideration helps with the interpretation of Aristotle’s two definitions of the relative and his treatment of the properties of the relative (...) in Cat. 7, with the question whether corresponding relatives are of equal priority or ontologically independent, with the genus-species problem , and with the categorical classification of potency and act. (shrink)

This study shows that Aristotle’s introduction of the concept of substance represents a caesura in the history of ontology. The study takes two values for substance into consideration, which are a) substance as an organism (as a biological entity) and b) substance as essence, nature, form of an organism. Substances as organisms are biological concretized properties. Substance as form is the soul directing the organism and the development of the organism; the soul is both the principle of life of (...) the organism and the program which is realized in the organism. The substance as an organism is assigned the central position in Aristotle’s ontology: the organism is not reduced to forces or factors which should have an ontological primacy over the organism; the principle of life and activity of every organism is put into the biological entity and it is not identified with factors that lie outside the organism. (shrink)

This study deals with the ontological position of predicated entities in comparison with the entities of which they are predicated of. Aristotle strongly criticizes, in some passages of his works, the interpretation that the predicated entities are entities which independently exist of the entities of which they are predicated. Aristotle opposes his interpretation of the universals as entities which does not independently exist, against Plato's ideas, which he interprets as independently existing entities. Aristotle's criticism of Plato's ideas is radical: he (...) does not accept any characteristic of ideas and want them to be expelled from a sane ontology. Aristotle's ontology of instantiation, therefore, completely refuses Plato's ontology of participation. (shrink)

The present essay is the first part of an analysis regarding aspects of Aristotle’s ontology. Aristotle’s ontology is, in my opinion, a formal ontology that examines the fundamental structures of reality and that investigates the features belonging to entities such as substance, quantity, quality, universals. Aristotle’s ontology investigates, moreover, the reciprocal relations existing between these entities. Aristotle’s interpretation of universals is not, in my opinion, a nominalist interpretation of universals: I do not think Aristotle regards universals (...) as being only mental entities. Aristotle, rather, aims at the differentiation between the realms of reality to which individuals and universals belong. In this part of my investigation, I first expose my interpretation of the fundaments of Aristotle’s ontology. Thereafter, I concentrate my attention on chapter Metaphysics Zeta 13: I comment on Aristotle’s investigation regarding the ontological features belonging to the universal qua universal and to the substance qua substance. I analyse the ontological laws that Aristotle finds about universal and substance: substance and universals are considered by Aristotle as mutually incompatible entities. The analysis shows that a false interpretation of the features of the universals endangers the whole ontology. Moreover, the Third-Man-Regress, which is one of the consequences of the misunderstanding of the position of universals in the reality, is regarded as the key to the interpretation of one of Aristotle’s aims: Aristotle aims at the foundation of a typological ontology putting individual entities and universal entities on different levels of reality. The danger of the Third-Man-Regress is avoided through the introduction of a new ontology, that is, through the introduction of the typological ontology of the entities. (shrink)

This study is dedicated to the chapter Metaphysics My 10, which, in my opinion, represents an example of basic research as regards Aristotle’s ontological investigations. The aim of my analysis is to point out that the chapter constitutes a manifesto for a new ontology: this new ontology is Aristotle’s typological ontology. The main entities of the typological ontology are universals, on the one hand, and instantiations of universals, on the other hand. The ontological levels, to which (...) these two kinds of entities belong, are different from each other: therefore they must be kept rigorously separated from each other. The new ontology constitutes a clear opposition to the ontology of ideas. In my opinion Aristotle does not aim at eliminating universals from the range of the existing entities: At least the universals which correspond to biological kinds (such as „man“ or „animal“) and to all the properties connected to these biological kinds are real entities, even though they do not exist at the same level at which the level of the instantiations do. Aristotle’s aim is thus to assign universals and individuals to different realms of reality. The reality consists both of individuals and of universals: these kinds of entities occupy different realms of reality. (shrink)

De la nécessité et de l'utilité de développer une philosophie spécifique pour la technologie de la blockchain, mettant l'accent sur les aspects ontologiques. Après une Introduction qui met en évidence les principales orientations philosophiques de cette technologie émergente, dans La technologie blockchain j’explique le fonctionnement de la blockchain, en analysant les directions de développement ontologique de cette technologie dans Conception et modélisation. La section suivante est consacrée à la principale application de la technologie de la blockchain, Bitcoin, avec les implications (...) sociales de cette crypto-monnaie. Il suit une section de Philosophie dans laquelle j'identifie la technologie de la blockchain au concept d'hétérotopie développé par Michel Foucault et je l'interprète à la lumière de la technologie de notation développée par Nelson Goodman en tant que système de notation. Dans la section Ontologie, je présente deux voies de développement que j'estime importantes: une Ontologie narrative, basée sur l'idée d'ordre et de structure de l'histoire transmise à travers l'histoire narrative de Paul Ricoeur, et le système de l'Ontologie d'entreprise basé sur des concepts et des modèles d'entreprise, spécifiques au Web sémantique, que je considère comme le plus développé et qui deviendra probablement le système ontologique formel, du moins en ce qui concerne les aspects économiques et juridiques de la technologie de la blockchain. Dans Conclusions, je parle des orientations futures du développement de la philosophie de la technologie blockchain en général en tant que théorie explicative et robuste d’un point de vue phénoménologique cohérent, qui permet la testabilité et les ontologies en particulier, en plaidant pour la nécessité de l’adoption globale d’un système ontologique afin de développer des solutions transversales et de rentabiliser cette technologie. -/- SOMMAIRE: -/- Abstract Introduction La technologie blockchain - Conception - Modèles Bitcoin Philosophie Ontologies - Ontologies narratives - Ontologies d'entreprise Conclusions Bibliographie Notes -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.22996.14724 . (shrink)

The conception that the world can be represented as a system of levels of being can be traced back to the beginnings of European philosophy and has lost little of its plausibility in the meantime. One of the important modern conceptions of levels was developed by Nicolai Hartmann. It exhibits remarkable similarities and contrasts with the classification of the real developed by Werner Heisenberg in his paper Ordnung der Wirklichkeit (Order of Reality). In my contribution I will introduce these two (...) conceptions of levels and compare their salient features. I will discuss them as variants of a scientific worldview that attempts to forge a link to the perspective of the lifeworld. Then I will go on to argue that the shortcomings of these conceptions can be remedied by extending them with the level of the very small and that of the very large. The introduction of these ontologically fundamental levels is based on scientific knowledge that for the most part eludes he intuitively representable character of lifeworld experience. Historical changes in science and the lifeworld could lead to the notion that reality can be represented as a system of levels being challenged in future. (shrink)

This text was conceived as a synthetic introduction to the present-day situation of metaphysics and of ontology, to their stakes and their practices in the world and in France, by way of a preamble to the activities of the Atelier de métaphysique et d’ontologie contemporaines [Workshop on Contemporary Metaphysics and Ontology] at the École normale supérieure. It certainly does not claim to replace the more informed and complete works on which it rests, and which are indicated in (...) the bibliography. Nor was it written with the intention of being polemical against whatever conception of metaphysics, even if it goes without saying that the question is approached in a necssarily partisan, though resolutely conciliatory, manner. (shrink)

The importation of Lacanian psychoanalysis into film theory in the 1970s and 1980s ushered in a new era of cinema scholarship and criticism. Figures including Raymond Bellour, Laura Mulvey, and Christian Metz are often considered the pioneers of applying Lacanian psychoanalysis in the context of film theory, most notably through their writings in Screen Journal. However, where French and British scholarship on Lacan and film reached its limits, American Lacanianism flourished. When Joan Copjec’s now classic essay “The Orthopsychic Subject: Film (...) Theory and the Reception of Lacan” was published in 1989, the trajectory of Lacanian film theory would become radically altered; as Todd McGowan recently put it, the “butchered operation” on Lacan committed by Mulvey and (quoting Copjec) the “Foucaultianization” of Lacan under the auspices of Screen Journal were finally indicted in one gesture through Copjec’s critique. Copjec and McGowan’s unique American view of Lacan marks a pivotal point in the convergence of psychoanalytic theory and cinema studies; by seeking to wrest Lacan from historist/deconstructionist theories of the subject, and by revisiting Lacan beyond the mirror stage, Copjec and McGowan can be said to have instantiated a resuscitation or even a renaissance of Lacanian theory in film studies in particular and in American scholarship more generally. In this essay, this renaissance of Lacanian theory is examined, focusing on the innovations these two American thinkers brought to psychoanalytic film theory and the multiple paths carved out into other disciplines that followed. First, a detailed summation of the contentions between screen theory and Copjec’s position is introduced, as well as McGowan’s assessment thereof. Then, the trajectory of psychoanalytic film theory after Copjec’s arrival is the focus, including the major innovations in her thought from cinematic subjectivity to sexual difference (most notably from Read My Desire) and the way her position spread to philosophy and ontology. Finally, the article identifies the limitations of Copjec’s and McGowan’s thought and seeks new possibilities through which we may continue to apply psychoanalysis to the cinema in the wake of these two important thinkers. L’importation de la psychanalyse lacanienne dans la théorie du film au cours des années 1970 et 1980 a apporté une nouvelle ère de recherche et de critique cinématographiques. Des figures comme Raymond Bellour, Laura Mulvey et Christian Metz sont souvent considérées comme étant les pionniers dans l’application de la psychanalyse lacanienne au contexte de la théorie du film, surtout dans leurs écrits pour le Screen Journal. Par contre, là où les recherches françaises et britanniques sur Lacan et la cinématographie ont atteint leurs limites, le lacanisme américain a prospéré. La publication en 1989 de « The Orthopsychic Subject: Film Theory and the Reception of Lacan », l’essai classique de Joan Copjec, a complètement changé la trajectoire de la théorie lacanienne du film; comme Todd McGowan l’a récemment exprimé, « l’opération massacrée » commise sur Lacan par Mulvey et (citant Copjec) la « Foucaultisation » de Lacan sous les auspices de Screen Journal avaient finalement été accusées d’un seul coup par la critique de Copjec. Le point de vue uniquement américain de Copjec et de McGowan sur Lacan marque un tournant dans la convergence de la théorie psychanalytique et des études cinématographiques. En cherchant à arracher Lacan des théories historicistes/déconstructivistes du sujet, et en revisitant Lacan au-delà du stade du miroir, Copjec et McGowan ont instancié une ressuscitation, voire une renaissance, de la théorie lacanienne dans les études cinématographiques en particulier et dans les études américaines en général. Dans cet article, cette renaissance de la théorie lacanienne est examinée, mettant l’accent sur les innovations que ces deux penseurs américains ont apportées à la théorie psychanalytique du film et les multiples chemins tracés dans d’autres disciplines subséquentes. Premièrement, un résumé détaillé des différends entre la théorie du film et la position de Copjec est présenté, ainsi que l’évaluation de McGowan à ce sujet. Puis, la trajectoire de la théorie psychanalytique du film après l’arrivée de Copjec est mise de l’avant, notamment les innovations importantes de sa pensée de la subjectivité à la différence sexuelle (particulièrement dans Read My Desire) et la manière dont sa position s’est propagée dans la philosophie et l’ontologie. Finalement, l’article identifie les limites de la pensée de Copjec et de McGowan et cherche de nouvelles possibilités à travers lesquelles nous pourrions continuer d’appliquer la psychanalyse au cinéma après ces deux grands penseurs. (shrink)

Résumé Le débat holisme-réductionnisme se structure autour de trois domaines sémantiques : l 'ontologie, la méthodologie et l'épistémologie. Généralement, une méthodologie analytique s'accompagne d'une ontologie atomiste et de la réduction des lois et théorie des niveaux d'organisation supérieurs aux lois et théorie des niveaux inférieurs. Par contre, une ontologie holiste, relationnelle peut s'accorder au concept d'émergence. En conséquence dans l'élaboration des lois et théories d'un phénomène appartenant à un niveau donné la prise en compte du niveau d'organisation (...) supérieurs se révélera déterminante. Les propositions philosophiques anti-mécanicistes de précurseur tels que Bradley, S. Alexander, A.N. Whitehead, C.L. Morgan, D.C. Broad, même en restant au niveau d'une forme de proto-émergentisme représentent le fondement épistémologique à partir duquel s'est développée une méthodologie véritablement émergentiste. Abstract The holism-reductionism debate is structured around three areas of semantics: ontology, methodology and epistemology. As a general rule, an analytical methodology goes with an atomist ontology, and the reduction of laws and theories from the higher levels of organisation to the laws and theories of lower levels. On the other hand, a holistic and relational ontology can be in unison with the concept of emergence. As a consequence, in elaborating laws and theories of a phenornenon of a given level, taking into account that the higher level of organisation will be determinant. The philosophical and anti-mechanistic propositions of precursors such as F. Bradley, S. Alexander, A.N. Whitehead, C.L. Morgan, D.C. Broad, even remaining at the level of a kind of proto-emergentism represent the epistemological basis on which a true emergentist methodology has been developed. (shrink)

Prima parte. Genealogia heideggeriana del pensiero di Luig Pareyson e di Gianni Vattimo -- Seconda parte. Ontologie ed ermeneutiche del cristianesimo -- Conclusione -- Appendice I. Intervista a Gianni Vattimo -- Appendice II. Intervista a Claudio Ciancio -- Bibliografia. Martin Heidegger ; Luigi Pareyson ; Gianni Vattimo ; Altri autori.

Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz? În acest eseu argumentez faptul că există singularități, iar teoria generală a relativității, ca de altfel oricare altă teorie științifică din prezent, nu este valabilă (...) în interiorul orizontului evenimentelor. Dar asta nu presupune, așa cum consideră unii oameni de știință, că ea trebuie considerată ca fiind perimată. După o scurtă prezentare a aspectelor specifice din teoria clasică newtoniană și teoria specială a relativității, și o scurtă prezentare a teoriei generale a relativității, în capitolul Ontologia relativității generale prezint aspectele ontologice specifice relativității generale. Următorul capitol, Singularități, este dedicat prezentării singularităților care rezultă în relativitatea generală, a aspectelor specifice ale găurilor negre și orizontul evenimentelor, inclusiv dezbaterea despre Big Bang ca singularitate inițială, și argumentele în favoarea existenței singularităților. În Ontologia singularităților vorbesc despre posibilitățile de încadrare ontologică a singularităților în general și a găurilor negre în special, despre argumentul găurii pus în evidență de Einstein, și argumentele prezentate de oamenii de știință că nu există singularități și deci că teoria generală a relativității este în impas. Închei cu Concluziile în care expun și reiau pe scurt argumentele care ămi susțin opiniile prezentate mai sus. Aceasta este o traducere din limba engleză a lucrării: Sfetcu, Nicolae, "The singularities as ontological limits of the general relativity". (shrink)

L’ontologie générale constitue un fondement théorique important pour l’analyse, la conception et le développement dans les technologies de l’information. L’ontologie est une branche de la philosophie qui étudie ce qui existe dans la réalité. Une ontologie largement utilisée dans les systèmes d’information, en particulier pour la modélisation conceptuelle, est l’ontologie BWW (Bunge-Wand-Weber), fondée sur les idées du philosophe et physicien Mario Bunge, telles que synthétisées par Wand et Weber. Cette ontologie a été élaborée à partir (...) d’une ancienne version de la philosophie de Bunge ; cependant, de nombreuses idées de Bunge ont évolué depuis lors. Une question importante est donc la suivante : les idées les plus récentes exprimées par Bunge appellent-elles une nouvelle ontologie ? Dans cet article, nous analyserons des travaux récents et antérieurs de Bunge afin de répondre à cette question. Nous présentons une nouvelle ontologie basée sur les travaux plus récents de Bunge que nous nommons ontologie systémiste bungéenne (Bunge’s Systemist Ontolgy ; BSO). Nous comparons ensuite BSO aux constructions de BWW. La comparaison révèle à la fois un chevauchement considérable entre BSO et BWW, ainsi que des différences substantielles. À partir de cette comparaison et de l’exposition initiale de BSO, nous proposons des suggestions pour diverses études ontologiques et identifions des questions qui pourraient alimenter un programme de recherche tant en modélisation conceptuelle qu’en technologie de l’information en général. (shrink)

Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de (...) Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia. -/- Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele -/- CUPRINS -/- Abstract Introducere Tehnologia blockchain - - - Proiectare - - - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - - - Ontologii narative - - - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204. (shrink)

The article firstly outlines the essential contents of Nicolai Hartmann's "Possibility and Actuality" (1938), on the occasion of its recent Italian translation ("Possibilità e realtà", Milano-Udine 2018). Secondly, it discusses the main contents of "Nicolai Hartmanns Neue Ontologie und die Philosophische Anthropologie" (Berlin-Boston 2019), the outcome of a conference devoted to Hartmann's philosophy, regarded in the context of twentieth-century philosophical anthropology (Max Scheler, Helmuth Plessner). -/- .

Die Beschäftigung mit Platon hat eine lange Geschichte, Rezeptionen seines Denkens sind so prägend für die Philosophiegeschichte geworden, dass diese verständlicherweise zuweilen als eine Sammlung von Fußnoten zu seinem Werk begriffen wurde. Das gilt besonders für einen durchgängigen metaphysischen Zug des abendländischen Denkens, ein grundsätzliches Ordnungsmodell aus der Antike, das, christlich gewendet, die Theoriebildung bis in unsere Tage fundiert. Aber mit einer Reihe anderer Gewissheiten ist auch dieser erfolgreiche Platonismus Gegenstand der Kritik geworden. Kann und soll man den metaphysischen Platon (...) retten oder muss man Platon vielmehr gegen die metaphysische Tradition neu verstehen? Muss man Platon gegen die Platonisten verteidigen, ist er der Anfang einer philosophischen Verirrung? -- Dorothea Frede, Ekkehard Martens, Arbogast Schmitt, Gernot Böhme, Hermann Schmitz, Wolfgang Detel und andere entdecken – auch durch ihre Kritik – Platon als Gesprächspartner der Gegenwart neu. (shrink)

Moral subjectivism is commonly associated with out-of-favour theories like, e.g., Alfred Ayer’s emotivism or John Mackie’s error theory. This paper approaches the field against the background of the attitudinal character of morality and religion. The possibility of a brand of moral subjectivism is established which is common to Ayer’s and Mackie’s theories in name only yet still has significant merits. The perspective from action theory and the philosophy of mind suggests that the problem of moral obligation, central to moral philosophy, (...) is more convincingly dealt with by subjectivism than by its rivals: In contrast to realism or even relativism (with which subjectivism is often confused), subjectivism can help to explain the peculiarities of obligation without forcing us to disregard the parallel problem in the field of religion. This finding calls into question the rationale for, as well as the success of, central assumptions in ontology and semantics which the realist so freely hands out in order to make his point: If religious facts and the truth-aptness of religious judgements will not explain religious obligation, moral facts and the truth-aptness of moral judgements will not help the moral realist either. So unless we do not wish to simply cast the problem of moral obligation aside, in future, moral subjectivism must be seriously considered as a worthwhile position in its own right. [in German] **************************************************************************************************** ********** Moralischer Subjektivismus ist ein Oberbegriff für Theorien wie Alfred Ayers „Emotivismus“ und John Mackies „Irrtumstheorie“, die heute kaum noch Vertreter finden. In diesem Aufsatz beleuchte ich das Feld vom Einstellungscharakter von Moral und Religion her. Ich lege so die Möglichkeit eines anderen moralischen Subjektivismus dar, der mit Ayers oder Mackies Theorie nur das Rubrum gemein hätte und doch gewichtige Vorzüge aufweist. Die handlungstheoretische Betrachtung von Moral und Religion mit Hilfe der Philosophie des Geistes legt nahe, dass dieser moralische Subjektivismus mit dem für die Moralphilosophie zentralen Problem des moralischen Sollens besser umgehen kann als seine Rivalen: Anders als der Realismus oder gar der Relativismus (mit dem der Subjektivismus oft verwechselt wird), kann der hier ausgeleuchtete Subjektivismus mit der besonderen Verbindlichkeit moralischer Forderungen umgehen, ohne die Parallele zur besonderen Verbindlichkeit religiöser Forderungen in Abrede stellen zu müssen. Die Rolle und Durchschlagkraft der vom Realisten so freigiebig gespendeten ontologischen oder semantischen Zusatzannahmen er- scheint vor diesem Hintergrund fragwürdig. Dem religiösen Realisten wird man vergleichbare Annahmen nicht zugeben wollen und muss es auch nicht. Dann aber können wir die Erklärung besonderer Verbindlichkeit generell nicht auf Ontologie oder Semantik gründen. Der verbreitete Appell an sogenannte moralische Tatsachen oder die behauptete Wahrheitsfähigkeit moralischer Sätze erweist sich so als wirkungslos. Sofern wir das Problem des moralischen Sollens überhaupt weiter ernst nehmen wollen, muss der moralische Subjektivismus als Position künftig ernsthaft erwogen werden. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

An introduction to the special issue of the Journal “Forum Philosophicum” that contains nine studies dealing with a cluster of metaphysical questions of cross-cultural importance: H. Watzka, “A new realistic spirit: the analytical and the existential approaches to ontology”; P. Gilbert, “Voilà pourquoi je ne suis pas ‘ontologue’; P. Favraux, “La pertinence de l’ontologie pour la théologie”; E. Charmetant, "Naturalisme contemporain et ontologie humaine : vers un essentialisme différent"; J. Bremer, "Aristotle on touch”; T. Walsh, "Bonum est (...) causa mali: a problem and an opportunity for metaphysics in the thought of Thomas Aquinas and Hegel”; A. J. Carroll, “Disenchantment, rationality and the modernity of Max Weber”; G. Karuvelil, “Religious experience: reframing the question”; L. Caruana “Universal claims”. (shrink)

El presente estudio sirve de Prefacio a nuestra traducción del libro de Jean-Luc Marion: Cuestiones cartesianas. Método y Metafísica, Buenos Aires, Prometeo, 2012, pp. 9-40 (ISBN 978-987-574-463-9). Presentamos aquí el primer volumen de las Cuestiones Cartesianas, publicado por primera vez en 1991, y dedicado, como lo indica su subtítulo, a la relación, o mejor, a las sucesivas relaciones, a lo largo del corpus cartesiano, entre método y metafísica. Aunque se presentan como una recopilación de estudios autónomos, y son tales, la (...) significación de estas cuestiones, y la radicalidad del cuestionamiento que ellas plantean, deben entenderse por el lugar que ellas ocupan en la totalidad de la obra que J.-L. Marion dedicara a la filosofía de Descartes, esto es, en una doble continuidad. En primer lugar, estas cuestiones no se acaban aquí y se continúan en otro volumen, publicado cinco años después, bajo el mismo título y dedicado a los dos entes, ego y Dios, que se erigen, alternativamente, en principios de la metafísica cartesiana. A su vez, el conjunto de las cuestiones cartesianas continúan, sin perder su autonomía, la densa trilogía que las antecede, en la cual sus dos pares de problemas, método y metafísica, ego y Dios, y sus distintas articulaciones, se plantean desde el primer momento de una larga investigación en la que las sucesivas interpretaciones aspiran a una interpretación global y nunca definitiva, dirigida a la ardua (re)constitución de la metafísica que Descartes lleva a cabo, o mejor, y en sentido más general, a la situación historial de la metafísica de Descartes. En lo que sigue, exponemos las tesis principales de esos tres libros, a saber: Sur l’ontologie grise de Descartes. Science cartésienne et savoir aritotélicien dans les Regulae, Paris, Vrin, 1975, 1981, 1992, 2000; Sur la théologie blanche de Descartes. Analogie, création des vérités éternelles, fondement, Paris, PUF, 1981, 1991; Sur le prisme métaphysique de Descartes. Constitution et limites de l’onto-théo-logie cartésienne, Paris, PUF, 1986, 2000. (Hay traducciones al español y al inglés). Luego, exponemos crìticamente los estudios contendis en el libro que introducimos, Cuestiones Cartsianas. Mètodo y Metafìsica para finalmente discutir el lugar que la exègesis cartesiana ocupa en la obra filosófica general de Jean-Luc Marion. (shrink)

Dans un article précédent, The Philosophy of blockchain technology - Ontologies, j'ai parlé de l'application de la théorie narrative de Paul Ricœur dans le développement d'une ontologie de la technologie blockchain. Dans cette section, j'ai l'intention de mettre en évidence l'idée d'une analogie entre la technologie blockchain et les théories causales de la référence. Dans la mesure où la poursuite de l'élaboration de cette idée se révélera viable, je vais essayer de développer une théorie basée sur cette analogie. DOI: (...) 10.13140/RG.2.2.24843.21282 . (shrink)

Through Heidegger’s re-reading of Descartes, this article explores a fundamental issue in the contemporary conception of worldliness. In a restricted sense, the human being is the maker of the world in that he appropriates what composes it, i.e., the worldly beings or things. Greatly influenced by the Cartesian notion of extensio, this tendency no longer entails the world as a thing in itself, but as a set of measurable things, thus available and open to activity. This article articulates the threat (...) relative to the idea of the forming, by the human being, of the essence of the world. Every being, be it an object, an animal or even a human being, seems to be considered as a producer of energy and a structure that could be possessed. For example, such natural space is not campaign or land, but automatically field, that is to say, an agricultural deposit that is symbolically exploited and empirically exploitable. This ontological device prevents us from grasping the world in any other way than in terms of use and productivity. As a result, the ontology of the thing becomes an aesthetic issue in its own right. This issue does not involve here the capture of the object as a bearer of Beauty, but an aesthetic relation in the fundamentally etymological sense (αἰσθητικός) of what is felt, of what is sensible and perceptible. The need for an aesthetic rereading of the world and the things that stand in it presupposes, therefore, the evolution of the human gaze and a metaphysical approach to worldliness, detached from the instrumentalization of the beings and focused on their presence or their proximity. This article aims at demonstrating the necessity of a real human aesthetic responsibility, which can be concretized in the metaphysical thought of the thing that the human being unfolds, by considering it as the persistence in the world of an object whose ontological disposition could never be neutral. (shrink)

Résumé : Ce travail cherche à proposer une redéfinition conceptuelle de la justice ou du penser et de l’agir justes pour surmonter ce que nous concevons être l’illusion et la contradiction qu’implique notre rapport au monde naturel. Sur la base d’un fondement naturaliste et biologique, la définition générale proposée cherche tant à encapsuler qu’à dépasser des conceptions plus classiques pour reconcevoir le juste comme un rapport symbiotique découlant de notre constitution et de notre dépendance en tant qu’espèce. -/- Abstract: This (...) paper tries to propose a conceptual redefinition of justice or of just thought and action to surmount what we conceive to be the illusion and the contradiction implied in our relationship with the natural world. On the basis of a naturalist and biological foundation, the general definition proposed has for objective to encapsulate and to transcend more classical conceptions in order to re-conceive the just as a symbiotic relation resulting from our constitution and dependency as a species. (shrink)

Indem dieser Band sich auf das Verhältnis von Naturerkennen und Natursein konzentriert, thematisiert er einen wesentlichen Ausschnitt aus dem weiten Spektrum von Böhmes philosophischer Arbeit. Um die Naturthematik möglichst breit zu entfalten und für Querverbindungen offenzuhalten, ist der vorliegende Band in drei Abschnitte gegliedert. Im ersten Abschnitt stehen Charakter und Reichweite der wissenschaftlichen Erkenntnis von Natur im Mittelpunkt. Der zweite Teil des Bandes stellt alternative Perspektiven auf Natur vor. Im dritten Teil schließlich stehen der Mensch und sein Verhältnis zu sich (...) selbst im Mittelpunkt der Untersuchungen. Inhaltsverzeichnis Krohn, Wolfgang: Wissenschaftsentwicklung zwischen Dezentrierung und Dekonstruktion. Stehr, Nico: Von den Grenzen der Macht wissenschaftlicher Erkenntnis. Schäfer, Wolf: Zweifel am Ende des Baconschen Zeitalters. Kamper, Dietmar: Wissen ist Ohnmacht. Macht ist Unwissen. Gamm, der Technik. Janich, Peter: Zeit und Natur. Kimmerle, Heinz: »Es ist Zeit, daß es Zeit wird«. Wie kann Zeit Zeit werden? Schiemann, Gregor: Natur auf dem Rückzug. Zur Relevanz der aristotelischen Unterscheidung von Natur und Technik. Hauskeller, Michael: Ist Schönheit eine Atmosphäre?. Zur Bestimmung des landschaftlich Schönen. Schmitz, Hermann: Situationen und Atmosphären. Zur Ästhetik und Onthologie bei Gernot Böhme. Rehmann-Sutter, Christoph: Über Relationalität. Was ist das »Ökologische« in der Naturästhetik? Meyer-Abich, Klaus Michael: Erinnerung an die natürliche Mitwelt. Andreas-Griesebach, Manon: Idee plus Erfahrung. Goethes Begründung eines neuen Typs von Naturwissenschaft. Engelhardt, Dietrich von: Madame de Stael über Naturphilosophie, Naturwissenschaft und Medizin in De l'Allemagne. Deneke, Michael: Schramm, Engelbert: »Soziale Naturwissenschaft«. Zwischen Sozialwissenschaften und Naturwissenschaften. Böhme, Hartmut: Enthüllen und Verhüllen des Körpers. Biblische, mythische und künstlerische Deutungen des Nackten. Lippe, Rudolf zur: Eine Logik des gestischen Wissens. Müller, Rudolf Wolfgang: Gernot Böhme - Anima naturaliter japonica. Hoffmann, Gisbert: Das menschliche Sein als mediales. Martens, Ekkehard: »Natürlich« denken?. Heideggers Pseudosokratismus als Irrationalismus. Fleischer, Helmut: Naturalität ohne Naturalismus. Zum lebensweltlichen Fundus jeder höheren Erkenntnis-Artistik. Gerhard: Technik als Medium. Grundlinien einer Philosophie. (shrink)

Ontological pluralism is the view that there are different ways to exist. It is a position with deep roots in the history of philosophy, and in which there has been a recent resurgence of interest. In contemporary presentations, it is stated in terms of fundamental languages: as the view that such languages contain more than one quantifier. For example, one ranging over abstract objects, and another over concrete ones. A natural worry, however, is that the languages proposed by the pluralist (...) are mere notational variants of those proposed by the monist, in which case the debate between the two positions would not seem to be substantive. Jason Turner has given an ingenious response to this worry, in terms of a principle that he calls ‘logical realism’. This paper offers a counter-response on behalf of the ‘notationalist’. I argue that, properly applied, the principle of logical realism is no threat to the claim that the languages in question are notational variants. Indeed, there seems to be every reason to think that they are. (shrink)

Ontological pluralism is the view that there are different ways of being. Historically, ways of being are aligned with the ontological categories. This paper is about to investigate why there is such a connection, and how it should be understood. Ontological pluralism suffers from an objection, according to which ontological pluralism collapses into ontological monism, i.e., there is only one way to be. Admitting to ontological categories can save ontological pluralism from this objection if ways of being ground ontological categories. (...) -/- . (shrink)

Easy Ontology (EO), defended in several recent works by Amie Thomasson, and based on Carnap’s famous deflationism about metaphysics, is the view that many ontological questions, like ‘Are there numbers?’, are at bottom easy, at least when taken in their “internal” sense. Both Carnap and Thomasson take for granted that serious metaphysicians therefore cannot plausibly be interpreted as asking internal questions. Thus, they think they are committed to finding some alternative, special interpretation of metaphysicians’ utterances. I argue that none (...) of the alternative interpretations proposed in the literature are viable. More importantly, I argue that Carnap and Thomasson are wrong about this commitment. EO should instead be coupled with the view that metaphysicians ask internal questions, yet have the false belief that they can be answered only through metaphysical speculation. This is a significant modification of EO, in which the notion of an “external question” plays no role, and which results in a simpler and more plausible theory. (shrink)

Der Abschluß der Gastrulation, der gleichzeitig auch den Anfang der Neurulation bedeutet, ist die zeitliche Grenze, die Beginn eines menschlichen Individuums markiert. Oft wird behauptet, daß jegliche natürliche Veränderung stetig ist. Wie ist es dann aber möglich, eine zeitliche Grenze auszuzeichnen, an der ein menschliches Lebewesen zu existieren beginnt? Man beachte, was geschieht, wenn wir vom Thema zeitlicher Unstetigkeit zum räumlichen übergehen. Lebewesen haben räumliche Grenzen (wie sie durch ihre Haut geformt wird). Die letzteren sind genuine Diskontinuitäten, auch angesichts der (...) Kontinuität der Materie in der physikalischen Welt. Und ebenso müssen wir schließen: Das Leben menschlicher Lebewesen hat zeitliche Grenzen - seinen Beginn und sein Ende - die auch angesichts der Kontinuität physikalischer, chemischer und biologischer Prozesse, in die sie involviert sind, echte Diskontinuitäten sind. (shrink)

Der Abschluß der Gastrulation, der gleichzeitig auch den Anfang der Neurulation bedeutet, ist die zeitliche Grenze, die Beginn eines menschlichen Individuums markiert. Oft wird behauptet, daß jegliche natürliche Veränderung stetig ist. Wie ist es dann aber möglich, eine zeitliche Grenze auszuzeichnen, an der ein menschliches Lebewesen zu existieren beginnt? Man beachte, was geschieht, wenn wir vom Thema zeitlicher Unstetigkeit zum räumlichen übergehen. Lebewesen haben räumliche Grenzen (wie sie durch ihre Haut geformt wird). Die letzteren sind genuine Diskontinuitäten, auch angesichts der (...) Kontinuität der Materie in der physikalischen Welt. Und ebenso müssen wir schließen: Das Leben menschlicher Lebewesen hat zeitliche Grenzen - seinen Beginn und sein Ende - die auch angesichts der Kontinuität physikalischer, chemischer und biologischer Prozesse, in die sie involviert sind, echte Diskontinuitäten sind. (shrink)

Electromagnetism is usually understood as a theory describing how charged particles and eletromagnetic fields interact. In this paper I argue that a double ontology comprising both particles and fields is problematic. Either we should think of electromagnetism as a theory about charged particles directly interacting with each other, or as theory of fields whose local interactions are manifested as field quanta, called "particles." From a purely theoretical point of view the choice between a particle and a field interpretation does (...) not matter much when it concerns classical electromagnetism; both interpretations are possible and, as shown by Quine, there is a general method for translating a theory about one kind of objects into a theory assuming another kind of objects, provided these theories are empirically equivalent. From an empiricist point of view, however, the particle interpretation is the choice, since some particles are directly observable. Testable predictions of electromagnetism are predictions of the motion of charged bodies, in theory represented as particles, so this must be the empiricists' choice of ontology. In quantum electrodynamics one is however forced to chose a field ontology, since a particle ontology for this theory is impossible. So called "quantum particles" are field quanta, which cannot be treated as individuals making up a domain of quantification. There is thus a tension regarding ontology between classical and quantum electrodynamics. But this tension is nothing else than the much debated measurement problem of quantum mechanics. (shrink)